6,796 matches
-
gîndesc puțin... cît mai stați voi de vorbă, îl scriu... El n: Să știi că mi-a plăcut... mi place cum scrii, domnule. Și-mi place pentru că nu umbli cu chestii de-alea... știi, versuri care parcă n-au altă ambiție decît aceea de a nu fi înțeles, zău: "Foaie verde de albastru, mă doare un cal măiastru". El 1: Ăsta-i un vers foarte frumos și-i vine bine numai unui mare poet... El n: Domnule, o fi. Dar, uite
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
adevărat s-a dovedit a fi! E drept că toată lumea se confruntă în afaceri cu dificultăți, blocaje, și momente de descurajare. A fi un bun lider înseamnă să înveți să minimalizezi aceste provocări și crize, dar și îți dezvolți o ambiție interioară pentru a le depăși. Când Mary Kay Ash a pus bazele Mary Kay Cosmetics, având la dispoziție puțini bani și rămânând în mod neașteptat văduvă, avea nevoie de o armă secretă pentru a-și îndeplini visul ei de a
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
de proiecte și o administrație cu reflexe comuniste 159 Există un model european de administrație dominant în România? O analiză din perspectiva programelor de twinning 163 Modele de administrație în Europa 163 Situația actuală a administrației publice în România, între ambiții mari și performanțe modeste 167 Ce ne spun programele de twinning despre modelul de administrație din România? 173 În loc de concluzii: o „europenizare” a modelului românesc de administrație 175 Bibliografie 177 Capitolul 7 Sectorul public al sănătății în România. De la sistemul
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
descentralizare puternică, tradițională a administrațiilor statelor amintite, implicând atribuții sporite pentru responsabilii locali și permițând guvernelor respective să reducă numărul de manageri intermediari și, astfel, costurile pe care le-ar fi suportat. Situația actuală a administrației publice în România, între ambiții mari și performanțe modestetc " Situația actuală a administrației publice în România, între ambiții mari Și performanțe modeste" În continuare, vom încerca să analizăm modul în care proiectele de twinning din domeniul administrației publice își arată rezultatele, concentrându-ne asupra elementelor
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
și permițând guvernelor respective să reducă numărul de manageri intermediari și, astfel, costurile pe care le-ar fi suportat. Situația actuală a administrației publice în România, între ambiții mari și performanțe modestetc " Situația actuală a administrației publice în România, între ambiții mari Și performanțe modeste" În continuare, vom încerca să analizăm modul în care proiectele de twinning din domeniul administrației publice își arată rezultatele, concentrându-ne asupra elementelor centrale ale reformei: descentralizarea, depolitizarea și profesionalizarea administrației publice. Dacă citim titlurile proiectelor
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
și inventivitatea metaforică, prin substratul oracular, prin încercarea de a ajunge cum ar spune Nichita Stănescu, la necuvinte, să statornicească o reprezentare hieratică sau bolovănoasă într-o limbă poetică nouă, capabilă să transmită viziunea barocă a poetului: "O, Dumnezeu iartă ambiția mea deșartă/ de-a face lumea din nou/ ca un ecou ce se ridică din ecou" ("Mai mult ca plânsul"). Versurile amintesc de Nichita Stănescu, care-și propusese și el să creeze o nouă lume într-o nouă limbă. Ultimul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ceea ce face distincția vocii lui Adrian Păunescu printre poeții de azi, gesticulația amplă, inspirația torențială, tehnica refrenului obsesiv" sunt caracteristici subliniate de Mircea Martin în volumul său "Generație și creație". Mircea Tomuș, în Carnetul critic relevă caracteristicile poeziei lui Păunescu: "Ambiția simbolurilor vaste și ascunse, o meditație mai mult o dezbatere a câtorva teme de asemeni majore, versul agitat, cu metrica explozivă, mereu deranjată de intervenția unor tropi insoliți sau a unor expresii cu intenții de sentință, apel sau lozincă". Nicolae
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
4.De pe aceste poziții ar trebui să interpretăm și sfatul pe care Alexa Visarion îl dă actorilor săi, de a-l căuta pe Hamlet pe firul acțiunii fiecărei piese aduse pe platoul de joc, apoi de a "ataca" personajele cu ambiția performanței și a convingerii ferme că nimic nu ar mai fi aidoma în absența acelui oricât de secundar rol pe care regizorul i l-a distribuit. Aceasta ne amintește de o remarcă a lui Valère Novarina cu privire la piesa sa, L
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
teatru Alexa Visarion a fost o adevărată surpriză; după o substanțială afirmare în teatru, el făcea acest salt spectaculos, dovedind după Liviu Ciulei și Lucian Pintilie că ecranul îi ademenește chiar și pe regizorii legați de scenă prin durabile succese. Ambiția lui Alexa Visarion mergea spre statutul de autor total; el își elaborează singur scenariul, tentat, ca orice regizor modern, de densitatea substanței dramatice a nuvelei În vreme de război, de practic nelimitata deschidere spre zonele atît de atrăgătoare ale subconștientului
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
exact ceea ce ne spune imaginea. Vittorio Holtier și Sava Cuzmin (decoruri, Octavian Dibrov și Georgeta Cara (costume)... (Călin Stănculescu) Acest prim film al lui Alexa Visarion poartă multe din semnele debutului și uceniciei, dar și marca unei vocații, a unei ambiții artistice ieșite din comun... Revelațiile noului nostru val au rămas însă, deocamdată, acelea ale unor debuturi ca Apa ca un bivol negru sau Nunta de piatră, în care programul tematic și cel estetic făcuseră din capul locului corp comun. Alexa
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
un alt mijloc revelator. Mă refer la felul în care regizorul a utilizat personajele oamenilor de rând, "gloata" shakespeareană. Visarion intuiește perfect că acest grup, deși nu trăiește efectiv istoria, reprezintă un factor absolut esențial pentru făurirea ei; el făurește ambiția istoriei; fără sprijinul lui mai totdeauna nestatornic puterea nu poate să existe. Mulțimea este cea care face regii. Chiar dacă cei mulți sunt victimele disprețuite ale istoriei, tot ei sunt și cei care fac victime. Fără ei nu există istorie. În
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
film, fiindcă niciodată în film nu va apărea cartea lui. Există și scriitori care vin mai prompt spre cinematografie, cum e D. R. Popescu, dar, în general, persistă neîncrederea în capacitatea cineaștilor noștri de a transpune operele importante. Uneori e o ambiție poate exagerată a scriitorului, de a se vedea translat ca atare, din pagina cărții pe ecran. Nu cred asta. Cred că intră în discuție, în primul rând, cota valorică a cinematografului nostru. Sunt convins că orice scriitor de primă mână
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
merge în profunzime ai recitit scenic, în timp, anumite texte: Năpasta, Vinovatul, Richard al III-lea, Unchiul Vanea? Spectacolul e un drum în care încerci să-ți deslușești mersul. Încolțit de obsesii, accentuez întotdeauna acele momente care răspund frământărilor momentului. Ambiția mea a fost și încă mai este aceea de a "decupa" momentele care definesc într-un text viziunea asupra existenței. Revin la "temele temei", pentru că dialogul cu opera nu este altceva decât începutul comunicării. Și apoi, de multe ori, spectacolul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
un Nimeni nu dorea ca acest dialog cultural să fie susținut. A început disputa tragic-comică cu un funcționar al Primăriei Capitalei care nu înțelege nici acum că rolul domniei sale este să sprijine ceea ce există, nu să distrugă din vanitate, din ambiția de a fi ctitor al instituțiilor culturale. Așa s-a ajuns la ideea comasării forțate de la TRA în proaspătul ne înființat încă Centru De Proiecte Culturale București. Ciudat e că, venind la conducerea țării, prin opțiunea majorității, Convenția Democrată, având
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
care a intrat în Partidul socialist, deci în 1974. Robert Buron i s-ar fi alăturat, probabil, dacă nu ar fi murit prematur. Michel Rocard se afla în filiația politică naturală a lui Robert Buron, bineînțeles, cu particularitățile, caracterul, trecutul, ambițiile sale. Michel a venit la vreo zece reuniuni. Chiar dacă se produceau destul de des tensiuni între Jacques Attali și Michel Rocard în cursul întîlnirilor noastre, regăseam totuși, în schimbul de replici o adevărată dimensiune poli-tică prin întrebările despre raporturile între oamenii de
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
acțiunea poli-tică non-partizană și noile cunoștințe științifice și tehnice. Eram conștienți de faptul că asistam la o mutație a cunoștințelor din toate aceste domenii. Dar raporturile grupului cu exteriorul mai aveau obiectivul de a genera o acțiune. Aceasta a fost ambiția unei întîlniri organizate de asociații cetățenești din Grenoble în prezența a șapte-opt sute de persoane, precum și cea a reuniunii din Hénin-Beaumont despre care au vorbit mai înainte. A mai fost și întîlnirea deja amintită cu membrii Clubului de la Roma, stagiul
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
de la o epocă de cunoștințe abstracte și teoretice la una de cunoștințe pragmatice în vederea obținerii unei cunoașteri eficace". Eficacitatea este un termen utilizat în mod regulat de ciberneticieni și informaticieni, dar, dacă aspectele practice sînt impor-tante pentru ei, au totuși ambiția de a schimba omul ori măcar de a modifica ideea pe care o avem despre acesta. Astfel, dacă Jean-François Boissel dezaproba folosirea expresiei de "creier electronic", pe care o considera un abuz lingvistic, credea totuși că multe din performanțele intelectuale
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
și cu mine, și existau trei laboratoare: Laboratorul de dinamica rețelelor (LDR), Centrul de cercetare în epistemiologie și autonomie (CREA), și Grupul de cercetări interși transdisciplinare (GRIT), loc de întîlniri mai puțin formalizate decît celelalte două. LDR și CREA aveau ambiția de a fi laboratoare de cercetare. B.C. Discuțiile din sînul Grupului celor Zece erau aprinse? H.A. Bineînțeles. Nu eram întotdeauna de acord. Existau mereu discuții înverșunate în cadrul grupului, dar eram de acord asupra avantajului acestor dezbateri. Nu erau în joc
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
reconfortantă și o chemare în vremuri deosebit de tulburi în care se schițează schimbări fundamentale. Omul de știință i se alătură politicianului în ceea ce acesta din urmă ar trebui să fie: omul Istoriei. Decalajul din-tre această exigență și micile preocupări sau ambiții care îi absorb pe majoritatea oamenilor politici devine mai dureros și purtător de întrebări grele. Dar asta e o altă poveste. ALTE AMINTIRI DESPRE GRUPUL CELOR ZECE Interviuri (1995-1996) INTERVIU CU JACQUES ATTALI 71 B.C. Cînd și cum v-ați
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
seminar la Chantilly, care era hiper-pozitivist: Totul avea să se schimbe datorită științei!". Congresul de la Épinay, care e congresul fondator al actualului Partid socialist, a avut loc în 1971, și între Jacques Robin și noul Partid socialist, care avea mari ambiții intelectuale și dorea ca savanții să-i alimenteze propria gîndire, s-au format rapid legături. Îmi amintesc că am participat, în calitate de secretar de redacție al Caietelor celor Zece, la o întîlnire de două zile, organizată de Partidul socialist, despre Știință
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
soluții din ce în ce mai minunate. Și e în special drama întîlnirilor în care acționează "iluzia de grup". A.L. În anii '70, în general, sistemul de de justificare dominant în mediul intelectual era încă cel marxist, iar Grupul celor Zece avea implicit ambiția de a-i face concurență. Jacques Robin și Henri Laborit doreau să aducă "noua grilă de intepretare ce avea să scoată marxismul din uz". Însă marxismul era descalificat după '77 și nu a mai fost adversarul implicit al Grupului celor
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
politici. Le puteau da noi idei, expune noi cunoștințe despre științe, dar fără a merge mai departe. Erați de acord cu acest principiu? M.R. Da, pentru el m-am "bătut" mai de-grabă, în politică; de îndată ce oamenii se adună, meschinăriile ambițiilor poluează viața politicienilor. Mai ales că sistemul mediatic nu mai știe să trateze decît conflictele ambițiilor, și nu probleme de fond. Imaginea partidelor e distrusă de modul însuși de funcționare a sistemelor de informare, de unde caracterul destul de anarhic al tuturor
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
departe. Erați de acord cu acest principiu? M.R. Da, pentru el m-am "bătut" mai de-grabă, în politică; de îndată ce oamenii se adună, meschinăriile ambițiilor poluează viața politicienilor. Mai ales că sistemul mediatic nu mai știe să trateze decît conflictele ambițiilor, și nu probleme de fond. Imaginea partidelor e distrusă de modul însuși de funcționare a sistemelor de informare, de unde caracterul destul de anarhic al tuturor guvernelor din țările democratice contemporane și această vastă impresie de declin, pentru că nu mai există gîndire
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
datînd din 26 aprilie 197776 prezintă acest "proiect de publicare lunară a unor "Buletine neconfidențiale"", care să se ocupe de procurarea de informații de natură biologică, psihologică, sociologică, ecologică, în vederea lămuririi acestor concepte și a pregătirii căilor unui "ecologism cu ambiție planetară". Observînd existența unei avalanșe de "crize" în toate sectoarele, sînt prezentate trei obiective: să se vehiculeze infor-mații-cheie; să se faciliteze apariția "conceptelor transdisciplinare"; să se organizeze acțiuni "care să se opună sistemului socio-economic ce conduce acum lumea"; "să se
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
a acesteia 90, iar Jacques Robin a devenit al treilea președinte al GSC. Odată cu Yves Stourdzé, CESTA a devenit un adevărat organism al Consiliului prezidențial al Republicii. Acest Centru a oferit politicienilor, și în special președintelui Republicii, mijloacele pentru îndeplinirea ambițiilor sale cu privire la pregătirea unui proiect de cooperare tehnologică europeană. Această structură a contribuit la a-i face pe politicieni să conștientizeze că stăpî-nirea noilor tehnologii, și mai ales a tehnicilor de comunicare și a biotehnologiilor, constituie mize majore. În cadrul previziunii
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]