19,320 matches
-
componentelor dezvoltării fizice proprii care necesită ameliorări și, după caz, corectări Combinarea adecvată a deprinderilor și a calităților motrice de bază corespunzător specificului unor activități motrice variate Identificarea carențelor de dezvoltare a calităților motrice proprii, În scopul acționării adecvate, pentru ameliorarea acestora Practicarea În condiții regulamentare a probelor/disciplinelor sportive pentru care a optat Aprecierea obiectivă a nivelului valoric al unor competiții la care participă sau asistă ca spectator , al comportamentului sportivilor, al antrenorilor, al arbitrilor și al spectatorilor În actualele
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
sociologiei și științelor educației din România abordarea problematicii parteneriatelor nu reprezintă încă o temă de interes deoarece nu este instituțional o preocupare semnificativă în sistemul de învățămînt preuniversitar românesc. Cercetarea pune în lumină această situație și încercă să contribuie la ameliorarea ei. Prin termenul "cercetare calitativă" înțelegem orice tip de cercetare în măsură să producă rezultate care nu ajung la proceduri statistice sau alte mijloace de cuantificare (Strauss și Corbin, 1990). Aceasta poate să se refere la cercetarea vieții și experienței
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
foarte multe povești cu lupi). Intriga deschisă prin Pn2 este următoarea: foamea lui S2 va fi potolită? S1 va rămâne sau nu în viață? Aceste două întrebări sunt strâns legate între ele: degradarea lui S1 (a fi mâncat) reprezintă o ameliorare pentru S2 (a nu mai fi cu stomacul gol), degradarea lui S2 (a fi mereu înfometat) determinând o ameliorare pentru S1 (a rămâne în viață). Poziționate simetric în Pn2, versurile 27 și 29 contribuie la Rezolvarea-Pn4 care finalizează procesul. Aceste
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
rămâne sau nu în viață? Aceste două întrebări sunt strâns legate între ele: degradarea lui S1 (a fi mâncat) reprezintă o ameliorare pentru S2 (a nu mai fi cu stomacul gol), degradarea lui S2 (a fi mereu înfometat) determinând o ameliorare pentru S1 (a rămâne în viață). Poziționate simetric în Pn2, versurile 27 și 29 contribuie la Rezolvarea-Pn4 care finalizează procesul. Aceste versuri formate din 2 propoziții narative (versurile 27 și începutul versului 28, pe de o parte, continuarea lui 28
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
sunt o urmare a gândurilor și acțiunilor sale ... Și, la sfârșitul lecturii, cei prezenți l-au putut auzi pe Cayce , spunând foarte încet, încât abia putea fi înțeles: „Vedeți acest om este Nero”. ( Lectura 33 1 ). Cayce nu promisese nici o ameliorare, dar l a încu rajat pe infirm să progreseze spiritual și moral. Într-o altă lectură pentru cineva care îl cunoștea pe acel om, Cayc e a declarat: „N-am putut să-i facem nici un bine în plan fizic. Totuși
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
este văzut ca având un rol crucial în producerea "forței de muncă educate" (knowledge workers) capabilă să concureze în economia globală și care ajută la distribuirea creșterii economice. Din acest punct de vedere, rolul statului devine semnificativ și esențial în ameliorarea, adaptarea și folosirea avantajelor pe care globalizarea le-ar putea aduce. Relevant pentru acest stadiu în care politicile și practicile educaționale au integrat globalizarea este analiza comparativă realizată de Steven Jordan și David Yeomans (2003) asupra unor inițiative privind educația
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
educația de bază pentru toți. Acest fapt îndreptățește, spun ei, politicile ce limitează intervenția statului în educație, chiar dacă sunt departe de a fi optime. Pe de altă parte aceste politici vor avea ca efect scăderea presiunii exercitate asupra statului pentru ameliorarea calității educației căci, dacă sectorul privat reușește mai bine să asigure finanțarea educației, atunci de ce ar avea statul responsabilitate pentru calitate și echitate în educație. Chiar dacă analizele Băncii Mondiale afirmă că școlile private sunt mai rentabile de cât cele publice
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
în funcție de tipul de învățământ privatizat și de caracteristicile elevilor și comunității care subvenționează școala. O serie de exemple, în special experiențe sud-americane (Chile, Columbia, Argentina, Mexic) nu confirmă ideea atât de răspândită că întrecerea între public și privat conduce la ameliorarea randamentului școlilor publice. Efectul pozitiv pe care ar trebui să-l genereze concurența pe piața educațională este anulat de faptul că școlile private atrag cei mai performanți elevi din școlile publice, rezultând un efect invers (Carnoy, M, 199964). Școlile
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
performanți elevi din școlile publice, rezultând un efect invers (Carnoy, M, 199964). Școlile private reprezintă, în această logică economică, un bun exemplu pentru descentralizarea sistemului de învățământ. Se argumentează că gestiunea locală și autonomia financiară a școlilor vor determina ameliorarea calității procesului educativ și eficientizarea folosirii resurselor în condițiile în care profesorii, managerii și părinții vor fi mai responsabili și mai motivați. Analizele realizate în SUA demonstrează însă că această formă de autonomie nu a ameliorat într-un mod profund
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
și elevilor (Carnoy, M, 1999 60). Nu întotdeauna acest fapt garantează însă creșterea calității și a echității. Prin urmare, este îndoielnic faptul că descentralizarea, catalogată ca o reformă de care depinde creșterea productivității sistemelor educaționale va genera, în mod obligatoriu ameliorarea calității resurselor umane ale unei națiuni. Relația nu este evidentă în nici unul din studiile aprofundate. Această diferență între retorică și realitate îi determină pe analiști să fie sceptici cu privire la faptul că motivul principal al descentralizării îl reprezintă totdeauna oferirea unei
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
că își apără interesele specifice în detrimentul părinților, comunităților și săracilor (World Bank,1995 157). Strategiile de consolidare a puterii relative a familiilor și comunităților în special autonomia școlii față de conducerea centrală și participarea activă a părinților nu înseamnă însă și ameliorarea competențelor de evaluare "economică mai ales" a diferitelor posibilități de acțiune, cu efecte în planul deciziilor. Mc Ginn (1997b 252), unul dintre criticii studiului, identifică aici o contradicție fundamentală între apelul la creșterea participării sociale și, pe de altă parte
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
țară, faptul că depind de o analiză economică exterioară reduce mult capacitatea guvernului inclusiv cu participarea altor părți interesate de a decide politicile educaționale și chiar de a le pune în practică. Această realitate a condus recent la discuții privind ameliorarea principiului condiționării sau chiar la înlocuirea lui cu principiul selectivității, conform căruia ajutorul va fi acordat în funcție de rezultate, țările urmând să-și stabilească singure strategiile. În paralel, de câțiva ani are loc o reevaluare a fundamentelor traiectoriilor de dezvoltare trasate
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
armonizare a metodelor pedagogice cu elevii și o responsabilitate crescută față de rezultate. Consecința acestei reforme este alegerea școlii și privatizarea serviciilor educaționale. Descentralizarea este văzută ca parte a "reformelor de globalizare (McGinn, N.F., 1997a, 2000), contribuind în mod semnificativ la ameliorarea calității resurselor umane ale unei națiuni. Privilegiind, se zice, gestiunea locală și autonomia financiară a școlilor, părinții, profesorii și managerii se simt mai mult în atenție, ceea ce conduce la creșterea calității procesului educațional și la exploatarea mai bună a resurselor
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
mai dinamice, favorizând inovația și eficacitatea metodelor pedagogice. De aceea, conferind școlilor publice aceeași formă de autonomie, ansamblul instituțiilor școlare vor avea dorința și posibilitatea de a deveni competitive. Însă analizele realizate până în prezent demonstrează că descentralizarea nu aduce nici o ameliorare semnificativă a rezultatelor școlare ale elevilor, nici în planul eficacității luării deciziilor și nici chiar în ce privește participarea actorilor locali la aceste decizii. Dar cel mai important aspect este faptul că experiențele delegării de autoritate nu au antrenat modificări esențiale ale
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
citează ca exemple experiențele descentralizării în Regatul Unit, Chile sau Mexic unde gestiunea școlilor a fost transferată unui eșalon inferior dar s-a menținut autoritatea puterii centrale asupra programelor și evaluării, consecința fiind o mai mare diferențiere sociala, dar nu ameliorarea învățământului. În anumite țări, descentralizarea este lentă pentru că actorii locali nu sunt dispuși să se adapteze condițiilor și să recunoască că pot să-și asume responsabilități care erau înainte ale administrației centrale. McGinn dă exemplul Columbiei unde un numeroase comunități
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
dat pedagogilor mai multă autonomie în curriculum, dar s-a constatat că participarea părinților și pedagogilor la procesul deciziilor a fost variabil de la o școală la alta, programul și pedagogia nu s-au schimbat iar rezultatele elevilor nu au cunoscut ameliorări semnificative. În schimb, lucrurile iau o altă turnură atunci când actorii locali au o percepție clară despre punerea în practică a schimbărilor. Aceste constatări conduc la ideea că atunci când globalizarea trece prin canalul puterii centrale, în societățile în care comunitățile locale
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
1997a49), citând marea majoritate a studiilor asupra reformelor întreprinse în Statele Unite în sensul autonomiei instituțiilor care au rămas fără efect asupra filosofiei generale a educației. Explicațiile oferite ulterior de către McGinn (2000) nu neagă faptul că descentralizarea poate antrena o ameliorare a școlii, ci afirmă că ea nu se traduce automat schimbări semnificative în alte domenii decât acelea ale autorității la care aceasta este supusă. Cele mai bune performanțe urmate de o ameliorare sensibilă a rezultatelor școlare sunt înregistrate în școlile
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
nu neagă faptul că descentralizarea poate antrena o ameliorare a școlii, ci afirmă că ea nu se traduce automat schimbări semnificative în alte domenii decât acelea ale autorității la care aceasta este supusă. Cele mai bune performanțe urmate de o ameliorare sensibilă a rezultatelor școlare sunt înregistrate în școlile și sistemele în care pedagogii, reprezentanții părinților și ai comunității locale participă împreună la procesul de decizie. Relația dialectică ce se stabilește între cele două grupuri permite elaborarea unor noi soluții și
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
repetitive a adulților par să mărească dorința de mișcare mai rapidă și contactul copilului cu mai multe grupuri. * Interacțiunile între cadrele didactice și părinți se produc prin reconstrucția continuă a rolurilor care se negociază în experiența cotidiană și conduc la ameliorarea rezultatelor profesionale ale cadrelor didactice. * Raportul cu familia, și prin ea cu întreaga comunitate, adaugă un nou factor de control și evaluare a cadrelor didactice; acesta este de multe ori motivul pentru care profesorii preferă contactele interindividuale, informale, celor organizate
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Multe orașe nu sunt pregătite pentru o colaborare complexă datorită dorinței de autonomie în a face ceva, lipsei de implicare a conducerii, resurselor insuficiente (financiare, politice, intelectuale), precum și a lipsei de entuziasm în abordarea schimbării sistemelor * Planurile originale necesită evaluare, ameliorare și modificare continue * Comunicare între părți este esențială la fiecare nivel de colaborare, în special la început * Eșecul programelor de implicare/parteneriat poate adânci neîncrederea în serviciile publice * Un obstacol este ineficiența adesea, oficialii de la bază răspund presiunilor politice exercitate
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
presupune valorificarea în registrul alpha, a forțelor latente, prețioase, pentru fortificarea generală a persoanei în confruntarea cu obstacolele vieții. Fiind o metodă de reprogramare a creierului bazată pe sugestie, și mai ales pe autosugestie, poate fi ajustată și în scopul ameliorării comportamentului creativ. Controlul mental poate conduce la stimularea potențelor creatoare, prin: a) administrarea în starea alpha a unor sugestii pozitive de tipul Sunt stăpân pe mine, îndrăzneț, cooperant, mai puțin critic, mai inventiv, mai eficient; b) vizualizarea, cu anticipație, a
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
metode de lucru (Verrone, 1983): 1. echipa de investigare: formată din 12-15 persoane (diferite prin vârstă și competență) care abordează problema clasic, insistând pe sublinierea elementelor vulnerabile; 2. echipa de creație propriu-zisă: formată din 5-6 experți, superior calificați, care aduc ameliorări inedite unei lipse de control pe care a elaborat-o prima echipă. Această listă este un chestionar prin care se urmărește orientarea grupului de creație către o anumită arie tematică, dar și elucidarea unor probleme. El trebuie să îndeplinească o
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
obișnuințe, deprinderi și abilități manuale, utile pentru viața cotidiană, expresii faciale și corporale, de grafism), afectiv-educaționale (gusturi, preferințe, orientări, interese ), exprimate și integrate în competențe, în trăsături de personalitate, în proiecte și idealuri; având caracteristici de reversibilitate, (re)construcție și ameliorare, bazate pe conexiuni inverse (feedback), anticipatoare (feed-before), personalizate și/sau comune, pe conexiuni cu efecte de urmă (bachvash). I.3. Principiile, legitățile si mecanismele funcționale Interogațiile cu privire la principiile, legitățile și mecanismele funcționale ale învățării gravitează în jurul a cel puțin trei
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
de competențe? Ce norme, principii respectă? Ce niveluri se ating în formarea competențelor? • Ce rezultate (produse, performanțe concrete au fost obținute/realizate)? • Ce criterii sunt utilizate în evaluarea rezultatelor, produselor, proceselor, conduitelor (procedurale, normative, condiționale)? • Ce conexiuni, transferuri, aplicații, dezvoltări, ameliorări se fac sau se vor face? • Ce atitudini personale are elevul și profesorul față de procesul/produsul final al învățării, față de reușita socială sau față de eșecul social? În termenii procesualității, învățarea școlară nu poate fi ușor de urmărit pe toată întinderea
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
și contextul evaluării ; generalizarea/transferul celor învățate în situații identice, similare, mai generale sau noi; încorporarea rezultatelor învățării sub forma unor competențe, performanțe, concepte, principii, teorii, deprinderi și abilități psihomotorii, atitudini, scopuri aspirații, valori și trăsături de personalitate (Perkins, 1969); ameliorarea sau dezvoltarea progresivă a celor învățate prin apariția de noi rețele cognitive, de noi competențe transversale, transfrontaliere (inter-, multi-, pluridisciplinare), metacognitive, de efecte cumulative ale acțiunii eficiente bazate pe un coeficient normal de inteligență generală (QIg), în armonie cu un
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]