39,601 matches
-
istorice, antropologice, sociologice etc., așa încât tabloul unei epoci să se contureze treptat, în jurul universului privat al fiecăruia. În vreme ce colonelul Borda (îmblânzitor de cai, trecut prin două războaie, dar și din serviciul familiei regale în cel al statului comunist) „își scrie amintirile pentru că fiul lui, când a împlinit 19 ani, i-a făcut cadou două caiete groase, în care să însumeze tot ce a trăit el“. Hermina Arjoca, profesoară din Arad, scrie cu convingerea valorii documentare a jurnalului său, care va servi
Trecutul din jurnale by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2851_a_4176]
-
Grupaj poetic Amintiri despre țărani Autobiografică Am venit pe lume strângând În pumn gurguiul unei opinci, cu care era Încălțată talpa țării. Vremurile acestea i-au spulberat pe țărani. Trimițându-i În istorie. Eu am rămas orfan. Mustrarea bunicului Pe dealul Străineacului văd
Grupaj poetic - Amintiri despre ţărani. In: Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
Roxana Covrig Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, i-a răspuns prim-vicepreședintelui PDL, Cătălin Predoiu, după acuzații de minciună. "Gestul nejustificat și pripit al reprezentantului Opoziției denotă un gen de gândire și o practică de tristă amintire și demult uitate de noi. Abordarea actualului guvern al României este total diferită de ceea ce colegii domnului Predoiu făceau acum cativa ani, atunci când fondurile europene reprezentau doar o pepiniera pentru grupări din jurului partidului pe care acesta îl reprezintă și
Teodorovici, la atacul lui Predoiu. "Gândire de tristă amintire" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/28571_a_29896]
-
văzut multe familii de ruși făcându-și siesta pe băncile din piețe, iar unii din ei erau atât de bătrâni, încât n-ar fi fost mare lucru să fi făcut parte din armata sovietică combatantă în ultimul război și-n amintirea acelei prime întâlniri cu Germania să se fi întors, cum se spune, la locul faptei. Pe străzi, prin piețe și stații de autobuz, pe aleile din păduri, mă intersectez adesea cu bărbați și femei de toate vârstele care-mi zâmbesc
O experiență extremă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/2856_a_4181]
-
replică a acestor forme de exercițiu sportiv, mulți vârstnici umblă cu niște cadre cu rotile care oferă sprijin în timpul mersului, bașca cărucioarele pentru invalizi și bătrâni nedeplasabili, cu comenzi electrice. Se simte la tot pasul ceea ce Partidul unic de tristă amintire numea grija față de om, care pare să includă și grija față de scriitor. Minunile făcute de ban așadar, în care continui să nu cred chiar și experimentându-le pe propria-mi piele. Dumnezeu lucrează, desigur, prin oameni, ca și diavolul altminteri
O experiență extremă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/2856_a_4181]
-
înfățișată. Ba aș spune că era avid, acest public, pe acestea din urmă să le cunoască. Este unul din motivele care au făcut să aibă o atât de mare circulație, în epoca imediat postdecembristă, cărțile de memorii, jurnalele, volumele de amintiri, nu doar acelea care vizau perioada imediat anterioară, desigur, dar mai ales acelea care o vizau și care o înfățișau, în sfârșit, așa cum fusese. Gheața a fost spartă, ne amintim, de Editura Albatros cu Închisoarea noastră cea de toate zilele
Valul memorialistic by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2868_a_4193]
-
spartă, ne amintim, de Editura Albatros cu Închisoarea noastră cea de toate zilele de Ion Ioanid. Au apărut apoi Jurnalul lui Mircea Zaciu (4 vol.), Jurnalul lui Victor Felea, jurnalele lui M.R. Paraschivescu, Mihai Beniuc, Monica Lovinescu sau Virgil Ierunca, Amintirile lui Constantin Argetoianu, Jurnalul Alicei Voinescu (2 vol.), Însemnările zilnice ale Reginei Maria (10 volume, deocamdată) sau cele ale Regelui Carol al II-lea, cărți memorialistice care au captat până la confiscare atenția generală. Sau mai recente: Internaționala mea de Ion
Valul memorialistic by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2868_a_4193]
-
Însemnările zilnice ale Reginei Maria (10 volume, deocamdată) sau cele ale Regelui Carol al II-lea, cărți memorialistice care au captat până la confiscare atenția generală. Sau mai recente: Internaționala mea de Ion Ianoși, Convorbirile lui Paul Cornea cu Daniel Cristea-Enache, Amintirile unui uituc de Barbu Cioculescu sau Fals tratat de manipulare de Ana Blandiana. Unele atrag privirile către epoci mai vechi, dar cele mai multe către epoca în care am trăit până în 1989, redescoperită. Despre acest mare val memorialistic aș risca să afirm
Valul memorialistic by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2868_a_4193]
-
Adina Dinițoiu Ana Maria Sandu, Aleargă, Colecția „Ego. Proză”, Editura Polirom, Iași, 2013, 136 pag. Debutată în 2003 cu volumul de poeme Din amintirile unui Chelbasan (Paralela 45), Ana Maria Sandu (n. 1974) este autoarea romanelor Fata din casa vagon (Polirom, 2006) și Omoară-mă! (Polirom, 2010). Anul trecut, la Gaudeamus, scriitoarea și-a lansat micul volum Aleargă (apărut în aceeași colecție, „Ego. Proză
Scrisul ca disciplină de supraviețuire by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2872_a_4197]
-
obicei când vine vorba de a explica poezia): „Așteptarea îndelungată a făcut-o pe femeie să-și piardă orice urmă de logică. Normal ar fi fost să spună că, de atâta așteptare, ei i-a crescut barba sau, ca în Amintirile lui Creangă, că «i s-au lungit urechile». Dar nu, băbuța transferase consecințele așteptării asupra celui așteptat, probabil ca o pedeapsă că nu a venit la timp” (p. 77). S-ar putea să exagerez, dar văd în felul cum sunt
În căutarea poeziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2873_a_4198]
-
Mult prea imatur. Eu comiteam o imprudență, ea, acceptând, a comis probabil și mai mult: o greșeală.” Pagina din Observator cultural ne face să așteptăm cu interes anunțata apariție a cărții. Din sumar „Întâlnirea cu marea constituie una dintre acele amintiri emblematice, indelebile, pe care le poți purta apoi asemenea unui talisman...” scrie Angelo Mitchievici în editorialul său intitulat „Thalassa, Thalassa!”, care deschide numărul numărul 4 (octombrie - decembrie 2012) al revistei constănțene EX PONTO. Din sumar, am mai reținut „o conversație
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3892_a_5217]
-
din darurile cu care ne-a înzestrat firea. Căci după vechea Biblie " La început a fost cuvântul", și de-a pururea el rămâne fără concurent. Expunerile teoretice de până aci să nu ne împiedice, însă, de a relata și alte amintiri radiofonice, cum, de pildă, compararea între comunicarea făcută la Radio Berlin și în alte centre europene, mult mai comode decât cerințele instituției germane. Pentru a se evita exhibițiile unor bâlbâiți sau peltici, așa cum odinioară ne-a fost dat să ascultăm
Al. Tzigara-Samurcaș - Din amintirile primului vorbitor la Radio românesc by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Memoirs/9144_a_10469]
-
la jumătate comunicarea scrisă, ce fu mai mult vorbită decât cetită. Improvizație peste tot. Din fericire, în odaia în care vorbeam fiind și câțiva ascultători vorbirea liberă nu m-a stânjenit. După cele arătate de pe aiurea, nu pot încheia aceste amintiri decât cu laudele cuvenite instalațiunilor noastre. Cu plăcere constat că ne ținem la curent cu cele mai noi perfecțiuni ale acestei minunate invenții, cu așa de binefăcătoare rezultate pentru răspândirea civilizației în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii. Și totodată
Al. Tzigara-Samurcaș - Din amintirile primului vorbitor la Radio românesc by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Memoirs/9144_a_10469]
-
ale acestei minunate invenții, cu așa de binefăcătoare rezultate pentru răspândirea civilizației în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii. Și totodată trebuie să mărturisesc mulțumirea sufletească ce am resimțit-o de câte ori în regiunile cele mai îndepărtate ale țării, ori la amintirea de vreuna din comunicările la Radio. Căci ce recompensă mai bună există pentru un vorbitor decât a constata că cuvântul său n-a fost rostit în zadar. Obligați suntem, de aceea, să ne îngrijim cât mai deaproape comunicările menite unui
Al. Tzigara-Samurcaș - Din amintirile primului vorbitor la Radio românesc by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Memoirs/9144_a_10469]
-
de-a valma, de frica armatei germane, femei și copii, bătrâni și ologi, bogați și săraci, bolnavi și sătui, oameni până atunci fericiți sau deja cu frica morții în oase. Din toate acele zile de suferință și durere supraviețuise doar amintirea frumoaselor magazine Traxler, Arendt, Weisz, Babcsany, Bleier, Herzog. Nici o durere, nici o părere de rău. Doar uimirea că acel cuvânt misterios, Timișoara, revenea, Atlantidă scufundată și readusă la suprafață, rostit de propriul ei fiu. Am încercat să-mi închipui uimirea și
„Mai puțin rău“ by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3895_a_5220]
-
cinci episcopi, este hirotonit ca episcop de Durham. În același an ajunge cancelar al Angliei, asumîndu-și rolul ingrat de împăciuitor al celor două curți aflate pe picior de război. Cu acest prilej vizitează Parisul, descoperind paradisul bibliotecilor de pe malul Senei, amintirea lor inspirîndu-l mai tîrziu în scrierea lui Philobiblon. Cum diligențele diplomatice se dovedesc zadarnice, Războiul de o Sută de Ani izbucnește în 1338, iar cancelarul, convins de neputința căreia îi cad victimă fețele bisericești care cochetează cu ambiții politice, se
Biblioteca perfectă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3899_a_5224]
-
Andrei Brezianu La Athénée Palace, loc istoric încărcat de amintiri, a avut loc o dublă lansare, în prezența Majestăților Lor Regele Mihai I și Regina Ana a României, a Altețelor Lor, precum și a unui public avizat: cartea lui Ivor Porter, Mihai I al României. Regele și țara și Capitole târzii
Regele și lecția de istorie by Andrei Brezianu () [Corola-journal/Memoirs/9453_a_10778]
-
voi erați tăcuți și nu știu de ce îmi era frică de tăcere, tocmai mie care trăiesc bine în tăcere. Poate ca să nu remarcați cât vă priveam, cât vă sorbeam în mine și cum asistam, înlăuntrul meu la metamorfoza chinurilor din amintire contopindu-se încet cu chipurile voastre de acum..." Reluând o formulă de autocaracterizare a lui Dinu Pillat, Pia surprinde în linii de mare delicatețe profilul psihologic al "introvertitului", care-și împărtășește sentimentele cu anume reținere, însă totdeauna profunde: "Dragul meu
O mare familie de scriitori by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/6890_a_8215]
-
s-a identificat pentru ea cu însăși țara. Nu poate uita partidele de călărie și de vânătoare cu fratele său, "țăcănitul morii de la Stânca - și zgomotul treierătoarelor și mirosul grânelor, și clopotul bisericii, și greierii, și scârțâitul carelor cu boi..." Amintirea o resimte ca pe o rană: Sunt sunete pierdute pe vecie, pe meleagurile unde trăiesc... Ce tezaure dorm în mine, de neîmpărtășit..." Observăm că pagina solicită spontan aproape toate simțurile, captând sinestezic ecouri din poezia lui Ion Pillat și parcă
O mare familie de scriitori by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/6890_a_8215]
-
să facă exact ca dânsul, adică să alunece, să colporteze, să asculte, ca să spun așa, nu pe altul, ci benzi de tot felul... de microfon, cu tot felul de înregistrări, să folosească dosariada, metodele astea de cu totul altă tristă amintire, atunci mai bine nu! Mai bine statul român îi face o pensie uriașă, ca să stea cuminte!", a conchis Mircea Diaconu.
Diaconu: Statul mai bine îi asigură lui Băsescu o pensie uriașă by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/39085_a_40410]
-
colecțiile particulare, dețin prețioase însemnări, adesea relevante la istoria muzicii românești, care merită a fi publicate. Un document de real interes în privința rolului Casei Regale din vremea regilor Carol I, Ferdinand I și Carol al II-lea este volumul de Amintiri al pianistei și profesoarei Aurelia Cionca (1888-1962). Început în 1929, caietul de „Amintiri” al mătușii a fost amănunțit cercetat și exploatat de nepoata Nina Cionca în excelenta monografie Aurelia Cionca, publicată la Editura Muzicală în 1986. Din păcate, toate pasajele
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
a fi publicate. Un document de real interes în privința rolului Casei Regale din vremea regilor Carol I, Ferdinand I și Carol al II-lea este volumul de Amintiri al pianistei și profesoarei Aurelia Cionca (1888-1962). Început în 1929, caietul de „Amintiri” al mătușii a fost amănunțit cercetat și exploatat de nepoata Nina Cionca în excelenta monografie Aurelia Cionca, publicată la Editura Muzicală în 1986. Din păcate, toate pasajele referitoare la „copilul-minune” (născut în anul inaugurării Palatului Ateneul Român!) crescut în mediul
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
care a participat și marea pianistă bucureșteană, prietenia sa cu reginele Maria și Sofia, numeroasele prezențe ale familiilor regale ale României la recitalurile și primele audiții ale profesoarei și elevilor săi - momente inedite din palmaresul social al maestrei - abundă în „Amintirile” păstrate în colecția familiei Cionca. Un capital extrem de important al însemnărilor autobiografice, îl constituie amănuntele privitoare la primele audiții absolute ale Rapsodiei Române de Franz Liszt (1932) și Concertului pentru pian și orchestră de Sabin Drăgoi (1943), consemnate în partea
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
începutul veacului trecut, fiindcă autoarea a desfășurat un program artistic atât în capitală, cât și în provinciile românești de peste Carpați (Banat, Transilvania) din imperiul austro-ungar. Totodată, ocupând încă din tinerețe catedra de pian de la Conservatorul bucureștean, autoarea ne oferă prețioase amintiri despre colegii de breaslă (Florica Musicescu, Cella Delavrancea) și discipolii săi. Talentul literar înnăscut al Aureliei Cionca conferă paginilor autobiografice un farmec atrăgător al lecturii documentului de intimitate, transformat peste timp în operă de artă. Amintiri (I) de Aurelia Cionca
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
autoarea ne oferă prețioase amintiri despre colegii de breaslă (Florica Musicescu, Cella Delavrancea) și discipolii săi. Talentul literar înnăscut al Aureliei Cionca conferă paginilor autobiografice un farmec atrăgător al lecturii documentului de intimitate, transformat peste timp în operă de artă. Amintiri (I) de Aurelia Cionca Sunt născută în București, 16 mai 1888, ca cel dintâi vlăstar al tatălui meu ardelean de origine, care era profesor și se stabilise în țară de mai multă vreme, iar mai tarziu se căsătorise cu mama
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]