14,847 matches
-
undeva departe, aduse de vânt. M-am oprit să ascult cu atenție. Cineva continua Sonata lui Bach la pian și pe măsură ce auzeam mai bine recunoșteam pianul, căci sunetul lui era diferit de pianele de cameră - mai puternic, mai grav, mai amplu, iar notele înalte aveau rezonanță metalică. Era pianul meu de concert pe care-l vândusem vecinilor de la etajul 8 când ne mutasem din Drumul Taberei. - Andrei! - am țipat și am început să fug în direcția de unde venea sunetul. Dar era
ATHOSUL NEAMULUI MEU (4) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350412_a_351741]
-
morții transformând tânărul idealist din anii ’40 în modelul de echilibru uman și intelectual de mai târziu, veritabila parabolă reușită, de astă dată, a propriei sale vieți miraculos țesute de Dumnezeu Tatăl. Trebuie amintit în acest cadru contextual faptul că ampla activitate profesională a viitorului academician Marcu Botzan în domeniul compex al îmbunătățirilor funciare se poate spune că s-a desfășurat, așadar, după ce acesta va fi traversat cu greu ambele fronturi, cel din Est și cel din Vest, de la Odesa la
ÎNCOTRO E ŢARA, DOMNULE SUBLOCOTENENT?! de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 68 din 09 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350444_a_351773]
-
Storojineț, Arbore, Iacobeni, Câmpulung Moldovenesc, iar între anii 1956-1990 la Biserica Sf. Dumitru din Suceava. A efectuat cercetări cu privire la istoria bisericii și la viața culturală din Bucovina și a fost un neobosit organizator și dirijor de coruri laice și bisericești. Ampla sa lucrare monografică „Un veac de muzică corală în Țara de Sus”, rămasă în manuscris, este, așa cum singur o caracterizează, „o frescă a muzicii corale din Bucovina” și „un adevărat jurnal în imagini”. Cu speranța că va vedea lucrarea publicată
„O FRESCĂ A MUZICII CORALE DIN BUCOVINA” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349036_a_350365]
-
de memorabila vizită în România a regretatului Sfânt Părinte Papa Ioan Paul al II-lea, care numise țara noastră, nu întâmplător, ci dezvăluind o taină ascunsă sub valurile vremii, „Grădina Maicii Domnului”. Pornind de la această superbă metaforă, autoarea face un amplu expozeu asupra locurilor sfinte din România, biserici de pe tot cuprinsul țării unde se află icoane sfinte care dau semne: Maica Domnului care plânge, multe icoane făcătoare de minuni. După descrierea amănunțită a locurilor sacre, autoarea se întreabă în mod legitim
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]
-
promovați artiști imigranți în Spania, concurs de mare anvergură pe care l-a câștigat și al cărui premiu constă într-un contract cu Sony BMG, casa de discuri care va sprijini cariera artistică a învingătorului”. Alte și alte volume prezentate amplu, cu profesionalitate și discernământ literar, sunt pe tot cuprinsul cărții de față. Mihai Sin, Ion Dumbravă, Lazăr Lădariu, Valentin Marica, Marius Pașcan, Cornel Dimovici, Ana Hancu, Mircea Dorin Istrate, tânăra Fabiana Farcaș ș.a. Pornind de la aserțiunea: „America nu este o
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]
-
realizată de Marcel Naste, în tandem cu lansarea volumului „Linia de orizont” (dialoguri literare) de Nicolae Băciuț și un recital de pricesne - pentru că ne aflăm în postul Crăciunului - susținut de Raluca Bogătean”, vorbește autoarea în articolul cu același titlu. Un amplu interviu realizat de Octavian Curpaș, Phoenix, Arizona (SUA) cu Mariana Cristescu, autoarea „Istoriei României în pagini muzicale”, este pretextul următorului subiect, din care aflăm amănunte interesante despre viața și activitatea scriitoarei. Cuvântul ultim în carte îl are Nicolae Băciuț, care
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]
-
și anume: cele două autoare sunt tinere cercetătoare la un Centru de Studii și Cercetări Internaționale (CERI) pe lângă Institutul de științe politice (Sciences Po) din Paris și provin din Franța și respectiv din România. În plus, Antonela Pogăcean - într-un amplu interviu din 2009 apărut în revista Teatrul Azi, explică mai detaliat cu ce se ocupă la Paris - s-a născut la Oradea, aici a urmat liceul, la Cluj o facultate, așa încât exemplificările și observațiile ei legate de Teatrul orădean ne-
VIAŢA COTIDIANĂ ŞI PUTEREA ÎN COMUNISM de ELISABETA POP în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349005_a_350334]
-
care ar fi ele. Volumul - peste 450 de pagini structurate în trei părți - reunește contribuții semnate de cercetători provenind atât din țările estice (Bulgaria, Polonia, România, Rusia, Ungaria), cât și din Vest (Franța, Elveția) și SUA. Partea întâi este o amplă prezentare a societăților de tip socialist și comunist care chestionează existența unei culturi socialiste de consum; studiile poartă titluri incitante ca: „Stiințele sociale socialiste și problema consumului” (Liliana Deyanova), „Fiecăruia după munca depusă sau despre consumul imposibil în RDG” (Sandrine
VIAŢA COTIDIANĂ ŞI PUTEREA ÎN COMUNISM de ELISABETA POP în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349005_a_350334]
-
poeți și prozatori, în 225 de pagini, cu creații scrise în limba română, dar traduse și în limba engleză de către autoarea antologiei și de Mariana Gheorghe, din Vancuver (Canada). Parafrazând pe Eugen Lovinescu pot spune că cei cuprinși în această amplă lucrare nu sunt numai talente remarcabile, ci și puncte din frontiera hărții noastre sufletești. Această antologie a apărut și ca urmare a „Concursului Internațional de Poezie” pentru românii din întreaga lume „Starpress”, inițiat de Ligya Diaconescu din România și George
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349071_a_350400]
-
a apărut și ca urmare a „Concursului Internațional de Poezie” pentru românii din întreaga lume „Starpress”, inițiat de Ligya Diaconescu din România și George Filip din Montreal, așa cum ne informează poetul în „Cuvânt înainte”. Tot ca o prefațare a acestei ample lucrări, scriitoarea Cezarina Adamescu (redactor la Agero, Stuttgart, Germania) subliniază că această antologie este o „călătorie prin patria neasemuită a cuvintelor”, în timp ce Adalbert Gyuris (Germania) spune că lucrările publicate sunt „gânduri alese”, iar cunoscutul scriitor Octavian Curpaș din Phoenix (Arizona
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349071_a_350400]
-
Cezarina Adamescu (redactor la Agero, Stuttgart, Germania) subliniază că această antologie este o „călătorie prin patria neasemuită a cuvintelor”, în timp ce Adalbert Gyuris (Germania) spune că lucrările publicate sunt „gânduri alese”, iar cunoscutul scriitor Octavian Curpaș din Phoenix (Arizona) detaliază rolul amplei lucrări, spunând că ea este „o șansă la universalitate pentru autorii români ai timpului nostru”, pentru ca Lucreția Berzintu (Israel) să conchidă că Ligya Diaconescu „a creat acest buchet de flori de pretutindeni...”. Fiecarui autor cuprins în antologie i se rezervă
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349071_a_350400]
-
trăirile egoului. Clasicismul prozodic al versurilor e însă mai degrabă o formă de îmblânzire a convulsiilor lăuntrice, un act de exorcism. Poemele freamătă de sensibilitatea unei poete admirabilă. Aceași seducție pentru versul clasic o descoperim la Lavinia Huțișoru Dumitru. Această amplă antologie se încheie cu proze semnate de Elena Buică și Ovidiu Creangă, ambii din Toronto, Canada, Radu Botiș, Cezarina Adamescu, Adrian Botez, Liliana Moldovan, Daniela Gîfu, Dora Alina Romanescu, Radu Vasile Chialda, Victoria Fătu Nalațiu, Menuț Maximinian și Camelia Iuliana
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349071_a_350400]
-
începeam să scriu un articol pur tehnic și după câteva rânduri vorbeam despre impactul asupra utilizatorului, încercam să intru în dialog cu cititorul, analizam canalul de comunicare creat prin intermediul a ceea ce exprimam ș.a.m.d. Un astfel de articol, destul de amplu ca volum, a fost „Creștinismul și Societatea Informațională”, care s-a bucurat de o bună audiență în acea perioadă, mai precis în cursul anului 1996 și ulterior. De îndată ce a apărut Internet-ul, am avut șansa să pot descărca materiale și
INTERVIU CU OCTAVIAN LUPU REDACTOR AL REVISTEI CONEXIUNI CONTEMPORANE (ÎN PREZENT CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 55 din 24 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349022_a_350351]
-
cerească Craiul Nou (luna nouă). Originea acestei sărbători ar fi, după unii etnologi, română, iar după alții traco-dacă. Întâlnită numai în sud-estul Europei și în Italia, sărbătoarea are ca punct de plecare străvechi practici rituale, făcând parte dintr-un scenariu amplu și complex care urmărea înnoirea anului primăvară, la nașterea și moartea simbolică a Babei Dochia, întruchipare a Mării Zeițe a Pământului. Sărbătoarea Mărțișorului este un exemplu aparte de vivacitate culturală a unui simbol obiectivat. Și-a păstrat esență să că
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
Acasă > Eveniment > Anunțuri > SPECTACOLUL PRIMĂVERII LA MONTREAL Autor: Otilia Tunaru Publicat în: Ediția nr. 80 din 21 martie 2011 Toate Articolele Autorului 8 Martie, Mărțișorul și aniversarea scriitorului Ion Creangă - subliniate printr-un amplu eveniment la scoala Junimea Română din Montreal Pe continentul american, 8 Martie reprezintă o zi de revendicare a drepturilor sociale ale femeii. Însă la școala din Montreal, această sărbătoare internațională a fost subliniată în maniera românească, acordând o atenție specială
SPECTACOLUL PRIMĂVERII LA MONTREAL de OTILIA TUNARU în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349150_a_350479]
-
artiști, au știut să aducă în sufletele celor prezenți bucuria primăverii și savoarea tradițiilor specific românești. Junimea Română din Montreal -Școală pentru minte, inima și cultură- a organizat sâmbătă, 5 martie Serbarea Mărțișorului și a Zilei de 8 Martie. Acest amplu eveniment a înglobat mai multe acțiuni culturale : expoziții, scenete, momente muzicale și literare. Artistele Claudia Mandl și Angela Făină au prezentat expoziția de grafică și pictură Flori, femei, primăveri, asigurând astfel un decor cu totul și cu totul deosebit. În
SPECTACOLUL PRIMĂVERII LA MONTREAL de OTILIA TUNARU în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349150_a_350479]
-
ea ține adeseori loc de realitate“. La Cluj, începând din acest an, la propunerea mea, în cadrul filialei Ligii Scriitorilor, funcționează cenaclul literar „Artur Silvestri”. Până în prezent, îm cadrul celor două ședințe, s-au lansat trei cărți, și intenționăm să organizăm ample manifestări culturale complexe în cadrul manifestărilor „Zilelor Clujului” din 29 mai-4 iunie a.c., în colaborare cu Uniunea Scriitorilor, Primăria Cluj și alte organizații profesionale. Vom organiza excursi tematice. Exemplu: ședința din aprilie o vom ține la Muzeu Ciucea, unde în cadrul medalionului
VOLUNTARIATUL ÎN SPRIJINUL CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349149_a_350478]
-
George Peagu, Dumitru Dumitrică, Ion Machidon, Maria Niculescu, Ion Brătianu, Valentin Rădulescu, Ioan Maftei Buhăești, Mircea Popescu, Doina Bârcă, actrița Doina Ghițescu, mezosoprana Mirela Vlad, Andrei Păunescu - fiul poetului Adrian Păunescu, Florin Ionescu Adams - realizatorul postului SPIRIT-TV. Printr-un material amplu, cu o mare încărcătură sufletească, scriitorul Geo Călugăru a impresionat evocând amintiri inedite din perioada când a fost coleg cu Adrian Păunescu, la Liceul Nicolae Bălcescu, din Craiova: „De pe atunci Adrian Păunescu era ca o flacără, impresionând prin inteligență și
POETUL, DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349200_a_350529]
-
autor, acesta previne că „am scris nu împotriva părintelui Bartolomeu Anania, cum îi spunea, ajuns foarte înalt ierarh al BOR, ci împotriva scriitorului Valeriu Anania și omul politic care a fost colaborator vechi al Securității.” Iar în PS al acestui amplu „Argment” ține să precizeze: „Am scris cartea această pentru că ea a a fost, involuntar, o formă a colaborărrii între un înalt ierarh și un mirean. Primul a lucrat (documentar) cu materialul celui de-al adoilea și a modelat oameni postumi
SFINŢII ŞI SECURIŞTII LUI TEODOR TANCO, ARTICOL DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348516_a_349845]
-
în artele plastice). Trebuie precizat că Ion Pop scrie despre dadaism, iar Peter Motzan despre R.M. Rilke. Pe ultima pagină, Marian Papahagi publică traduceri din poezia lui Cesare Pavese. Dar, probabil, evenimentul cel mai scandalos al numărului îl constituie textul amplu, pe aproape trei pagini, Ce este filosofia? de Martin Heidegger, în traducerea lui Radu Mihai. De reținut și articolul Despre universitatea din Virginia al lui Steven L. Blake. Cu puține excepții (Ion Pop, Gheorghe Buș, Vasile Muscă), colaboratorii sunt studenți
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
semnificativ. Reacțiile favorabile nu au întârziat și au continuat pe tot parcursul anului 1969. Intrase în conștiința publică și nu oricum. Lumea bună ne lua în serios, până și cu oferte de colaborare. Nicolae Manolescu, bunăoară, a trimis un text amplu și foarte critic despre romanul lui Camil Petrescu Un om între oameni, text respins de cenzură. Dar recunoașterea oficială, cea mai măgulitoare atunci, a venit din partea Uniunii Scriitorilor. În decembrie 1969, revista Steaua sărbătorea 20 de ani de la apariție. La
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
Blandiana, Nicolae Prelipceanu, Horia Bădescu, Teofil Răchițeanu, Horia Bădescu, Cornel Udrea sau Iustin Morariu. Redactorii revistei Echinox aveau și un curaj excepțional promovând pe poetul Teohar Mihadaș, fost deținut politic și apropiat al fostei Mișcări Legionare. Nicolae Diaconu realiza un amplu interviu: „Câteva minute cu Teohar Mihadaș”, văzut în epocă ca o bombă de presă culturală. El încuraja tânăra generație de scriitori să se întoarcă la valorile poeziei interbelice. Și Liviu Zăpârțan publica un articol despre „Douăzeci și șapte trepte ale
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
remarcă Matei Călinescu în Introducerea sa la „Cinci fețe ale modernității“: „Marele paradox al kitsch-ului este acela că, fiind produs de o civilizație foarte preocupată de temporal, dar cu toate acestea incapabilă de a atribui timpului vreo valoare mai amplă, kitsch-ul pare deopotrivă menit să economisească și să ucidă timpul. Să-l economisească în sensul că produce o plăcere instantanee și lipsită de efort; să-l ucidă în sensul că, precum un drog, îl eliberează temporar pe om de
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
în câte o ființă omenească. Angoasată de asemenea vedenii, îmi găseam adăpost acasă, în turnul meu de fildeș. Aveam cu mine Tolba plină și sufletul purtând o teribilă povară care se cerea descărcată. Fiecare întâmplare căpăta în mine un răsunet amplu și se cerea povestită. În fiecare povestire pe care mi-o schițam în imaginație, găseam alte sensuri și detalii, regăseam startul de unde să-mi continui scrisul. Să-mi descarc sufletul de greutatea imaginilor, a timpurilor pe care le trăisem și
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
-
de credință, ne spune Tarkovski. O altă instanță importantă este „Căutarea”. Personajele tarkovskiene au ceva de aflat, de descoperit, și anume ceva de taină. La fel ca și autorul lor, au și ele idealuri, sunt într-o continuă, neliniștită și amplă căutare: căutarea de sine, căutarea lui Dumnezeu; în „Stalker” - căutarea salvării și păstrării credinței. „Căutarea” este o constanță a filmelor lui Tarkovski, căutarea spiritualității, căutarea mântuirii. El a fost preocupat deseori de raportul dintre mântuirea individuală și cea colectivă. Vizionând
AMPRENTA LUI DOSTOIEVSKI ÎN „CĂLĂUZA” LUI TARKOVSKI de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349386_a_350715]