190,296 matches
-
resurselor era cea în comun. Având în vedere acest fapt, precum și recunoașterea de care se bucură cercetările lui Ostrom în gestionarea bunurilor comune, putem oare concluziona că aceasta este soluția pentru salvarea bunurilor comune în România? Rezultatele unei astfel de analize ar putea fi concludente pentru o eventuală încercare de revitalizare a unor astfel de forme de management al resurselor în România, deși în prealabil ar fi necesară o cercetare care să stabilească în ce măsură astfel de forme de autoorganizare în cadrul comunităților
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
exploatare a bunurilor bine organizat? Nu cumva aceste societăți s-au așezat peste o lipsă de organizare? Dacă este așa, care sunt condițiile care au făcut totuși ca sistemele respective de resurse să fie sustenabile până la pătrunderea capitalismului? Cadrul de analiză pe care îl voi folosi pentru a identifica modul de guvernare a bunurilor comune în satele devălmașe românești este de dată recentă. Este vorba despre „analiza instituțională și dezvoltare” , care a evoluat din workshopul de Teorie Politică și Analiza Politicilor
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
totuși ca sistemele respective de resurse să fie sustenabile până la pătrunderea capitalismului? Cadrul de analiză pe care îl voi folosi pentru a identifica modul de guvernare a bunurilor comune în satele devălmașe românești este de dată recentă. Este vorba despre „analiza instituțională și dezvoltare” , care a evoluat din workshopul de Teorie Politică și Analiza Politicilor de la Universitatea Indiana. Acest cadru de analiză a luat naștere în anii ’70 și a început să fie folosit pentru studiul bunurilor comune în anii ’80
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
de analiză pe care îl voi folosi pentru a identifica modul de guvernare a bunurilor comune în satele devălmașe românești este de dată recentă. Este vorba despre „analiza instituțională și dezvoltare” , care a evoluat din workshopul de Teorie Politică și Analiza Politicilor de la Universitatea Indiana. Acest cadru de analiză a luat naștere în anii ’70 și a început să fie folosit pentru studiul bunurilor comune în anii ’80. El a evoluat treptat și a ajuns ca astăzi să fie o abordare
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
a identifica modul de guvernare a bunurilor comune în satele devălmașe românești este de dată recentă. Este vorba despre „analiza instituțională și dezvoltare” , care a evoluat din workshopul de Teorie Politică și Analiza Politicilor de la Universitatea Indiana. Acest cadru de analiză a luat naștere în anii ’70 și a început să fie folosit pentru studiul bunurilor comune în anii ’80. El a evoluat treptat și a ajuns ca astăzi să fie o abordare multidisciplinară care îmbină teorii, modele, noțiuni și concepte
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
în studiile empirice ale lui Ostrom, cuprinse în Guvernarea bunurilor comune. Evoluția instituțiilor pentru acțiunea colectivă (2007, pp. 41-46, 63, 103-104, 111 112). Voi menționa în continuare elementele comune: a) Sistemele de resurse sunt sustenabile, iar resursele sunt regenerabile. În analiza de față avem trei mari sisteme de resurse: pădurea, izlazul și apa. Datorită tehnologiei destul de primitive, resursele pe care le extrăgeau din aceste sisteme erau destul de puține. Din pădure foloseau în principal lemnul și poienile pentru pășunat, izlazul era folosit
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
de exploatare a sistemelor de resurse, în sensul numărului mic de tipuri de resurse folosite, coroborat cu numărul redus, comparativ cu cel de azi, de apropriatori, sistemele de resurse erau sustenabile, iar resursele regenerabile. Această afirmație va fi nuanțată pe parcursul analizei. b) Resursele sunt mai degrabă rare decât abundente. În analiza de față există două perioade - una de abundență și una de raritate. Eticheta de raritate aplicată celei de a doua perioade este însă discutabilă. Prin comparație cu prima perioadă, putem
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
de tipuri de resurse folosite, coroborat cu numărul redus, comparativ cu cel de azi, de apropriatori, sistemele de resurse erau sustenabile, iar resursele regenerabile. Această afirmație va fi nuanțată pe parcursul analizei. b) Resursele sunt mai degrabă rare decât abundente. În analiza de față există două perioade - una de abundență și una de raritate. Eticheta de raritate aplicată celei de a doua perioade este însă discutabilă. Prin comparație cu prima perioadă, putem afirma că resursele sunt caracterizate de raritate, dar, dacă ne
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
care avuseseră un comportament neacceptat de obște erau expuși dezaprobării publice. n) Robustețe instituțională - regulile au fost modificate în timp în conformitate cu un set de reguli colective și constituționale. Având în vedere că datele empirice pe care le folosesc în această analiză sunt culese în cu totul alt scop, o încercare de evaluare a gradului de robustețe instituțională este riscantă. La o primă vedere, s-ar putea afirma că gradul de robustețe instituțională este mai mare la nivelul alegerii colective decât la
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
de robustețe instituțională este riscantă. La o primă vedere, s-ar putea afirma că gradul de robustețe instituțională este mai mare la nivelul alegerii colective decât la nivel constituțional. 2.2. Cadrul teoretic Principalele concepte cu care lucrăm într-o analiză de acest tip sunt: instituțiile, regulile, normele, strategiile și tipurile de bunuri, guvernarea în comun. Nu voi insista în acest paragraf asupra prezentării cadrului de analiză și a dezvoltării instituționale, întrucât au fost expuse pe larg în capitolul 1, dar
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
la nivel constituțional. 2.2. Cadrul teoretic Principalele concepte cu care lucrăm într-o analiză de acest tip sunt: instituțiile, regulile, normele, strategiile și tipurile de bunuri, guvernarea în comun. Nu voi insista în acest paragraf asupra prezentării cadrului de analiză și a dezvoltării instituționale, întrucât au fost expuse pe larg în capitolul 1, dar voi puncta acele elemente teoretice la care voi face referire cu precădere pe parcursul analizei ce urmează. Există mai multe definiții ale instituțiilor, dar, pentru scopurile analizei
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
în comun. Nu voi insista în acest paragraf asupra prezentării cadrului de analiză și a dezvoltării instituționale, întrucât au fost expuse pe larg în capitolul 1, dar voi puncta acele elemente teoretice la care voi face referire cu precădere pe parcursul analizei ce urmează. Există mai multe definiții ale instituțiilor, dar, pentru scopurile analizei de față, voi folosi definiția dată de Crawford și Ostrom (apud Ostrom, 1996, p. 37): „Instituțiile sunt concepte împărtășite folosite de oameni în situații repetitive organizate prin reguli
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
analiză și a dezvoltării instituționale, întrucât au fost expuse pe larg în capitolul 1, dar voi puncta acele elemente teoretice la care voi face referire cu precădere pe parcursul analizei ce urmează. Există mai multe definiții ale instituțiilor, dar, pentru scopurile analizei de față, voi folosi definiția dată de Crawford și Ostrom (apud Ostrom, 1996, p. 37): „Instituțiile sunt concepte împărtășite folosite de oameni în situații repetitive organizate prin reguli, norme și strategii”. Setul de reguli furnizat de instituții generează regularități de
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
voi da curs unei astfel de problematici și voi considera pădurea un bun comun (vezi McKean, 2000, p. 29). Guvernarea în comun va fi analizată prin punerea în oglindă a informațiilor extrase din studiul lui Stahl (1998) cu elementele de analiză teoretizate de Ostrom și colaboratorii săi, precum și cu caracteristicile situațiilor de guvernare despre care aceasta consideră că generează o exploatare sustenabilă a resurselor. Astfel, în cele ce urmează, voi puncta cadrul de analiză necesar pentru demersul de față. În primul
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
studiul lui Stahl (1998) cu elementele de analiză teoretizate de Ostrom și colaboratorii săi, precum și cu caracteristicile situațiilor de guvernare despre care aceasta consideră că generează o exploatare sustenabilă a resurselor. Astfel, în cele ce urmează, voi puncta cadrul de analiză necesar pentru demersul de față. În primul rând, sistemele de guvernare sunt analizate de Ostrom și colaboratorii săi (2002) raportat la trei niveluri de acțiune: • Nivelul operațional, care explică acțiunile propriu-zise. Acest nivel este singurul nivel de analiză la care
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
cadrul de analiză necesar pentru demersul de față. În primul rând, sistemele de guvernare sunt analizate de Ostrom și colaboratorii săi (2002) raportat la trei niveluri de acțiune: • Nivelul operațional, care explică acțiunile propriu-zise. Acest nivel este singurul nivel de analiză la care o decizie influențează direct lumea fizică. Activitățile operaționale sunt în strânsă legătură cu resursele naturale. Ele sunt activități de menținere, producție, apropriere și împărțire de sarcini (Kiser și Ostrom, 2003, pp. 60, 77; Ostrom, 1996, pp. 36-37, 43
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
o secvență de mișcări (Kiser și Ostrom, 2003, p. 63). d) Rezultatele agregate. Pot fi total diferite de ceea ce intenționează fiecare participant în parte. e) Aranjamentele instituționale. Regulile nu sunt același lucru cu legile formale. Din punctul de vedere al analizei noastre, al comportamentului indivizilor, ele sunt chiar mai puternice decât legile formale. Pentru ca o lege formală să devină regulă, ea trebuie să fie întărită (Ostrom, 2003, pp. 92-93). Pe lângă faptul că regulile sunt cuprinse pe mai multe niveluri de acțiune
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
cu ajutorul acestora (Kiser și Ostrom, 2003, pp. 73-74; Ostrom, 1996, p. 57). h) Feedback între participanți. Deși condițiile fizice rămân aceleași, indivizii își pot schimba strategiile ca urmare a observării strategiilor celorlalți (Kiser și Ostrom, 2003, p. 75). 2.3. Analiza formelor de organizare în satele devălmașe românești În studiul său, Stahl (1998) descrie trei etape foarte interesante din punctul de vedere al studierii proprietății comune a sistemelor de resurse. Într-o primă etapă, care corespunde cu o perioadă de abundență
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
și drepturi inegalitare care nu se mai întemeiau pe băștinășie, ci pe contracte. Relațiile de exploatare sunt din ce în ce mai accentuate, iar distribuția egalitară a pământului face ușor loc proprietății private. 2.3.2. Nivelul constituțional și nivelul alegerii colective Voi începe analiza propriu-zisă a structurii de organizare și a modului de guvernare a bunurilor comune prin discutarea nivelului constituțional și a celui al alegerii colective, întrucât acestea influențează modul de exploatare al tuturor sistemelor de resurse. Principalele două obligații ale obștii față de
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
cu obștea locală.” (Stahl, 1998, vol. II, p. 43) Cel mai important pas în această transformare îl reprezintă sistemul administrativ înfăptuit prin Regulamentele Organice ale Moldovei (1832) și Munteniei (1831) . Aceste Regulamente sunt foarte importante din punctul de vedere al analizei noastre, întrucât, după cum afirmă Stahl, împreună cu măsurile lor de aplicare, erau foarte bine internalizate de săteni, în special de către cei bătrâni. Din această perspectivă, internalizarea legilor formale este un element pozitiv deoarece indică o coerență, o coordonare între nivelul constituțional
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
oficiale, structurile de organizare s-au format diferit de celelalte zone, având drept caracteristici specializarea decizională și ierarhizarea autorității. Dată fiind asemănarea acestor structuri cu formele incipiente ale unui stat și având în vedere asemănarea cu condițiile teoretice identificate de analiza instituțională, putem afirma, cel puțin în acest punct al analizei, că Vrancea avea toate condițiile pentru a dezvolta un sistem eficient de guvernare în comun a bunurilor comune. Eficiența ar fi fost cu atât mai mare cu cât acest mod
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
zone, având drept caracteristici specializarea decizională și ierarhizarea autorității. Dată fiind asemănarea acestor structuri cu formele incipiente ale unui stat și având în vedere asemănarea cu condițiile teoretice identificate de analiza instituțională, putem afirma, cel puțin în acest punct al analizei, că Vrancea avea toate condițiile pentru a dezvolta un sistem eficient de guvernare în comun a bunurilor comune. Eficiența ar fi fost cu atât mai mare cu cât acest mod de guvernare a bunurilor comune era puternic internalizat de membrii
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
1998, vol. I, p. 162) afirmă că, „după ce a fost dizolvat patrimoniul comun al Vrancei și s-a trecut la administrare prin organe de stat, au rămas totuși rămășițe ale vechiului sistem”. În lipsa acestui test empiric voi încerca, pe baza analizei celor trei niveluri de acțiune și a elementelor de interdependență specifice, să concluzionez dacă modul de guvernare și exploatare a bunurilor comune înainte de pătrunderea capitalismului și proprietății private era sustenabil sau nu. După ce în acest paragraf am analizat nivelul constituțional
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
concluzionez dacă modul de guvernare și exploatare a bunurilor comune înainte de pătrunderea capitalismului și proprietății private era sustenabil sau nu. După ce în acest paragraf am analizat nivelul constituțional și cel al alegerii colective, voi trece în cele ce urmează la analiza celui operațional. 2.3.3. Nivelul operațional Discuția asupra nivelului operațional va fi separată pe tipuri de sisteme de resurse, analiza conținând elemente specifice tuturor celor trei niveluri pe măsură ce se întrepătrund în reglementarea exploatării unui sistem sau a altuia. 2
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
în acest paragraf am analizat nivelul constituțional și cel al alegerii colective, voi trece în cele ce urmează la analiza celui operațional. 2.3.3. Nivelul operațional Discuția asupra nivelului operațional va fi separată pe tipuri de sisteme de resurse, analiza conținând elemente specifice tuturor celor trei niveluri pe măsură ce se întrepătrund în reglementarea exploatării unui sistem sau a altuia. 2.3.3.1. Terenurile cu destinație agricolă și de pășunat Aflăm de la Stahl (1998, vol. I, pp. 22-23, 52, 84-85) că
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]