5,509 matches
-
din pactul de reorganizare care dădea altor țări posibiltatea de a intra în Mica Înțelegere. Potrivit liderului georgist, Austria și Ungaria s-ar fi putut alătura celor trei membre ale Micii Înțelegeri, pentru a crea, într-adevăr, o zonă europeană animată de dorința refacerii economice și a menținerii păcii. Abordând problema avantajelor economice care rezultau pentru România din Pactul Micii Înțelegeri, Gheorghe Brătianu aprecia măsura prin care Cehoslovacia primise dreptul de înființare a unei "zone libere", în portul Galați. El își
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
lucrul ăsta?).“ Când scria această însemnare, în februarie 2011, principala ocupație a lui Miri pe Facebook era să șteargă, să șteargă și iar să șteargă. „șterg sute de «prieteni». Sute din aceste sute erau instituții, magazine, magazine online, reviste, ziare, animă luțe care aveau cont de Facebook făcut de stăpânii lor.“ După aceea, Facebook i s-a părut mai respirabil, așa, populat cu „persoane pe care știi de unde să le iei“. Dar nu s-a oprit din șters. Iar în cele
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
salariilor mici. Inspirați de tunisieni, tinerii din Egipt au început o amplă mișcare de protest online, care a dus în scurt timp la manifestații de stradă în Cairo și în alte orașe. Mișcarea pentru înlăturarea regimului lui Hosni Mubarak era animată de un grup de tineri egipteni format în iunie 2010, după ce poliția l-a bătut pe Khaled Said, un bărbat de 28 de ani care a murit în urma loviturilor. Grupul, intitulat „Toți suntem Khaled Said“, avea aproape jumătate de milion
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
dramei” , putând exista cu succes, consideră unii autori, și în afara scenei: „Piesa trebuie să fie frumoasă și să placă, fără ajutorul actorilor și în afara reprezentației” . Textul unei piese de teatru poate oferi satisfacții estetice ca orice lectură, deoarece parcurgerea sa animă ceea ce Victor Hugo numea, în prefața la Marion Delorme, „acel teatru ideal pe care fiecare om îl are în suflet”. Astfel, „Vizualizăm secvențele, dăm un trup și o figură personajelor, le acordăm chiar o voce, pe scena noastră imaginară” . Autori
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
degrabă dezintegrând văzduhul ca o altă Dame blanche, decât pe valuri în curgere moale ca Ofelia, încununată cu rozmarin și anason.“ În creațiile activității inconștiente a bărbatului - după cum observă C. G. Jung, de altfel atât de bine cunoscut de scriitor - „anima apare deopotrivă sub trăsăturile fetei și ale mamei“. Ființa „galactică“, persistentă în mintea lui I. Negoițescu, constituie, de fapt, „purtătorul feminin“ al proiecției empirice a animei din psihicul său. (Cum se poate vedea acum cu limpezime, făptura aceasta galactică e
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
psihică fragilă, intuiții acute, o sensibilitate extrem de vulnerabilă. Chiar și personalitatea sa intelectuală e marcată puternic de acest fapt, cele mai abstracte probleme fiind învăluite, la el, de o aură erotic-emoțională. Tânărul Negoițescu avea evident cunoștință de alternanța jungiană dintre anima masculină și animus-ul feminin, căci iată ce aflăm dintr-un pasaj al Poveștii triste a lui Ramon Ocg: „Era ceva monstruos în ființa Mariei Magdalena. Era poate o trăire intelectuală prea masculină.“ În mare măsură, Arnold Gouget, actorul din povestirea
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
una dintre obsesiile manieriștilor, căci artistul este, în primul rând - spune Hesse -, un om al simțurilor, superior celuilalt tip, omul spiritului; căci la cel dintâi „originea este maternă“, el are fața dublă, „bărbătesc femeiască“, trăind erotic-emoțional, întrucât la el predomină anima, iar nu animus, ca în cazul uscatului om al spiritului. Incitat de trăsăturile manieriste ale lui I. Negoițescu, am răsfoit din nou Lumea ca labirint a lui Hocke, descoperind, spre surprinderea mea, că un paragraf al cărții poartă chiar titlul
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
plasma inconștientului său, el și-a întâlnit „dragonii“, descoperind, la fel ca Rilke, că „toți dragonii vieții noastre sunt prințese care nu așteaptă decât să ne vadă frumoși și îndrăzneți“. Și frumos, și îndrăzneț, I. Negoițescu a fost modelat de anima sufletului său, stând, tot timpul, sub straja prințeselor. Străjuit, din copilărie, de acea făptură galactică, steaua-înger, își încheie existența sub același semn al animei. În penultima noapte a vieții sale pământești, în clinică, el o visează pe sora Rafaella, călugărița-infirmieră
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
cu gura căscată ca le dormeur du val al lui Rimbaud, dar ușor zumzăitoare, și nu cu picioarele în purpurii săbiuțe, ci în papuci de pâslă kaki), tocmai reușisem cu mare precauție să-l deschei la pantaloni și să-i animez sexul, când bunică-mea a început să mă strige, să mă cheme și chiar să mă caute, silindu-mă să las totul baltă. Era epoca în care melancolicul puber ce devenisem și-a descoperit vocația masturbantă. Întoarsă la Cluj, bunica
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Este cazul lui Louis Lazare, redactorul-șef al publicației Revue municipale; acesta regreta abandonul vechii precauții care consta în a veghea asupra amestecului "celor de vază" cu cei "de rând", pentru ca cei mai bine dotați să tempereze pasiunile care-i animă pe cei supuși tuturor încercărilor grele ale vieții. Amestecul populațiilor nu era cerut în numele democrației, ci în perspectiva amenințărilor pe care aceasta le provoacă. Astfel, A. Corbon, în cartea sa Le secret de la population de Paris (1865), scria: Nu este
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
reglementativ și de controlul amănunțit, care erau practici ale Ministerului Construcțiilor. El este reprezentantul unei ideologii pe care încearcă să o prezinte ca fiind o nouă politică urbană și preconizează o transformare a acțiunii statului. Administrația trebuie descentralizată, trebuie să anime mai mult decât să controleze, "să facă să se facă" mai mult decât să facă ea însăși, să atribuie responsabilități cetățenilor și puterilor publice și să întărească rolul colectivităților locale. Urbanismul nu este apanajul tehnicienilor statului, ci o operă colectivă
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
datoria ca grupurile lor să nu se închidă în ghetouri, delimitate de preocupări specifice. Această formă de cooperare nu există încă decât sub formă de încercări timide și neclare. Intoleranța grupurilor supraviețuiește în tolerantul nostru secol 253". A dota și anima viața socială" era apelul prin care se concretiza ideologia modernistă a Planului. Pentru a reacționa la civilizația "gadget"-ului, nu se putea concepe dotarea fără animație. "O politică a dotărilor sociale și culturale poate avea sens dacă nu este expresia
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
urbane 259. Animarea urbană și modernizarea vieții politice locale Vestitorii Educației populare nu văd profesionalizarea în domeniu ca pe ceva făcut la repezeală. Scopul animatorilor profesioniști era acela de a favoriza emergența unei elite în cadrul populației noi a marilor ansambluri, animând localul în același timp cu construcția imobilelor și a locuințelor. Acești profesioniști trebuiau să învețe locuitorii să-și exprime nevoile. Din momentul în care locuitorii se arătau capabili să-și ia în mâini propriul destin, apărea și spiritul local, iar
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
bună reprezentativitate a guvernării orașului și o mai mare transparență a acțiunilor sale. Această poziție nu înseamnă nici a lua în râs statul puternic, nici a ține doliu după el. Democrația locală are nevoie de un stat puternic, capabil să anime politici de anvergură națională. Acestea, dacă se dovedesc capabile să-și adapteze obiectivele la diversitatea situațiilor teritoriale, vor putea stimula dezbaterea politică locală și vor oferi puncte de rezistență în calea acaparării guvernării orașului de către noi notabili. Această configurație cere
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
J.P. Gaudin, op. cit., 1993. 5 Acest organism ad hoc compus din membri DATAR și DAFU (Direcția de Amenajare Funciară și de Urbanism) are ca misie, în afară de asistența tehnică acordată comunelor, asigurarea legăturilor necesare cu diferitele administrații implicate. 1 GIOM este animat de DATAR. 2 Philippe Lerustre, op. cit., 1975, p.18. 3 Convorbire între Philippe Lerustre și R. Sennellart, primarul din Saint-Omer, din 9 iunie 1975, citată în Philippe Lerustre, op. cit., 1975, p. 42. 4 Roland Drago, prefață la lucrarea lui Françoise
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
François Dubet, Marie Duru-Bellat, L'hypocrisie scolaire, Paris, Seuil, 2000. 509 Vezi Georges Felouzis, "La ségrégation ethnique au collège et ses conséquences", în Revue française de sociologie, 44-3, 2003, pp. 413-447. 510 ENA, Promoția 2002-2004, "Léopold Sédar Senghor", grupa 5, animată de Emmanuele Jeandet-Mengal, Inégalités de santé, iulie 2003. 511 L. Davezies, art. citat, 2001. 512 Vezi François Baroze și Emmanuel Négrier (ed.), L'Invention politique de l'agglo-meration, Paris, L'Harmattan, 2001. 513 Daniel Cohen, La mondialisation et ses ennemis
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
lucru, unii pentru a ara, alții pentru a grăpa, și revin toți împreună. Această regularitate nu este hotărâtă de starosta sau de bătrânii satului, fiind rezultatul acestui spirit de sociabilitate ce caracterizează poporul rus și al nevoii de ordine ce animă comunitatea” (Haxthausen, 1847, vol. I, 129-130). „Spiritul de sociabilitate”, invocat și cu această ocazie, oferă o explicație vagă. În satele organizate pe principiul celor trei tarlale, răspândite în trecut în întreaga Europă, lucrările agricole începeau și se terminau la anumite
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
de formare a personalului. Ea apare mai puțin evidentă ca element managerial, fiind vizibilă doar în cazuri restrânse. Personalul școlii are, de cele mai multe ori, aspectul unui grup ce se ghidează după standarde diferite și mai rar al unei echipe sudate, animată de aceleași obiective. Sentimentul dependenței reciproce, exprimarea deschisă a sentimentelor sau a dezacordurilor reprezintă aspecte ce uneori par a nu se regăsi în școală. Fie și numai din aceste motive, implicarea managerului școlar în promovarea acestui spirit, în crearea personalității
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
nu am auzit de acte huliganice din partea lor, nici de insulte ale răzeșilor la adresa lor. Copiii lor au învățat la școala primară în aceleași bănci cu noi. Mai mult, erau buni meseriași (fierari, lemnari, morari etc.) și talentați muzicanți ce animau petrecerile noastre tinerești ... sau horele organizate la marile sărbători sătești ... ori la momentele familiale importante (botezuri, nunți, onomastici, decese). Repet, răzeșii Stâncășenilor s-au comportat totdeauna deschis și frumos cu noii veniți ... iar aceștia din urmă s-au dovedit corecți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
nu poate construi un prezent findcă nu are o durere trecută. În prezentul ei lipsit de zvâcniri dureroase domnește ironia: nimeni nu așteaptă nimic de la altcineva. Eroii lui Amis, Barnes, Bradbury, Ishiguro, Gray, Swift trăiesc un prezent sărac. Ei sunt animați de o mânie care e, de fapt, o față a memoriei. Și ceea ce nu putem ține minte doare, cu atât mai mult cu cât prezentul e sărac în incidente. Teoria Virginiei Woolf descria astfel narațiunea modernistă: ... atomi nenumărați; cad, se
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
-și definească termenii de bază, prin care se identifică în raport cu alte domenii învecinate, mai apropiate sau mai îndepărtate. Termenul de psihologie este mult mai nou decât domeniul pe care-l desemnează, domeniu care a purtat, în decursul vremurilor, denumiri ca anima, ca pneuma ( în românește "suflet"), cu multiple sensuri. Termenul de psihologie a fost legat cu prioritate de numele lui Marco Marulik (Gr. Nicola, 2001), un umanist croat care l-ar fi folosit pentru prima dată, în anul 1506 și care
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
existat și nu poate fi negat. Elementele structurale ale acestui trecut fac parte din / și completează cu succes paradigma actuală a acestui domeniu de cunoaștere distinct, psihologic. Vorbesc aici de un trecut de pe vremea când vieții sufletești i se spunea anima sau pneuma, când lipseau categoriile conceptuale fundamentale de astăzi, când obiectul cunoașterii sau "grădinăritului" era doar aproximat sau era tăinuit în spatele metaforelor, miturilor și ritualurilor de diferite feluri. Interesant este însă cum, cu un aparat conceptual extrem de redus, cu un
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ale reflectării și vieții psihice, care dăinuie până astăzi. Paradigma epocii s-a definit printr-o concepție generală panteistă, având unele trăsături caracteristice. Astfel, întregul univers, întreaga natură este compusă din elemente primare, doar unul fiind dominant. Aceste elemente se animau între ele, diferit după concepția gânditorilor lor: apa la Thales, apeiron-ul la Anaximandru, aerul la Anaximene, focul la Heraclit. Următoarele idei se regăsesc la toți acești gânditori: (a) sufletul este parte a naturii și a substanței cosmice și este explicat
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
I.C.) Aristotel a fost cel mai mare gânditor al lumii filosofice antice, cel care pentru prima dată a separat cunoștințele despre suflet ca aparținând unui domeniu de cunoaștere aparte. Lucrarea pe care a dedicat-o cunoașterii sufletului se intitulează De Anima (Despre suflet), dar problemele vieții sufletești sunt prezente deopotrivă și în celelalte lucrări ale sale, în Etica, Retorica, Metafizica, Istoria Animalelor ș.a. Gândirea aristotelică este vastă, iar pentru evocarea acesteia am recurs la o succintă sistematizare. 1. Biologia ca știință
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
psihică de alta vegetativă. În acest sens, Epicur vorbise de o materie inexplicabil de fină, pe care nu poate s-o denumească, dar căreia Lucretius pe urmă i-a dat numele de materie spirituală. Aceasta a fost deosebită de suflet. Anima reprezintă atomii distribuiți în tot corpul, funcționînd ca purtători ai vieții; spiritul sau psihicul era purtat de animus, care se află localizat în piept. În acest fel sufletul, ca principiu al activității psihice în perioada elenistă, se desparte de celelalte
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]