11,066 matches
-
nu calce pe ele când fu îmbrâncită spre el. Regele racilor se ridică de la masă și pluti repede către ea, agitându-și cleștii prinși de încheieturile brațelor. Stela privi cu disperare către tânărul căruia îi povestise necazul ei. Acesta se aplecă la urechea regelui peștilor și îi șopti ceva. Mustățile regale se mișcară în direcția Stelei și o cuprinseră peste brațe, într-o strânsoare care aproape o sufocă. - Vreau să aflu de ce e prizoniera ta această domniță, Racule? Regele racilor se
POVESTEA STELEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381857_a_383186]
-
regele racilor m-ar dori de soție tocmai pe mine și de ce nu acceptă decizia mea. - Nu înțelegi? Somn îi mângâie ușor conturul feței. Ești incredibil de frumoasă. Și eu mi-aș dori să te am de soție... Stela își aplecă privirea încurcată. -... doar că mie, continuă prințul peștilor, nu mi-ar face plăcere să îți forțez mâna și aș fi de-a dreptul încântat să îți dorești și tu acest lucru. - Sunt atâtea sirene frumoase în mare... - Niciuna nu este
POVESTEA STELEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381857_a_383186]
-
roage: - Te rog, nu, prea-bunule rege, este o moștenire și se va distruge. - Altfel nu am cum să judec această pricină. Sau... dacă recunoști că nu îți aparține, atunci nu mai are rost să îl desfacem. Stela amuți și își aplecă privirile. Pe trena rochiei sale verzi, urcau câteva steluțe de mare, fixând-o cu ochișorii lor umezi. Ezita între a lăsa inelul nașei să fie distrus și a renunța la libertatea ei, recunoscându-se pe nedrept prizoniera racilor. - Deci, să
POVESTEA STELEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381857_a_383186]
-
E greu, plini de spini ce rănesc Dar Domnul te poartă pe brațe Și-ți spune mereu: te iubesc! Îți mulțumesc că veșnic m-ai iubit! Când mă învăluie sublimă atâta fericire Și inima tresaltă la sfânta Ta iubire M-aplec în fața Ta cu-adâncă reverență Căci ce-i mai minunat ca sfânta Ta prezență... Încep să cânte tainic pe strunele iubirii Atâtea doruri strânse în cupa regăsirii Și mâinile-mi se-nalță spre cerul nesfârșit Și-Ți mulțumesc din nou
OMAGIU DIVIN 19 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381970_a_383299]
-
să fii dur cu copiii! * Amețelile și grețurile îi fac zile negre Edithei tocmai când nu se așteaptă. Mirosul de la bucătărie îi face rău și cade urcând scările spre camera ei de la mansardă. -Doamne, Dumnezeule! Ce-i cu tine? se apleacă Mona și o mângîie pe frunte. -Mi s-a făcut rău... Te rog, nu-i spune lui Vlad că am vrut să scap de copil. -Ai vrut să scapi de copil? Care copil? -Da, acum m-am întors de la o
JOCUL DE-A VIAŢA 1 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381964_a_383293]
-
gândesc că era prima femeie modelată de mâinile Creatorului, după cum știi că în raportul creațiunii ni se spune ca Dumnezeu a zis și s-a făcut așa au apărut toate lucrurile însă când a ajuns la om, Creatorul s-a aplecat și cu iubire l-a modelat pe Adam din țărâna, apoi știi cum a luat o coastă a lui Adam și a făcut-o și pe Eva. Iar Adam în fața acelui test a ales în mod conștient să mănânce din
TIMPUL MARILOR HOTARARI (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382018_a_383347]
-
autorul, nu-l poate atinge, căci scrie: „nu am timp să îmbătrânesc/ căci nu mă lasă vinul/ nu mă lasă Dragostea”. (Și, aici, să ne amintim, Angelus Silezius spunea că sufletul are doi ochi, printr-unul privește timpul, celălalt este aplecat spre veșnicie.) Sau putem vorbi la poezia sa și despre unele aspecte care țin de istoria/ viața comunității locale, fie ea cea din Skopje/ de comunitatea locală/ albaneză (atunci apar denumiri de locuri/ persoane cu diverse rezonanțe: Tyrbe, Baba Tomori
CÂND CONVIEŢUIEŞTI CU POEZIA, CU VINUL ROŞU ŞI PRIETENA DE MARIUS CHELARU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382054_a_383383]
-
-și revină. Da stai așa, să văd dacă putem să-l ținem bine, unul din noi, tremură de parcă îl scutură vântul! Hai să văd, dacă-l pot ține io și tu îl muști de deget, bine? Spunând asta, Sile se aplecă lângă om, îl luă în brațe și-l strânse. Văzând și auzind așa, căpitanul îl prinse de mâna dreaptă, îi luă degetul mic în gură și-l mușcă tare, cât putu el, preț de câteva clipe, care lui Sile i
CĂPITANUL VASILE (4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381997_a_383326]
-
tot. - De ce nu te tunzi, îl întrebase odată, prinzându-l de mână la intrarea în clasă, pun pariu că ai ochi frumoși, de ce îi ascunzi? Nu îi răspunsese, nu îl interesa să dea încă un prilej de batjocură colegilor. Se aplecase deasupra caietelor sale, preocupat de faptul că în curând avea să i se termine pasta de la pix și nu va mai avea cu ce să scrie. O amărâtă pastă de pix, care nu costa mai mult de 30 de bani
MASCĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382094_a_383423]
-
era un prost care să se îmbete cu iluzia că furtuna din clasă va trece fără urmări. În momentul în care diriginta veni după el în pauză, la solicitarea directorului, se cocoșă, își împinse capul între umeri și, cu fața aplecată pentru a-și ascunde rictusul, o urmă până în biroul îmbâcsit și întunecos, pe care sperase să nu-l vadă niciodată. Nu privi spre nici unul dintre cei trei profesori, de teamă ca rictusul său să nu-i determine să îl scoată
MASCĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382094_a_383423]
-
iubirii noastre! - Am să vorbesc cu tata să organizeze un bal în cinstea noastră, Marele Bal al Prințesei Vampirice! Își apropie buzele de ale bărbatului său și le înțepă ușor cu caninii. - Cât de dulce ești, dragul meu! Paloș o apleacă ușor pe spate și afundându-și fața între sânii ei rotunzi și albi îi sărută.” Apar însa și plăcerile vampirilor : „Își apropie buzele de ale bărbatului său și le înțepă ușor cu caninii” sau „Cât de dulce ești...” Trăirile pământești
DE LIGYA DIACONESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382081_a_383410]
-
-Nu, până nu lămurim povestea asta atât de încâlcită, nu voi rămâne, sunt marcată de ce este posibil să i se fi întâmplat lui Gilă. -profesoara s-a ridicat de pe fotoliu și la prins pe Mihai după gât, apoi s-a aplecat și a sărutat fruntea înaltă a bărbatului care, cuminte aștepta și alte desmierdări. S-a ridicat și el de pe scaun și i-a sărutat mâna. -Atunci să mergem, te conduc acasă. -Lasă Mihai, chem un taxi, e mai simplu, rămâi
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ V de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380292_a_381621]
-
dușman. Un nume dăltuit în piatră, O jertfă sacră pentru vatră, E semn sublim de vitejie Și de iubire pentru glie, Nestinsă pildă pentru moți, Imbold de-a pururi pentru toți! La crucea lui, în vârf de munte, Mi-am aplecat și a mea frunte. ------------------------------ Gențiana GROZA Mărișel, Munții Apuseni toamnă, 2016 Referință Bibliografică: Gențiana GROZA - LA CRUCEA IANCULUI ÎN MUNȚI / Gențiana Groza : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2206, Anul VII, 14 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gențiana
LA CRUCEA IANCULUI ÎN MUNŢI de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380391_a_381720]
-
independenței. Degeaba! „Proțess poșeol...”, cum a spus Gorbaciov... Al nostru „proțess...” merge spre Unire! Î-mi bate inima, Răsună Codrul, Î-mi cântă lacrima Și-n piept onorul, Îmi spune luna, Imi strigă Dorul, Că Tara-i una ...Și Tricolorul!.. Apleacă-te Spre rădăcină, Înalță-te Tot spre lumină, Plin de noroc Să-ți fie zborul, Să-ți știi originea Și- n vieci izvorul... Lăstarele Înmugurite, Sunt doinele Din dor trăite. Cu limba mamei, Din sfatul tatei, Prin foc trecute Și
PE ARIPILE SPERANŢEI... (DIN CULISELE ISTORIEI) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1695 din 22 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380443_a_381772]
-
Spre rădăcină, Înalță-te Tot spre lumină, Plin de noroc Să-ți fie zborul, Să-ți știi originea Și- n vieci izvorul... Lăstarele Înmugurite, Sunt doinele Din dor trăite. Cu limba mamei, Din sfatul tatei, Prin foc trecute Și vânturate... Apleacă-te Spre rădăcină, Înalță-te Tot spre lumină, Plin de noroc Să-ți fie zborul, Să-ți știi originea Și- n vieci izvorul... În vânt tricolorul Unire bate, Ca tot românul Să fie-un frate, Onoarea lui: E Demnitatea, E
PE ARIPILE SPERANŢEI... (DIN CULISELE ISTORIEI) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1695 din 22 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380443_a_381772]
-
-te Tot spre lumină, Plin de noroc Să-ți fie zborul, Să-ți știi originea Și- n vieci izvorul... În vânt tricolorul Unire bate, Ca tot românul Să fie-un frate, Onoarea lui: E Demnitatea, E marea Dragoste Și Libertatea... Apleacă-te Spre rădăcină, Înalță-te Tot spre lumină, Ușor și lin Să-ți fie zborul, Să-ți știi originea Și-n vieci izvorul. Iacob C.Istrati Toronto Referință Bibliografică: Pe aripile Speranței... (din culisele istoriei) / Iacob Cazacu Istrati : Confluențe Literare
PE ARIPILE SPERANŢEI... (DIN CULISELE ISTORIEI) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1695 din 22 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380443_a_381772]
-
de lemn ce se prelungea deasupra apei cu o terasă amplă semirotundă din scânduri cu balustradă și două bănci.Terasa era umbrită de ramurile ce curgeau către oglinda verde a apei, ale unor sălcii plângătoare care judecând după grosimea trunchiurilor aplecate deasupra apei aveau circa un secol. De pe terasă, se dezvăluia privirilor oglinda apei de culoare verde, unde pesările și o mulțime de pești de toate mărimile înotau printre plantele acvatice. Ceva mai departe se zărea un alt podeț de lemn
DOAMNA ,,EINSTEIN' (FRAGMENT DIN ROMANUL INGRID, PUBLICAT ÎN 2015- EDITURA EDITGRAPH) PARTEA II de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380389_a_381718]
-
în pat, contemplând acea operă perfectă a Dorei și deși stiam sigur că e un fals, tot simțeam fiori reci, cum îmi curgeau prin vine. Reușea să mă înspăimânte totuși, mai ales când fantoma a venit deasupra patului meu, sa aplecat deasupra mea privindu-mă și deodată a început să hohotească lugubru provocându-mi greață cu mirosul acela urât și cu aerul rece ca de criptă, care-mi invadease aerul ce-l respiram. Fantoma a început să se estompezeîn cele din
DOAMNA ,,EINSTEIN' (FRAGMENT DIN ROMANUL INGRID, PUBLICAT ÎN 2015- EDITURA EDITGRAPH) PARTEA II de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380389_a_381718]
-
amândoi Când prima oară se văzură! Alergând într-o suflare, Se-apropie sfios de ea Și, cuprins de o dorință, Grăi, în timp ce o privea. -Răsurică, răsurea, Sălbatic roz trandafiraș, Vino în grădina mea Și câmpia ta s-o lași! Se apleacă și-o sărută Cu gându-I pur de copilaș, O mângâie și vru s-o rupă Cu brațu-I fin și drăgălaș. Surprinsă, tresări răsura, Dintro dată se-ntristă; Vânătă de indignare, Printre lacrimi suspină: -De-ai să mă rupi, eu te
TRANDAFIRAȘUL DE CÂMP de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380488_a_381817]
-
nr. 2023 din 15 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Șoaptă tristă, văl de pară, Seara-ncet în trup coboară, Tremur de iluzii frânte, Plâns de păsări să mă cânte. Pe sub aripi de furtună, Timpul țărâna-mi adună. Obosit gândul s-apleacă, Sfarmă clipa să nu treacă, Peste vis, peste hotar, Steie chiar și cu amar. În veșmânt de neagră iarbă, Să mă duc nu-mi este grabă, Unde vântul nu m-ajunge Și nici luna nu m-o plânge. Curgea-voi
DOINA VÂNTULUI DE SEARĂ de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380538_a_381867]
-
creației sale și în mediu virtual ce are un mare impact asupra cititorilor. Modest, discret dispus să ajute și să îndrume, acest mare scriitor pe care mă bucur să-l am prieten și concitadin a fost acel care s-a aplecat cu multă răbdare asupra scrisului meu încă de la dubut, mi-a citit toate cărțile, a scris despre ele iar atunci când am vrut să abandonez ori să nu mai fiu prea vizibilă la diferite activități culturale m-a încurajat să merg
„PE VREMEA CAILOR PĂGÂNI” DE SIMION BOGDĂNESCU EDITURA „CRONEDIT” 2015 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380555_a_381884]
-
două, trei cărți de peste 200 pagini, unori și peste 400, într-un an. E o muncă sisifică, o grabă justificată fără dor și poate, de a dărui lumii tot ce a adunat în ani mulți de trudă prin biblioteci, ori aplecat deasupra hârtiei, a tastaturii calculatorului. Autor a zeci de cărți, a publicat în zeci de reviste, au scris despre cărțile domniei sale alte zeci de scriitori și critici literari, s-au scris și cărți despre NIO! Este un scriitor ce a
FRAGILITATEA UNEI VIEȚI TRĂITĂ PE VERTICALĂ ION N. OPREA – „FRAGILITATE -CUVINTE PE VERTICALĂ” Editura Pim 2016 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380572_a_381901]
-
Cuvinte aruncate, pierdute, tăcute, rămase nespuse, pe toate le-am cules și le-am spălat cu rouă-de-soare. le-am presărat pe ropotul ploii și le-am înfipt în mare, de unde valul le-a adus la picioarele tale. Să nu te apleci! Eu am ținut odată valul în mâini și-am presărat fire de iarbă pe creștetul universului și-am văzut: Deasupra... Dedesubt... Nimicul își face culcuș. Szavak Eldobott, elveszett, néma szavak, soha ki nem mondottak, rendbeszedtem mindeniket a reggeli nap harmatával
AZ ÁLOM SZEME – A SZERELEM VARÁZSA de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380609_a_381938]
-
din care se nasc toate elementele, dragostea elemenul în care se odihnesc toate elementele la apus, căutam. Și de fapt ce sunt eu să caut Absolutul? Cu ce sunt eu mai presus decât molusca alungată de mare? Cu nimic. (Se apleacă, ia un pumn de nisip și se ridică. Lasă nisipul să se scurgă printre degete.) Așa trec toate. Ca nisipul acesta trec, iar noi nici nu simțim cum călătoria a luat sfârșit. Mai zâmbim o clipă, pe urmă închidem ochii
ÎN CĂUTAREA ULTIMULUI ELEMENT de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379305_a_380634]
-
a făcut o trecere în revistă a volumelor de beletristică semnate de Victor Papilian, remarcând că volumul „Prof.dr. Victor Papilian - Spicuiri despre opera artisticăˮ al doamnei Kory Calomfirescu trebuie citit ca un îndemn adresat tinerilor cercetători clujeni spre a se apleca asupra scrierilor literare și medicale ale acestei personalități de tip renascentist, peste care în mod nedrept se așterne praful uitării. La fel ca și în cazul operei literare, opera sa științifică este insuficient cunoscută; au trecut aproape nouă decenii de la
CENACLUL LITERAR „ARTUR SILVESTRIˮ DIN CLUJ-NAPOCA A SĂRBĂTORIT SCRIITORII-DOCTORI de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379386_a_380715]