3,972 matches
-
din grupe cu nivel de risc ridicat, dau dovadă cel mai des, de dificultați în comportamentul social și în autocontrolul impulsurilor. Unele liste de coduri cum ar fi ICD-10 sau DSM-IV folosesc conceptul de atașament în unele diagnostice. Anomaliile de atașament însă, așa cum sunt ele descrise în Teoria Atașamentului, nu constituie diagnostice medicale. Totuși, în ICD-10, sistemul de clasificare a diagnosticelor din cadrul Organizației Mondiale a Sănatății, există două diagnostice asociate direct atașamentului: Anomalia reactivă descrie atitudinea inhibată fată de contactul cu
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
dovadă cel mai des, de dificultați în comportamentul social și în autocontrolul impulsurilor. Unele liste de coduri cum ar fi ICD-10 sau DSM-IV folosesc conceptul de atașament în unele diagnostice. Anomaliile de atașament însă, așa cum sunt ele descrise în Teoria Atașamentului, nu constituie diagnostice medicale. Totuși, în ICD-10, sistemul de clasificare a diagnosticelor din cadrul Organizației Mondiale a Sănatății, există două diagnostice asociate direct atașamentului: Anomalia reactivă descrie atitudinea inhibată fată de contactul cu adulții, atitudine dominată de ambivalenză și teamă. Anomalia
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
folosesc conceptul de atașament în unele diagnostice. Anomaliile de atașament însă, așa cum sunt ele descrise în Teoria Atașamentului, nu constituie diagnostice medicale. Totuși, în ICD-10, sistemul de clasificare a diagnosticelor din cadrul Organizației Mondiale a Sănatății, există două diagnostice asociate direct atașamentului: Anomalia reactivă descrie atitudinea inhibată fată de contactul cu adulții, atitudine dominată de ambivalenză și teamă. Anomalia dezinhibată, descrie o imagine patologică, caracterizată de o lipsă majoră de inhibiții și de distanță vizavi de persoanele adulte. Ambele anomalii sunt puse
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
descrie o imagine patologică, caracterizată de o lipsă majoră de inhibiții și de distanță vizavi de persoanele adulte. Ambele anomalii sunt puse pe seama neglijării și/sau abuzurilor asupra copilului. În acest sens, clasificarea ICD-10 nu corespunde întru totul clasificărilor Teoriei Atașamentului. Acestea sunt adaptări prin care însă, nu se poate diagnostica atașamentul în sine. Următoarele diagnose din ICD-10 sunt de asemenea bazate pe conceptele din Teoria Atașamentului: Cercetarea atașamentului se preocupă detaliat cu copii abuzați și neglijați. În acest sens s-
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
și de distanță vizavi de persoanele adulte. Ambele anomalii sunt puse pe seama neglijării și/sau abuzurilor asupra copilului. În acest sens, clasificarea ICD-10 nu corespunde întru totul clasificărilor Teoriei Atașamentului. Acestea sunt adaptări prin care însă, nu se poate diagnostica atașamentul în sine. Următoarele diagnose din ICD-10 sunt de asemenea bazate pe conceptele din Teoria Atașamentului: Cercetarea atașamentului se preocupă detaliat cu copii abuzați și neglijați. În acest sens s-a dovedit pe baze empirice clar verificate de psihologia dezvoltării că
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
abuzurilor asupra copilului. În acest sens, clasificarea ICD-10 nu corespunde întru totul clasificărilor Teoriei Atașamentului. Acestea sunt adaptări prin care însă, nu se poate diagnostica atașamentul în sine. Următoarele diagnose din ICD-10 sunt de asemenea bazate pe conceptele din Teoria Atașamentului: Cercetarea atașamentului se preocupă detaliat cu copii abuzați și neglijați. În acest sens s-a dovedit pe baze empirice clar verificate de psihologia dezvoltării că, copii abuzați prezintă mai des decât cei neabuzați, un comportament tulburat, agresiv în raport cu cei de
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
copilului. În acest sens, clasificarea ICD-10 nu corespunde întru totul clasificărilor Teoriei Atașamentului. Acestea sunt adaptări prin care însă, nu se poate diagnostica atașamentul în sine. Următoarele diagnose din ICD-10 sunt de asemenea bazate pe conceptele din Teoria Atașamentului: Cercetarea atașamentului se preocupă detaliat cu copii abuzați și neglijați. În acest sens s-a dovedit pe baze empirice clar verificate de psihologia dezvoltării că, copii abuzați prezintă mai des decât cei neabuzați, un comportament tulburat, agresiv în raport cu cei de vărsta lor
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
fapt determină concluzia că, anumite forme de interacțiune, pot avea atăt urmări pozitive, cât și urmări negative asupra dezvoltării ulterioare a personalității. Abuzul și neglijența au efecte negative, care pot declanșa sau favoriza tulburări psihice. La polul opus, relațiile de atașament stabile pe o perioadă îndelungată sunt un factor important de protecție față de tulburările psihice. Un astfel de atașament poate ameliora urmările experiențelor traumatice cum ar fi abuzul sexual sau agresiv. În sens terapeutic se pot utiliza ulterior resursele rezultate din
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
dezvoltării ulterioare a personalității. Abuzul și neglijența au efecte negative, care pot declanșa sau favoriza tulburări psihice. La polul opus, relațiile de atașament stabile pe o perioadă îndelungată sunt un factor important de protecție față de tulburările psihice. Un astfel de atașament poate ameliora urmările experiențelor traumatice cum ar fi abuzul sexual sau agresiv. În sens terapeutic se pot utiliza ulterior resursele rezultate din relațiile de atașament sigur, pentru a influența pozitiv tulburările rezultate din experiențe negative. Bowlby a încercat să caute
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
o perioadă îndelungată sunt un factor important de protecție față de tulburările psihice. Un astfel de atașament poate ameliora urmările experiențelor traumatice cum ar fi abuzul sexual sau agresiv. În sens terapeutic se pot utiliza ulterior resursele rezultate din relațiile de atașament sigur, pentru a influența pozitiv tulburările rezultate din experiențe negative. Bowlby a încercat să caute căi prin care Teoria atașamentului să fie întrebuințată în practică. Cu toate acestea, această teorie cunoaște o foarte redusă aplicabilitate directă. Teoria atașamentului, stă mai
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
traumatice cum ar fi abuzul sexual sau agresiv. În sens terapeutic se pot utiliza ulterior resursele rezultate din relațiile de atașament sigur, pentru a influența pozitiv tulburările rezultate din experiențe negative. Bowlby a încercat să caute căi prin care Teoria atașamentului să fie întrebuințată în practică. Cu toate acestea, această teorie cunoaște o foarte redusă aplicabilitate directă. Teoria atașamentului, stă mai degrabă la baza cercetărilor psihologiei dezvoltării. Bowlby era de părere că observțiile lui erau poate prea behavioristice pentru a putea
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
relațiile de atașament sigur, pentru a influența pozitiv tulburările rezultate din experiențe negative. Bowlby a încercat să caute căi prin care Teoria atașamentului să fie întrebuințată în practică. Cu toate acestea, această teorie cunoaște o foarte redusă aplicabilitate directă. Teoria atașamentului, stă mai degrabă la baza cercetărilor psihologiei dezvoltării. Bowlby era de părere că observțiile lui erau poate prea behavioristice pentru a putea fi luate în seamă de pshihoterapeuți. Dezvoltările psihanalizei însă, de la terapia persoanei la o terapie ce ține cont
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
terapia persoanei la o terapie ce ține cont de interactivitate socială au ținut cont de teoria lui Bowlby, bazându-se pe rezultatele cercetărilor empirice ale copilăriei timpurii în interacțiune cu mediul social. O psihoterapie care ține cont de descoperirile Teoriei atașamentului, ar permite retrăirea experienței atașamentului sub influență terapeutică. Prin restructurarea atitudinii relaționale, schimbarea afectelor, a nivelului cognitiv și a comportamentului, se pot schimba relația față de obiect. Metoda terapeutică a lui Bowlby, utilizată la persoanele traumatizate de pierderea unei persoane apropiate
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
ce ține cont de interactivitate socială au ținut cont de teoria lui Bowlby, bazându-se pe rezultatele cercetărilor empirice ale copilăriei timpurii în interacțiune cu mediul social. O psihoterapie care ține cont de descoperirile Teoriei atașamentului, ar permite retrăirea experienței atașamentului sub influență terapeutică. Prin restructurarea atitudinii relaționale, schimbarea afectelor, a nivelului cognitiv și a comportamentului, se pot schimba relația față de obiect. Metoda terapeutică a lui Bowlby, utilizată la persoanele traumatizate de pierderea unei persoane apropiate, se deosebește clar de psihanaliza
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
În ce privește copii, Bowlby este de părere că o măsură preventivă este evitarea pe căt posibil a despărțirilor acestora de părinți. Dacă despărțirea este totuși inevitabilă, copii trebuie să își petreacă timpul într-un mediu cât mai stabil cu putință. Teoria atașamentului a devenit o ramură consacrată a psihologiei. Ea este utilizată ca sursă de referință în psihologia dezvoltării, a psihoanalizei, a psihologie cognitive, dar și în alte paradigme ale psihologiei. În zilele noastre această teorie își extinde conexiunile încercând să integreze
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
a psihologiei. Ea este utilizată ca sursă de referință în psihologia dezvoltării, a psihoanalizei, a psihologie cognitive, dar și în alte paradigme ale psihologiei. În zilele noastre această teorie își extinde conexiunile încercând să integreze teoretic procesele psihice profunde. Teoria atașamentului este folosită ca bază pentru diversele teorii psihoanalitice moderne. Printre acestea se numără Psihologia sinelui, Teoria relației obiectelor, Psihanaliza relațională și intersubiectivă, precum și conceptele mentalizării. Rezultatele obținute în această teorie, influențează substanțial terapia comportamentului și terapiile psihanalitice. Pe bazele Teoriei
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
este folosită ca bază pentru diversele teorii psihoanalitice moderne. Printre acestea se numără Psihologia sinelui, Teoria relației obiectelor, Psihanaliza relațională și intersubiectivă, precum și conceptele mentalizării. Rezultatele obținute în această teorie, influențează substanțial terapia comportamentului și terapiile psihanalitice. Pe bazele Teoriei atașamentului, s-au dezvoltat și terapii specifice, cum ar fi terapia atașamentului ( după Karl Heinz Brisch), care leagă gândirea psihanalitică de teoria atașamentului. Printre criticile care i se aduc se enumeră neclaritatea rolului jucat de temperamentul copilului, căruia comparativ cu rolul
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
se numără Psihologia sinelui, Teoria relației obiectelor, Psihanaliza relațională și intersubiectivă, precum și conceptele mentalizării. Rezultatele obținute în această teorie, influențează substanțial terapia comportamentului și terapiile psihanalitice. Pe bazele Teoriei atașamentului, s-au dezvoltat și terapii specifice, cum ar fi terapia atașamentului ( după Karl Heinz Brisch), care leagă gândirea psihanalitică de teoria atașamentului. Printre criticile care i se aduc se enumeră neclaritatea rolului jucat de temperamentul copilului, căruia comparativ cu rolul jucat de sensibilitate mamei în dezvoltarea tipului de atașament, i se
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
precum și conceptele mentalizării. Rezultatele obținute în această teorie, influențează substanțial terapia comportamentului și terapiile psihanalitice. Pe bazele Teoriei atașamentului, s-au dezvoltat și terapii specifice, cum ar fi terapia atașamentului ( după Karl Heinz Brisch), care leagă gândirea psihanalitică de teoria atașamentului. Printre criticile care i se aduc se enumeră neclaritatea rolului jucat de temperamentul copilului, căruia comparativ cu rolul jucat de sensibilitate mamei în dezvoltarea tipului de atașament, i se atribuie o mult prea mică atenție. Martin Dornes, susține că punerea
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
fi terapia atașamentului ( după Karl Heinz Brisch), care leagă gândirea psihanalitică de teoria atașamentului. Printre criticile care i se aduc se enumeră neclaritatea rolului jucat de temperamentul copilului, căruia comparativ cu rolul jucat de sensibilitate mamei în dezvoltarea tipului de atașament, i se atribuie o mult prea mică atenție. Martin Dornes, susține că punerea accentului pe sensibilitatea mamei sau pe temperament, depinde de calitatea cercetărilor. Cu cât se accentuează mai mult studierea rolului sensibilității persoanei de referință, cu atăt mai important
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
de calitatea cercetărilor. Cu cât se accentuează mai mult studierea rolului sensibilității persoanei de referință, cu atăt mai important pare rolul jucat de sensibilitate comparativ cu cel al temperamentului. Temperamentul pare a fi în mare parte transmis genetic, pe cănd atașamentul nu. Unii autori sunt de părere că influența experiențelor din primii ani de viață asupra formării tipului de atașament nu este dovedită. De asemenea rolul influențelor culturale este prea puțin evocat de Teoria atașamentului. Continuitatea tipului de atașament susținută de
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
pare rolul jucat de sensibilitate comparativ cu cel al temperamentului. Temperamentul pare a fi în mare parte transmis genetic, pe cănd atașamentul nu. Unii autori sunt de părere că influența experiențelor din primii ani de viață asupra formării tipului de atașament nu este dovedită. De asemenea rolul influențelor culturale este prea puțin evocat de Teoria atașamentului. Continuitatea tipului de atașament susținută de teorie este de asemenea criticată de unii psihologi, care îi reproșează un respect prea mic acordat influențelor interacționale asupra
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
mare parte transmis genetic, pe cănd atașamentul nu. Unii autori sunt de părere că influența experiențelor din primii ani de viață asupra formării tipului de atașament nu este dovedită. De asemenea rolul influențelor culturale este prea puțin evocat de Teoria atașamentului. Continuitatea tipului de atașament susținută de teorie este de asemenea criticată de unii psihologi, care îi reproșează un respect prea mic acordat influențelor interacționale asupra omului pe parcursul vieții. Nici „Situația neobișnuită“, nu este unanim acceptată, relevanța ei ca instrument al
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
pe cănd atașamentul nu. Unii autori sunt de părere că influența experiențelor din primii ani de viață asupra formării tipului de atașament nu este dovedită. De asemenea rolul influențelor culturale este prea puțin evocat de Teoria atașamentului. Continuitatea tipului de atașament susținută de teorie este de asemenea criticată de unii psihologi, care îi reproșează un respect prea mic acordat influențelor interacționale asupra omului pe parcursul vieții. Nici „Situația neobișnuită“, nu este unanim acceptată, relevanța ei ca instrument al cercetării fiind de asemenea
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
cu aproape toate familiile care conduceau în Sfântul Imperiu Roman. La Amberg, la botezul lui din 6 octombrie 1596, au participat un număr mare de diplomați și demnitari. Casa Palatino-Simmern, o ramură a Casei de Wittelsbach, s-a remarcat prin atașamentul față de calvinism. Acest lucru a fost în contrast puternic cu Casa de Wittelsbach condusă de Ducele Maximilian, care era profund devotat Bisericii Romano-Catolice. Capitala Palatinatului Elector, Heidelberg, a suferit de un focar de ciumă bubonică, așă că Frederic și-a
Frederic al V-lea, Elector Palatin () [Corola-website/Science/319916_a_321245]