4,152 matches
-
Portretul unei doamne) și intrigi de gîndire (implicînd o schimbare în gîndirea și sentimentele protagonistului: Marius epicurianul). ¶Friedman propune o clasificare mai amănunțită operînd și alte distincții: dacă protagonistul reușește sau eșuează, dacă el este sau nu este responsabil și atractiv, cum se presupune că acest complex de factori afectează sentimentele destinatarului: 1. Intrigi ale destinului: (a) intriga acțiunii (organizată în jurul unei probleme și al unei soluții, frecventă în literatura de consum: Insula comorilor); (b) intriga patetică (un protagonist atractiv, dar
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și atractiv, cum se presupune că acest complex de factori afectează sentimentele destinatarului: 1. Intrigi ale destinului: (a) intriga acțiunii (organizată în jurul unei probleme și al unei soluții, frecventă în literatura de consum: Insula comorilor); (b) intriga patetică (un protagonist atractiv, dar slab, eșuează, iar sfîrșitul nefericit inspiră milă: Tess D'Urberville); (c) intriga tragică (un protagonist atractiv e responsabil de propriul nenoroc, drept care apare catharsis: Oedip rege, Regele Lear); d) intriga punitivă (un protagonist antipatic, deși parțial admirabil, eșuează: Richard
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
a) intriga acțiunii (organizată în jurul unei probleme și al unei soluții, frecventă în literatura de consum: Insula comorilor); (b) intriga patetică (un protagonist atractiv, dar slab, eșuează, iar sfîrșitul nefericit inspiră milă: Tess D'Urberville); (c) intriga tragică (un protagonist atractiv e responsabil de propriul nenoroc, drept care apare catharsis: Oedip rege, Regele Lear); d) intriga punitivă (un protagonist antipatic, deși parțial admirabil, eșuează: Richard III); (e) intriga sentimentală (un protagonist atractiv, dar slab sau pasiv, reușește în cele din urmă: Casa
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
inspiră milă: Tess D'Urberville); (c) intriga tragică (un protagonist atractiv e responsabil de propriul nenoroc, drept care apare catharsis: Oedip rege, Regele Lear); d) intriga punitivă (un protagonist antipatic, deși parțial admirabil, eșuează: Richard III); (e) intriga sentimentală (un protagonist atractiv, dar slab sau pasiv, reușește în cele din urmă: Casa umbrelor, Anna Christie); (f) intriga admirației (un protagonist atractiv și responsabil reușește și atrage respect și admirație: Tom Sawyer); 2. Intrigi ale personajului: (a) intriga maturizării (un protagonist atractiv, dar
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Oedip rege, Regele Lear); d) intriga punitivă (un protagonist antipatic, deși parțial admirabil, eșuează: Richard III); (e) intriga sentimentală (un protagonist atractiv, dar slab sau pasiv, reușește în cele din urmă: Casa umbrelor, Anna Christie); (f) intriga admirației (un protagonist atractiv și responsabil reușește și atrage respect și admirație: Tom Sawyer); 2. Intrigi ale personajului: (a) intriga maturizării (un protagonist atractiv, dar naiv se maturizează: Portret al artistului în tinerețe, Marile speranțe, Portretul unei doamne); (b) intriga reformării (un protagonist atractiv
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
protagonist atractiv, dar slab sau pasiv, reușește în cele din urmă: Casa umbrelor, Anna Christie); (f) intriga admirației (un protagonist atractiv și responsabil reușește și atrage respect și admirație: Tom Sawyer); 2. Intrigi ale personajului: (a) intriga maturizării (un protagonist atractiv, dar naiv se maturizează: Portret al artistului în tinerețe, Marile speranțe, Portretul unei doamne); (b) intriga reformării (un protagonist atractiv e responsabil de necazurile sale, dar se schimbă în bine: Litera stacojie); (c) intriga încercării (un protagonist eșuează în mod
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
atractiv și responsabil reușește și atrage respect și admirație: Tom Sawyer); 2. Intrigi ale personajului: (a) intriga maturizării (un protagonist atractiv, dar naiv se maturizează: Portret al artistului în tinerețe, Marile speranțe, Portretul unei doamne); (b) intriga reformării (un protagonist atractiv e responsabil de necazurile sale, dar se schimbă în bine: Litera stacojie); (c) intriga încercării (un protagonist eșuează în mod repetat și renunță la idealurile sale: Pescărușul, Unchiul Vania); (d) intriga degenerării (un protagonist atractiv se schimbă în rău după
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
b) intriga reformării (un protagonist atractiv e responsabil de necazurile sale, dar se schimbă în bine: Litera stacojie); (c) intriga încercării (un protagonist eșuează în mod repetat și renunță la idealurile sale: Pescărușul, Unchiul Vania); (d) intriga degenerării (un protagonist atractiv se schimbă în rău după o criză importantă: Imoralul); 3. Intrigi ale gîndirii: (a) intriga educației (gîndirea unui protagonist atractiv se îmbunătățește, dar nu se vede efectul acestei îmbunătățiri în comportamentul său: Huckleberry Finn); (b) intriga revelației (protagonistul ajunge să
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
încercării (un protagonist eșuează în mod repetat și renunță la idealurile sale: Pescărușul, Unchiul Vania); (d) intriga degenerării (un protagonist atractiv se schimbă în rău după o criză importantă: Imoralul); 3. Intrigi ale gîndirii: (a) intriga educației (gîndirea unui protagonist atractiv se îmbunătățește, dar nu se vede efectul acestei îmbunătățiri în comportamentul său: Huckleberry Finn); (b) intriga revelației (protagonistul ajunge să-și cunoască condiția: Despre vrăjitoare de Roald Dahl), (c) intriga afectivă (protagonistul se schimbă în atitudini și sentimente, dar nu
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de tipul Walter Scott, Herman Melville, Al. Dumas, Michel Zévaco, Antoine de Saint-Exupéry, Karl May, pe lângă cele autohtone - Petre Sălcudeanu, Dan Tărchilă, Ion Lăncrănjan, Titus Popovici. Criticii au remarcat atât calitățile, cât și defectele scrisului lui T.: miza pe acțiune, atractiv construită, perspectiva nu o dată convențională, artificiozitatea metamorfozării realului în ficțiune ș.a. Autorul reușește totuși de multe ori să depășească rețeta romanelor de capă și spadă sau schematismul maniheist, unde „bunii” sunt întotdeauna țăranii, căpitanii, bolșevicii, iar „răii” sunt boierii, moșierii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
tot mai semnificativă în paleta activităților evaluative desfășurate la nivelul întregului sistem de învățământ. Aceste modalități nu au fost concepute în ideea de a le înlocui pe cele clasice, ci în dorința de a face evaluarea mai flexibilă și mai atractivă atât pentru evaluatori cât și pentru elevi, studenți, persoane care participă la diverse programe de instruire. Metodele complementare / alternative de evaluare pe care le vom aborda în continuare sunt: referatul, investigația, proiectul, portofoliul, autoevaluarea. A. Referatul Acest instrument de evaluare
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Benza Aurel () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1136]
-
avea în centrul preocupărilor ei o serie de elemente, cum ar fi: dezvoltarea activității de educație fizică și sport în toate verigile sistemului nostru de educație fizică și sport; împletirea activității sportive cu activitatea culturală; găsirea de noi forme, mai atractive, de atragere a maselor în activitatea sportivă; practicarea sistematică a exercițiilor fizice de cât mai mulți oameni; introducerea pentru prima dată a gimnasticii în producție; extinderea practicării exercițiilor fizice în parcuri de odihnă și cultură; extinderea practicării turismului; organizarea de
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
și psihice, precum și la formarea deprinderilor motrice; sunt deseori utilizate în lecția de educație fizică, mai ales la ciclurile primar și gimnazial. B. Jocurile sportive elementare Jocurile sportive elementare, datorită elementelor de întrecere și colaborare, sunt mai dinamice și mai atractive, reprezentând astfel un valoros instrument în cadrul procesul instructiv-educativ. Ele se desfășoară după un regulament, care are o stabilitate mai mare decât la jocurile formative, astfel încât este necesară prezența unui arbitru. Jocurile sportive elementare se împart în trei grupe: 1. jocuri
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
în mare măsură și-a păstrat sălbăticia, fiind foarte puțin alterat de intervenția omului. Există un echilibru între vegetația arborescentă reprezentată predominant de molid, arbustivă reprezentată de jnepenișuri, precum și cea de pajiște și stâncărie, care conferă un peisaj unic și atractiv. 1.2 Rezervația Codrul Secular Giumalău - elemente naturale Codrul Secular Giumalău constituie o pădure de molid Picea abies (L. Karst) din subzona acestei specii, situată la limita dintre zona forestieră și cea alpină. Alcătuite din molid pur până în imediata apropiere
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
aibă o interacțiune puternică și conectată în mod natural cu științele. Titlurile date prelegerilor și articolelor sunt destinate pentru reclamă sau seducție. Acestea ar trebui fie să dea o aură strălucitoare subiectului, prin identificarea lui cu ceva ce este deja atractiv pentru publicul potențial, fie să se folosească de ideile preconcepute ale audienței pentru a o predispune să accepte un anumit punct de vedere. Titlul prezentului eseu a fost ales pentru un scop aproape opus folosirea termenilor obișnuiți într-un mod
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
de educație care interesează în cea mai mare măsură începând cu secolul al XVII-lea, în care matematica a devenit parte obligatorie a curriculumului educațional până în zilele noastre. Cum trebuie predată și comunicată matematica pentru a o face inteligibilă și atractivă pentru tineri și chiar pentru un auditoriu mai larg de nespecialiști? Cum se educă aptitudinile și talentul matematic? În fine, cum trebuie îndrumați tinerii matematicieni și, mai cu seamă, doctoranzii pentru o carieră științifică de succes? Cele mai calificate răspunsuri
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
abține de a fi atras de ele. Așadar, un răspuns mai bun ar putea fi: scopul unei prelegeri publice este să informeze, dar s-o facă de așa manieră încât audiența să aibă posibilitatea de a absorbi informația. O prezentare atractivă, dar fără conținut nu are nicio valoare, să fiți siguri de asta, dar o bucată de informație nedigerabilă nu are nici atât. Așadar, întrebarea ar trebui pusă așa: care este cel mai bun mod de a descrie un subiect (ori acea
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
prea explicită și prea detaliată; aceasta este o abordare greșită. "Explicit" se referă la calcule. Dacă o demonstrație se poate face multiplicând două expresii șocante, spune-o așa și mergi mai departe; simplitatea logică a pașilor nu face neapărat calculele atractive sau informative pentru a fi efectuate. Legenda spune că Landau nu a omis niciun epsilon din prelegerile sale, și totuși prelegerile sale erau o sursă de inspirație dar asta este o excepție, nu regula. Dacă, într-o ocazie excepțională, hotărăști
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
demonstra nimic". Nu e chiar așa. Este adevărat că scopul principal al unei prelegeri publice nu este să demonstrezi lucruri, dar să nu demonstrezi chiar nimic îi răpește expunerii o parte esențială din ceea ce matematicienilor li se pare a fi atractiv și informativ. I-aș sfătui pe toți lectorii să fie siguri că demonstrează ceva o mică teoremă, o lemă folositoare și elegantă, ceva care este tipic pentru textul și metodele folosite în tematică. Dacă demonstrația este îndeajuns de scurtă, aproape
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
al acesteia, apoi exersați comunicarea și cronometrați-o cu grijă, și sub niciun motiv nu permiteți unei comunicări de 10 minute să devină una nedorită de 45 de minute. S-a întâmplat, dar rezultatele nu au fost nici informative, nici atractive. Unii experți sunt dispuși să relaxeze normele pentru o convorbire de 10 minute: e în regulă, spun ei, să te arunci în fondul subiectului imediat și e în regulă, spun ei, să folosești foi de proiecție gata pregătite. Alții, însă
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
și voi încerca să-mi pregătesc valiza imediat. Comentarii Suntem în fața unei scurte lecții de pedagogie matematică, care propune o modalitate interactivă și participativă de a preda matematica studenților (metoda Moore). Desigur, nu este singura cale de a face predarea atractivă și eficientă, dar autorul, un mare profesor și excelent autor de cursuri universitare, subliniază prin aceasta cât este de important în procesul învățării ca studenții să descopere singuri, cu ajutorul profesorului, rezultatul matematic. Teoremele și demonstrațiile oferite de-a gata, fără
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
să aștepte cu nerăbdare un spațiu mai mare și mai bine dotat. +++ în casetă +++ Epilog Deveniți proactiv exprimând „de ce”-ul atunci când este important și observați cum oamenii dumneavoastră reacționează cu energie și motivație noi. +++ Ideea 7. Creați-vă o poveste atractivă Cu siguranță ați avut până acum șansa să observați sau să folosiți un magnet și să vedeți cum, într-un fel aproape magic, este atras de metal. Poate fi un magnet la fel de simplu precum cel care vă susține bilețelele pe
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
dans cette femme nouvelle mille qualités dont vous n'aviez aucune idée" [1986, p.245]. Transformarea permanentă a Parizienei este un mecanism de întreținere a mitului. Cunoscând formulă succesului, ea o transformă, ca să fie de negăsit pentru alții. Misterioasă și atractivă, femeia Pariziana este un mecanism complex. Clorinde este printre toate femeile pe care le-a cunoscut Rougon "la machine la plus compliquée qu'on pût imaginer (...) Elle restait multiple, puérile et profonde" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.80, 275
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
repetiție în culise înaintea ieșirii pe scena Parisului 267. Femeia-client devine idolul vânat al comercianților 268. Este sugestiv că doamna Marty, care rezistă asediului amanților, nu poate rezista cumpărăturilor 269 și își ruinează soțul. Hedonismul consumului este o ocupație extrem de atractivă pentru femeia modernă 270. Zola descrie diferite temperamente de cumpărătoare 271. Este interesant că femeile aduse la starea de percepere a consumului că lux necesar devin și hoate de marfă, există "voleuses de profession", "voleuses par mânie", nu rezistă tentației
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
colecție mai veche”, fără a se specifica sursa. Rubrica „Bibliografie”, ce menționează noutățile literare, anecdotele (cuprinse la rubrica „Haz”) completează profilul revistei care, în ciuda apariției într-un interval scurt de timp, întrunește, și printr-o grafică deosebită, atributele unei publicații atractive. A.Gț.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286944_a_288273]