5,096 matches
-
tensiunea sufletească nu scade, ci ea se menține la intensitatea pe care a atins-o în punctul culminant, ca urmare a absenței deznodământului. 2. Motivul alegoriei moarte-nunta. care impresionează prin semnificație, cât și prin realizarea artistică, conține sensul profund al baladei și tema ei fundamentală. Prin alegorizare, moartea este văzută ca o nuntă de proporții cosmice, impresionante, cu participarea masivă a tuturor elementelor naturii. Alegoria conține o suită de personificări, comparații și metafore care pun în lumină concepția despre viață și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
însemna neîmplinirea veșnică a omului. Existența trebuie să cuprindă deci și momentul nunții, acesta fiind un nou început în perpetuarea vieții. Datina aceasta strămoșească constă în mod concret în înlocuirea elementelor ceremonialului funebru cu cele ale ceremonialului nupțial, dar în baladă, acestea din urmă sunt substituite, la rândul lor, cu elementele naturii, ale întregului cosmos, deoarece, așa cum remarca Mircea Eliade, în baladă, "semnificația acestei nunți nu mai este substituirea elementelor rituale cu scopul de a efectua simbolic o nuntă postumă; măreția
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Datina aceasta strămoșească constă în mod concret în înlocuirea elementelor ceremonialului funebru cu cele ale ceremonialului nupțial, dar în baladă, acestea din urmă sunt substituite, la rândul lor, cu elementele naturii, ale întregului cosmos, deoarece, așa cum remarca Mircea Eliade, în baladă, "semnificația acestei nunți nu mai este substituirea elementelor rituale cu scopul de a efectua simbolic o nuntă postumă; măreția fabuloasă a ceremoniilor mistice este răspunsul dat de păstor cruntului destin. El reușește să prefacă un eveniment nefericit într-o taină
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
a iubirii față de tovarășele de o viață -mioarele-, față de mama sa, pe care vrea să le cruțe de o mare durere sufletească. In al patrulea rând, această alegorie strălucește prin fabulosul ei pentru că elementele fantastice, de basm, prezente în întreaga baladă, culminează în acest fragment deoarece natura întreagă este însuflețită prin personificări și metafore. Astfel, acțiunea este scoasă din real și plasată în plin fantastic, autorul anonim atenuând în acest mod gravitatea și durerea morții, dându-i una din formele cele
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
nestăvilită a zbuciumului sufletesc, a sentimentelor baciului moldovean. Astfel, peisajul realizat printr-o enumerare de elemente naturale aflate la diferite grade ale metaforizării și personificării devine un cadru natural propice exteriorizării trăirilor interioare, în deplină concordanță cu acesta. 3. Frumusețea baladei "Miorița" constă și în atitudinea, unică în felul ei, a ciobanului moldovean în fața morții, atitudine ce impresionează și dă farmec și valoare întregii creații. Atitudinea sa se desprinde din dispozițiile testamentare pe care i le transmite mioarei năzdrăvane, și nu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
atitudinea, unică în felul ei, a ciobanului moldovean în fața morții, atitudine ce impresionează și dă farmec și valoare întregii creații. Atitudinea sa se desprinde din dispozițiile testamentare pe care i le transmite mioarei năzdrăvane, și nu din faptele sale, deoarece baladei îi lipsește deznodământul și nu știm cum ar fi reacționat păstorul moldovean în cazul în care omorul s-ar fi înfăptuit. Modul său original de a reacționa la aflarea cumplitei vești transmise de mioara năzdrăvană, credincioasă lui, a dat naștere
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
care omorul s-ar fi înfăptuit. Modul său original de a reacționa la aflarea cumplitei vești transmise de mioara năzdrăvană, credincioasă lui, a dat naștere la diferite interpretări în legătură cu atitudinea ciobanului în fața morții. Astfel, se susțin mai multe ipoteze: că balada ar ilustra o atitudine fatalistă, de resemnare în fața morții, că ar exprima concepția despre moarte a poporului nostru, văzută ca o integrare în natură, și că ar pune în lumină dorința ciobanului de a se jertfi cu demnitate și cu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
sens absurdului Însuși răspunzând printr-o feerie nupțială nefericirii și morții". (Mircea EI iade) Astfel, moartea, care este un eveniment posibil pe plan biologic, se consumă pe plan filozofic, ceea ce explică atât lirismul textului, cât și accentele de meditație ale baladei. Chiar și intensa trăire afectivă, zbuciumul sufletesc al ciobanului pun în evidență atitudinea activă în fața morții, opusă resemnării. Zbuciumul crește treptat, gradat, intensitatea lui fiind reverberată de oile ce l-or plânge “cu lacrimi de sânge", de sunetele fluierelor sau
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
firească, nu mai este surprinzătoare, ci constituie doar "o soluție viguroasă și originală dată brutalității de neînțeles a acestui destin tragic". (Mircea El iade) 4. Pe lângă minunata alegorie a morții, pe lângă unicitatea atitudinii ciobanului moldovean, o altă dovadă a frumuseții baladei "Miorița" este și realizarea celor două portrete, al măicuței bătrâne și al baciului moldovean. Chiar dacă "nici ciobanii și nici măicuța bătrână nu sunt personaje literare în înțeles curent" (Ion Rotam), descrierile portretistice făcute de autorul anonim, în ultima parte a
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Miorița" este și realizarea celor două portrete, al măicuței bătrâne și al baciului moldovean. Chiar dacă "nici ciobanii și nici măicuța bătrână nu sunt personaje literare în înțeles curent" (Ion Rotam), descrierile portretistice făcute de autorul anonim, în ultima parte a baladei, și testamentul ciobanului moldovean pun în lumină câteva însușiri ale baciului și ale mamei sale. Evident că trăsăturile lor caracteristice nu se reliefează neapărat prin acțiune, căci, așa cum arătam, textul este preponderent liric, dar ele se pot observa cu ușurință
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
fi jelit de oile sale "cu lacrimi de sânge", aceasta fiind o puternică dovadă a durerii pricinuite de dispariția sa. Baciul moldovean este nu numai o fire sensibilă, ci și una meditativă, ceea ce i-a făcut pe unii comentatori ai baladei sa-1 considere un "homo conteplativus" (Liviu Rusu), căci întregul său testament nu este altceva decât o meditație gravă asupra existenței omenești, asupra vieții și morții. Înzestrat cu o stăpânire de sine ieșită din comun și dovedind mult curaj, el nu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
elementele ei devin întrupări omenești ("preoți", "nuntași", "lăutari") sau obiecte de ceremonial religios ("făclii"). Toate aceste elemente scot acțiunea din real și o plasează, în plin fantastic, atenuându-se astfel gravitatea celor relatate. In acest fel atmosfera de fabulos din baladă este asemenea celei din basme. IV. Neasemuita valoare a "Mioriței" nu constă numai în simplitatea subiectului, în profunzimea meditației, în frumusețea portretelor sau în simbolul alegoriei nuntămoarte,ci ea strălucește și prin măreția și solemnitatea exprimăriiizvorâtedinsimplitatea mijloacelor artistice folosite.Este
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
mai bărbați", "zice cu drag, . . . cu foc" etc.), iar comparațiile metaforice din portretul ciobanului moldovean sunt și ele de o rară frumusețe("spicul grâului","pana corbului", "spuma laptelui","mura câmpului"). Metaforele au o forță puternică de sugestie și fac din baladă ocreație de excepție: "picior de plai", "gură de rai","lacrimi de sânge", "mândră crăiasă, a lumii mireasă", iar personificarea este prezentă în umanizarea mioarei, a oilor,în cântecul fluierelor sau în inegalabila alegorie a morții. Folosirea din abundență a diminutivelor
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
asupra aspectului înfățișat. Versificația este cea specific populară: rima împerecheată sau monorimă, ritm trohaic și măsura de cinci șase silabe, ceea ce dă o armonie interioară deosebită versurilor încât fiecare cuvânt pare că rimează cu celălalt. V. Deosebit de variată este în baladă construcția modurilor și timpurilor verbale. Se remarcă mai întâi folosirea modului indicativ, timpurile prezent și perfect simplu în părțile epice atunci când acțiunea se desfășoară rapid: "vin","se cobor","se vorbiră", "se sfătuiră", "nu tace", "nu place"etc. Viitorul popular și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ultima silabă accentuată ("lăcrimând", "alergând", "întrebând", "zicând"), vin să sporească tonul grav, încordarea și disperarea permanentă prin sugerarea unei acțiuni continue, în plină desfășurare. VI. Prin toate aceste elemente de formă, autorul anonim a reușit, într adevăr, să realizeze prin balada "Miorița" capodopera literaturii noastre populare. Dacă la acestea se adaugă simplitatea subiectului, a cărei compoziție realizează o construcție epico-lirică desăvârșită, sensul acelei alegorii fără egal în literatura populară și cultă, atitudinea ciobanului moldovean în fața morții și frumusețea portretelor realizate, toate
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
în legătură cu starea de război existentă între noi și Turcia („Ei bine, în contra așteptării noastre, Turcia a început rezbelul cu noi - căci nu trebuie să ne facem iluziuni - astăzi ne aflăm în rezbel cu Turcia. Aceasta-mi aduce aminte de o baladă nemțească, că morții merg iute...“ - „Adunarea Deputaților. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 29 aprilie 1877“, MOF., nr. 109, 14/26 mai 1877, p. 3231); el a propus, în numele său și al altor deputați (E. Costinescu, G. Mârzescu, Gr. Vulturescu, A. Can
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
poem Radu Gyr a fost condamnat la moarte și țintuit timp de un an în lanțuri, până la comutarea pedepsei în muncă silnică pe viață (vezi mărturisirea D-lui Zaharia Marineasa din „Notă asupra ediției” volumului Radu Gyr - Poezii (Sângele Temniței - Balade), vol. I. Editura „Marineasa”, Timișoara, 1992. Și s-au ridicat. Îmi vine să cred că jertfele au fost zadarnice, căci ei nu s-au ridicat jertfindu-și viața numai pentru ca să cadă tiranii, ci și contra sistemului asiatic comunist, care ducea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cele 7 taine ale Bisericii lui Hristos - menit să-i aducă omului fericirea împlinirii și perpetuării sale în lume, i-o aduce lui Nicolae Petrașcu și în sens spiritual, soția lui având virtuțile unei soții ideale, așa cum reiese ea din baladele și basmele noastre populare, ca și din atâtea exemple istorice. Pentru că timpul lor de conviețuire a fost extrem de scurt din cauza cursului evenimentelor care i-au despărțit mereu, el trebuind să jertfească continuu în lupta legionară, să înfrunte și să se
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Ieșirea din Apocalips], București, 1961, Rekviem az élőkért [Recviem pentru vii], București, 1974; I. L. Caragiale, Megtorlás [Năpasta], în Válogatott művei [Opere alese], București, 1960, 293-333; Ion Agârbiceanu, Gyermekvilág [File din cartea naturii], București, 1963; G. Topîrceanu, Vidám, és szomorú balladák [Balade vesele și triste], București, 1963 (în colaborare cu Bajor Andor); D. R. Popescu, Oltyánok nyara [Vara oltenilor], București, 1965, Ök ketten vagy akik csak az erdőt látták [Cei doi din dreptul Țebei sau Cu fața la pădure], Cluj-Napoca, 1974, Királyi vadászat [Vânătoare
FODOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287061_a_288390]
-
studii de romanistică la Paris și Geneva, apoi în Anglia și Scoția. Interesul deosebit pentru limbile romanice îl aduce de trei ori în România, F. întreținând în acest timp și o corespondență literară cu Mite Kremnitz. Apariția colecției Poezii poporale. Balade (Cântice bătrânești), publicată de V. Alecsandri, este considerată de F. un moment hotărâtor pentru preocupările de culegere și valorificare a literaturii populare. Contactul cu limba și literatura română îl determină să traducă lirică populară românească pentru a o face cunoscută
FRANKEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287078_a_288407]
-
traducă lirică populară românească pentru a o face cunoscută cititorilor din spațiul de cultură german. Materialul adunat cu prilejul fiecărei călătorii este selectat și tradus în volumul Rumänische Volkslieder und Balladen, im Versmasse der Originaldichtungen übersetzt und erläutert [Cântece și balade românești, traduse în metru original și explicate], tipărit în 1899. Baladele Miorița (Das Schäfchen) și Mănăstirea Argeșului (Negru Vodă und Manoli) sunt modele de referință în privința strădaniei de a respecta prozodia populară românească. Traducătorul a avut la dispoziție și colecția
FRANKEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287078_a_288407]
-
spațiul de cultură german. Materialul adunat cu prilejul fiecărei călătorii este selectat și tradus în volumul Rumänische Volkslieder und Balladen, im Versmasse der Originaldichtungen übersetzt und erläutert [Cântece și balade românești, traduse în metru original și explicate], tipărit în 1899. Baladele Miorița (Das Schäfchen) și Mănăstirea Argeșului (Negru Vodă und Manoli) sunt modele de referință în privința strădaniei de a respecta prozodia populară românească. Traducătorul a avut la dispoziție și colecția lui Alecsandri din 1866, apreciată drept tezaur al poporului român. Transpune
FRANKEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287078_a_288407]
-
Vodă und Manoli) sunt modele de referință în privința strădaniei de a respecta prozodia populară românească. Traducătorul a avut la dispoziție și colecția lui Alecsandri din 1866, apreciată drept tezaur al poporului român. Transpune în germană doine și hore și, alături de balade ca Soarele și luna (pe care o compară cu versiunea tălmăcită de Fr. W. Schuster), Inelul și năframa, Bogatul și săracul, Leacul adevărat, Voinicul rănit. Tălmăcirile se detașează de cele oferite de Wilhelm von Kotzebue (Rumänische Volkspoesie, 1857), apropiindu-se
FRANKEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287078_a_288407]
-
mai ales a celor românești. Tuturor acelora care doresc să cunoască cântecul popular românesc în deplina sa frumusețe, le putem recomanda cu căldură opera lui Franken.” Traduceri: Rumänische Volkslieder und Balladen, im Versmasse der Originaldichtungen übersetzt und erläutert [Cântece și balade românești, traduse în metru original și explicate], Gdansk, 1899. Repere bibliografice: Walter Engel, „Romänische Revue”. Studiu monografic și antologic, Timișoara, 1978, 42-43. A.Gț.
FRANKEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287078_a_288407]
-
Luminat de aura/ trupului căzut, sunt/ arătătorul acestui ceas al durerii.// Iau liniștea drept truc al urletului; // te văd,/ înveșmântată în cărnuri scumpe/ cum treci, smucită de/ animalul frumos/ de la celălalt capăt al nervilor” (Doamna cu cățelul). Alte poeme (numite balade), muzicale, melancolice, merg pe linia eposului baladesc: „Eu sunt o mahala/ cu gloduri și cu țațe, cu babe/ atârnate de-o andrea,/ cu țigănime și/ veșnice borțoase, sunt/ singura tristețe cu cișmea” (Mahala). Volumul este eclectic din punct de vedere
FRAŢILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287080_a_288409]