5,546 matches
-
Faptele lui în bătălia de la Kosovo au devenit evenimentele centrale ale trecutului istoric, deși accentul pus pe această înfrîngere importantă purta în el speranța realizării cîndva a eliberării creștinilor. Pe lîngă literatura orală cu teme religioase sau istorice, toate popoarele balcanice aveau balade populare, inclusiv cîntece ale klefților sau haiducilor, care se refereau la activitățile acestor grupuri de bandiți. Chiar dacă acești oameni aflați în afara legii nu erau la început nici naționaliști, nici deosebit de patrioți, ei au stat la originea creării unui
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și glorificarea vieții eroilor făcea, evident, aluzie la rezistența împotriva dominației otomane. Deși aceste surse de cunoaștere a trecutului aveau să rămînă importante în viața satului, alte opere vor influența în special elementele mai educate și mai cosmopolite ale societății balcanice. Începînd din secolul al optsprezecelea, unii savanți s-au adîncit tot mai mult în studierea limbii și a istoriei poporului lor. Limba implica o serie de probleme foarte dificile. Așa cum am menționat, populația peninsulei era în mare parte alcătuită din
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
scriitor și agitator revoluționar. Spre deosebire de Korais, el scria în greaca demotică, limba vorbită de poporul său. Punctul lui de vedere extrem de emoțional și naționalist este exprimat în al său Imn al Războiului, care ilustrează de minune sentimentele înflăcărate ale naționalismului balcanic. Cît timp, eroi ai mei, vom mai trăi în robie, singuri, ca leii pe creste, pe piscuri ? Trăind în peșteri, văzîndu-ne copiii duși din țară în amarnică sclavie ? Pierzîndu-ne pămîntul, frații și părinții, prietenii, copiii și toate neamurile ? Mai bine
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și conflictuale ale imperiilor medievale deveneau tot mai evidente. Controversele înverșunate au devenit inevitabile atunci cînd frontierele istorice au ajuns să constituie o justificare a revendicărilor naționale. Mai recent, numeroase probleme au dus și ele la conflicte între locuitorii Peninsulei Balcanice. Influența grecească și fanariotă din secolul al optsprezecelea au constituit motive de neînțelegeri și dezbinare. Atît scriitorii români cît și cei sud-slavici protestau împotriva privilegiilor și puterii grecilor. În perioada aceasta, într-un efort de a-și proteja conaționalii împotriva
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
organizarea revoluțiilor naționale avea să se afle în primul rînd în mîinile conducerii laice, mai ales în ținuturile otomane. Unele elemente ale bisericii vor lupta împotriva acestor mișcări, preferînd menținerea vechii ordini. În mod regretabil, credința ortodoxă comună a națiunilor balcanice nu le-a împiedicat niciodată pe acestea să se angajeze în conflicte sîngeroase unele cu altele. Cei trei factori determinanți pentru naționalitatea balcanică limba, istoria comună și religia vor continua să fie temele majore pe tot parcursul acestei cărți. Aceste
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
vor lupta împotriva acestor mișcări, preferînd menținerea vechii ordini. În mod regretabil, credința ortodoxă comună a națiunilor balcanice nu le-a împiedicat niciodată pe acestea să se angajeze în conflicte sîngeroase unele cu altele. Cei trei factori determinanți pentru naționalitatea balcanică limba, istoria comună și religia vor continua să fie temele majore pe tot parcursul acestei cărți. Aceste atribute au constituit atît baza înființării unor state naționale cît și cauza cîtorva conflicte între acestea. Faptul că secolul al nouăsprezecelea a fost
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
încurajarea mișcărilor naționale a fost ameliorarea situației economice generale, în special renașterea economică din secolul al optsprezecelea. În ciuda anarhiei și a lipsei controlului legii din unele regiuni, comerțul dintre Imperiul Otoman și Europa a crescut repede, atît pe rutele terestre balcanice cît și pe cele maritime. Politica dusă de Imperiul Habsburgic și de Rusia a dus la crearea unor condiții favorabile pentru negustorii și navigatorii din Balcani. La sfîrșitul secolului al șaptesprezecelea, la inițiativa habsburgilor, Tratatul de la Karlowitz nu numai că
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
redus foarte mult, navele grecești au ajuns să aibă control aproape total asupra transportului de mărfuri. Activitatea comercială tot mai intensă din Orientul Apropiat reflecta anumite schimbări din Europa Occidentală, care aveau să constituie un mare avantaj pentru interesele agriculturii balcanice. Europa se afla într-o perioadă de avînt economic, în special Anglia fiind în ajunul marii transformări care urma să se producă odată cu revoluția industrială. Atît Apusul cît și centrul continentului aveau să aibă curînd o nevoie crescîndă de produsele
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
pe piața internațională. Gospodăriile erau mici, în general între cincisprezece pînă la treizeci de acri, iar noile metode științifice de cultivare nu au fost introduse. Sistemul dijmei continua să fie baza obișnuită a producției agricole. Prin tranzacțiile lor internaționale, negustorii balcanici importau mărfuri manufacturiere și produse coloniale, cum ar fi condimente, îmbrăcăminte din lînă, sticlă, ceasuri, arme și praf de pușcă. Ei exportau în schimb ulei, rășini, ceară, mătase, lînă, tutun, cherestea, bumbac, grîu, porumb și produse animaliere, cum ar fi
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
mîinile negustorilor nemusulmani, mai ales în cele ale grecilor, țînțarilor, sîrbilor și bulgarilor. Cea mai mare parte a acestor bunuri erau cumpărate și vîndute în piețele orașelor sau la tîrgurile organizate cu regularitate de-a lungul rutelor comerciale. Majoritatea orașelor balcanice mari aveau o populație considerabilă de negustori angajați în comerțul la distanțe mari sau care acționau ca agenți în tranzacțiile comerciale. Datorită faptului că jucau un rol atît de mare în cadrul acestora, populația multor orașe a ajuns să aibă un
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
în tranzacțiile comerciale. Datorită faptului că jucau un rol atît de mare în cadrul acestora, populația multor orașe a ajuns să aibă un înalt procentaj de greci, chiar dacă mediul rural înconjurător putea fi locuit de o altă naționalitate. Comerțul din cadrul Peninsulei Balcanice și cel cu alte țări era foarte mult îngreunat de starea proastă a căilor de comunicație și de lipsa îmbunătățirilor interne. Drumurile nu erau întreținute corespunzător și nici căilor de navigație nu le fuseseră aduse ameliorări. Majoritatea mărfurilor trebuiau transportate
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a putut monarhia să exploateze nou-achiziționatul teritoriu dalmat sau să înceapă să dezvolte portul Triest. Deși ocîrmuirea habsburgică a încercat să adopte politici mercantile, care necesitau un surplus de exporturi față de importuri, aceste principii nu au putut fi aplicate zonei balcanice. S-a apreciat că raportul dintre importurile și exporturile efectuate pe uscat era în 1779 de 5:1. Problema esențială consta în faptul că sărăcita regiune a Balcanilor reprezenta o piață minoră pentru mărfurile manufacturiere de lux ale Austriei și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
faptul că sărăcita regiune a Balcanilor reprezenta o piață minoră pentru mărfurile manufacturiere de lux ale Austriei și nici nu avea nevoie de grînele exportate de Imperiul Habsburgic. În schimb, exista o cerere permanentă pe piața habsburgică de materii prime balcanice, ca bumbac, lînă, tutun, cherestea și vite. Negustorii angajați în aceste afaceri comerciale, de obicei ortodocși, erau supuși ai monarhiei și în cea mai mare parte de naționalitate sîrbă sau greacă. Ca și omologii lor din teritoriile otomane, ei dețineau
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
la mare distanță în interiorul imperiului și unii activi în porturile de la Marea Neagră. Atitudinea otomanilor față de străini și puținele lor cunoștințe de limbi străine constituiau însă handicapuri serioase. Harta 16. Balcanii de sub stăpînirea otomană, 1815 Existența unui număr mare de ortodocși balcanici angajați în comerț în Imperiul Otoman și nu trebuie să uităm că aici intrau și conducătorii de catîri, hamalii, marinarii și alte categorii de la nivelurile inferioare ale acestor ocupații avea să aibă un efect determinant asupra evoluției politice a Balcanilor
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
liderii mișcărilor de eliberare națională erau direct afectați de originea lor comercială, fie ca membri ai comunităților de negustori care se ocupau cu comerțul maritim, fie ca negustori de vite care străbăteau teritoriile celor două imperii. Chestiunea Orientală Soluționarea problemelor balcanice și otomane era extraordinar de mult complicată de faptul că, în secolul al nouăsprezecelea, această regiune a devenit un centru principal al conflictelor dintre marile puteri, soarta zonei devenind intim legată de menținerea echilibrului de forțe în Europa (vezi harta
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
prin Tratatul de la Viena, guvernul austriac anexa coasta dalmată, dobîndind și o poziție dominantă în peninsula italică și în cadrul statelor germane. Ulterior, oamenii de stat habsburgi au încetat să mai ducă o politică activă în direcția încorporării oricărui alt popor balcanic în cadrul imperiului, dat fiind că aveau suficiente dificultăți în controlarea populației multinaționale deja existentă între granițele acestuia. Cu toate că puterea habsburgică rămînea aliată cu Rusia, ea căuta să împiedice orice înaintare a partenerului său spre răsărit, din cauză că nu putea obține nici un
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
la adresa poziției ei pe plan internațional. Principala temere a britanicilor era ca nu cumva armata rusească să-i administreze Imperiului Otoman o înfrîngere fatală care ar fi fost urmată de prăbușirea acestui stat și de instituirea dominației rusești în Peninsula Balcanică și asupra Strîmtorilor. Amenințarea fățișă pe care o prezenta Rusia avea o perspectivă asiatică. În secolul al nouăsprezecelea, aceasta înghițise nu numai regiunea Caucazului, dar își extinsese controlul și asupra zonelor de stepă din Asia Centrală și a trei hanate: Hiva
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Petru cel Mare, rușii duseseră o politică activă de expansiune în zona Mării Negre. Către sfîrșitul secolului al optsprezecelea, nu numai că ținuturile de la nord de această mare, inclusiv Crimeea, fuseseră anexate, dar Rusia era profund implicată și în problemele locuitorilor balcanici ortodocși, în special în cele ale grecilor, sîrbilor, muntenegrenilor și, firește, în cele ale românilor din Principatele Dunărene. Guvernul țarist intenționase înainte de 1812 să pună stăpînire pe provinciile românești, dar se mulțumise în final doar cu Basarabia. În secolul al
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
din Principatele Dunărene. Guvernul țarist intenționase înainte de 1812 să pună stăpînire pe provinciile românești, dar se mulțumise în final doar cu Basarabia. În secolul al nouăsprezecelea, guvernul rus avea să-și păstreze avantajele de care beneficiase anterior în domeniul problemelor balcanice. Armatele rusești erau în stare să amenințe Constantinopolul și, după cum menționam, populația din Balcani oferea practic o sursă potențială de sprijin. Unele grupuri apelau mereu la intervenția rusească. Dacă oamenii de stat ruși ar fi vrut să profite de slăbiciunea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de a se amesteca și în afacerile sîrbilor. Existau și numeroase prevederi vagi în alte tratate relativ la protecția populației ortodoxe. Deținînd aceste drepturi religioase și politice, oficialii ruși puteau dobîndi o mare influență la Constantinopol și totodată să cîștige popoarele balcanice de partea lor. Ei își puteau exercita puterea ca să impună anumite reforme sau să obțină mai multă autonomie pentru coreligionarii lor ortodocși, dacă toate acestea le slujeau interesele, sau să se folosească de poziția lor pentru a susține puterea și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
otomane din Balcani, erau împotriva schimbărilor pe cale revoluționară sau violentă și motivul pentru care ele erau decise să apere statu-quo-ul în relațiile internaționale. Situația revoluționară din Balcani În paginile de mai sus a fost analizat fundalul general al primelor revoluții balcanice. Ar fi însă o greșeală să acordăm prea multă atenție elementelor care erau oarecum străine vieții de zi cu zi a locuitorului de rînd din peninsulă. Cu toate că ideologia europeană, renașterea conștiinței naționale în rîndul intelectualilor, apariția unei clase de negustori
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
acestea trebuie adăugate formațiile legale sau cvasilegale ale armatolilor, forțele polițienești ale autorităților municipale sau ale notabililor, unitățile legale de ieniceri, sîrbii din cadrul Frontierei Militare și membrii unei miliții valahe cunoscuți sub numele de panduri. O mare parte a populației balcanice era înarmată și avea experiență militară, nu atît ca parte a unei armate regulate cît ca luptători de gherilă. În perioade de criză, puteau fi deci strînse armate locale comandate de un corp de ofițeri autohtoni. Conducătorii balcanici locali posedau
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a populației balcanice era înarmată și avea experiență militară, nu atît ca parte a unei armate regulate cît ca luptători de gherilă. În perioade de criză, puteau fi deci strînse armate locale comandate de un corp de ofițeri autohtoni. Conducătorii balcanici locali posedau și o mare iscusință în privința felului în care puteau profita de competiția marilor puteri. Chiar dacă, după 1812, nici un guvern european nu dorea să fie confruntat cu o criză în Orient, revoluționarii balcanici continuau să spere într-o intervenție
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
un corp de ofițeri autohtoni. Conducătorii balcanici locali posedau și o mare iscusință în privința felului în care puteau profita de competiția marilor puteri. Chiar dacă, după 1812, nici un guvern european nu dorea să fie confruntat cu o criză în Orient, revoluționarii balcanici continuau să spere într-o intervenție din afară. Așa cum vom vedea, se conta adesea pe un ajutor din partea Rusiei. Deși subiectul acesta a dat naștere multor declarații retorice, atît atunci cît și ulterior, au existat puține semne privind vreo afecțiune
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ajutor din partea Rusiei. Deși subiectul acesta a dat naștere multor declarații retorice, atît atunci cît și ulterior, au existat puține semne privind vreo afecțiune profundă dintre locuitorii Balcanilor și vreunul dintre statele europene. Cu toată legătura reprezentată de ortodoxie, liderii balcanici încercau în mod frecvent să obțină soldați și bani de la francezi, austrieci și chiar de la britanici, ca și de la ruși. Ei erau recunoscători pentru orice ajutor, dar nu intenționau să ofere în schimb nici un privilegiu politic decît dacă era absolut
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]