8,717 matches
-
o știință exactă în adevăratul înțeles al cuvântului, „mai riguroasă decât celelalte științe, pentru că procede din principii axiomatice, imuabile, vechi de când lumea” (Al patrulea hagialâc). Una dintre formele cele mai răspândite în care s-a păstrat, criptat, adevărul mitic este basmul, iar L. face din studiul acestuia una dintre preocupările sale cele mai importante. Adoptând punctul de vedere al lui Guénon, conform căruia literatura populară nu este o creație spontană a geniului poporului, ci o formă de transmitere a unor adevăruri
LOVINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287855_a_289184]
-
mai importante. Adoptând punctul de vedere al lui Guénon, conform căruia literatura populară nu este o creație spontană a geniului poporului, ci o formă de transmitere a unor adevăruri ezoterice încredințate memoriei colective din cauza stingerii unei organizări inițiatice, autorul interpretează basmele și baladele populare românești în acord cu istoriile sacre de la începutul lumii. Istoria Mușatinilor, începând cu Ștefan cel Mare, precum și referirile la Ciubăr Vodă în operele lui Vasile Alecsandri și Mihai Eminescu sunt puse în legătură cu ceea ce știința tradițională desemnează drept
LOVINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287855_a_289184]
-
Ștefan cel Mare, precum și referirile la Ciubăr Vodă în operele lui Vasile Alecsandri și Mihai Eminescu sunt puse în legătură cu ceea ce știința tradițională desemnează drept „monarhul ascuns”, „regele lumii”, cel care dirijează universul din punct de vedere spiritual. De asemenea, toate basmele lui Ion Creangă, ca și povestea Crailor de Curtea-Veche a lui Mateiu I. Caragiale (trecută într-o „exegeză nocturnă”) sunt analizate din perspectiva adevărurilor oculte prezente în aceste scrieri sub aparența de fabulă. O mențiune specială merită jurnalul scriitorului, denumit
LOVINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287855_a_289184]
-
1989; Monarhul ascuns, îngr. Alexandrina Lovinescu și Petru Bejan, pref. Ștefan S. Gorovei, Iași, 1992; Incantația sângelui. Câteva elemente ezoterice din iconografia și literatura cultă, îngr. Alexandrina Lovinescu și Petru Bejan, pref. Petru Bejan, Iași, 1993; Interpretarea ezoterică a unor basme și balade populare românești, București, 1993; Mitul sfâșiat. Mesaje străvechi, îngr. și introd. Petru Bejan, Iași, 1993; Dacia hiperboreeană. Steaua fără nume, București, 1994; Jurnal alchimic, pref. Florin Mihăescu, Iași, 1994; Scrisori crepusculare, îngr. Florin Mihăescu și Roxana Cristian, București
LOVINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287855_a_289184]
-
cât și G.Gr. Caïr, care semnează versuri. S-a publicat, de asemenea, literatură populară din Oltenia, din Moldova și Transilvania, în sumar figurând și folclor aromân. C.Z. Buzdugan traduce un studiu al lui Paul Lafargue, pe care îl intitulează Basmul zămislirii neprihănite, unde se cercetează într-o perspectivă materialistă un mit străvechi. Revista a tipărit și multe traduceri din Lermontov (C.D. Anghel), Lev Tolstoi, S.I. Nadson, Turgheniev, Cernâșevski (C.Z. Buzdugan transpune în limba română fragmente din romanul Ce-i
LUMEA NOUA LITERARA SI STIINŢIFICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287886_a_289215]
-
Coșbuc, I. N. Roman, Andrei Naum, Al. I. Șonțu, Gheorghe din Moldova, H.G. Lecca, Cincinat Pavelescu, Virgiliu N. Cișman, care publică versuri, precum și prozatorii Duiliu Zamfirescu, V.A. Urechia, Sofia Nădejde, Th.M. Stoenescu, Șt. Basarabeanu (V. Crăsescu). Anecdote, povestiri și basme populare culese din Oltenia și Bucovina au dat D. Stăncescu și Elena Sevastos. O deosebită atenție se acordă vieții literare autohtone (comentată în recenzii, cronici teatrale, note). Deși nu a apărut decât un an, L. i. a publicat multe traduceri
LUMINA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287898_a_289227]
-
susține cronica dramatică la săptămânalul „Democrația”, condus de Anton Dumitriu. În septembrie 1947 pleacă la Paris ca bursieră a statului francez și în august 1948 obține azil politic, stabilindu-se în Franța. Revista „Dimineața copiilor” îi publică, în 1931, un basm. O altă scriere în proză, intitulată Stanca, îi apare, pe când era încă elevă, în ianuarie 1942, în „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”. Tot atunci, câteva schițe și scenete îi sunt tipărite în „Vremea” și în „Kalende” sub semnătura Ioana Tăutu
LOVINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
e subminată de arta rudimentară a narației. Vocabularul scrierilor lui L. se păstrează în mod artificial în registrul popular și regional, motiv pentru care unele cărți sunt prevăzute cu glosare. Câteva scrieri pe teme sociale și mai multe volume de basme și povestiri pentru copii, destul de apreciate - Povești (1923), Alte povești (1929), Comoara lui Prâslea (1936), Din țara lui Alb-Împărat. Basme pentru toate vârstele (1936), Făpturi și năstimiri. Mituri și legende (1936), Zmei și zâne (1937), Bucoavne și izvoade (1939), Basme
LUNGIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287917_a_289246]
-
regional, motiv pentru care unele cărți sunt prevăzute cu glosare. Câteva scrieri pe teme sociale și mai multe volume de basme și povestiri pentru copii, destul de apreciate - Povești (1923), Alte povești (1929), Comoara lui Prâslea (1936), Din țara lui Alb-Împărat. Basme pentru toate vârstele (1936), Făpturi și năstimiri. Mituri și legende (1936), Zmei și zâne (1937), Bucoavne și izvoade (1939), Basme (1961), Legende și basme (1965), Basme noi (1967) ș.a. - se adaugă la tabloul unor narațiuni fără mare relief. SCRIERI: În
LUNGIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287917_a_289246]
-
basme și povestiri pentru copii, destul de apreciate - Povești (1923), Alte povești (1929), Comoara lui Prâslea (1936), Din țara lui Alb-Împărat. Basme pentru toate vârstele (1936), Făpturi și năstimiri. Mituri și legende (1936), Zmei și zâne (1937), Bucoavne și izvoade (1939), Basme (1961), Legende și basme (1965), Basme noi (1967) ș.a. - se adaugă la tabloul unor narațiuni fără mare relief. SCRIERI: În sărbători, București, 1910; Icoane din popor, București, 1911; La cruci, București, 1911; Din umbra satelor, București, 1913; Zile senine, București
LUNGIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287917_a_289246]
-
copii, destul de apreciate - Povești (1923), Alte povești (1929), Comoara lui Prâslea (1936), Din țara lui Alb-Împărat. Basme pentru toate vârstele (1936), Făpturi și năstimiri. Mituri și legende (1936), Zmei și zâne (1937), Bucoavne și izvoade (1939), Basme (1961), Legende și basme (1965), Basme noi (1967) ș.a. - se adaugă la tabloul unor narațiuni fără mare relief. SCRIERI: În sărbători, București, 1910; Icoane din popor, București, 1911; La cruci, București, 1911; Din umbra satelor, București, 1913; Zile senine, București, 1913; Însăilări, București, 1914
LUNGIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287917_a_289246]
-
apreciate - Povești (1923), Alte povești (1929), Comoara lui Prâslea (1936), Din țara lui Alb-Împărat. Basme pentru toate vârstele (1936), Făpturi și năstimiri. Mituri și legende (1936), Zmei și zâne (1937), Bucoavne și izvoade (1939), Basme (1961), Legende și basme (1965), Basme noi (1967) ș.a. - se adaugă la tabloul unor narațiuni fără mare relief. SCRIERI: În sărbători, București, 1910; Icoane din popor, București, 1911; La cruci, București, 1911; Din umbra satelor, București, 1913; Zile senine, București, 1913; Însăilări, București, 1914; Postelnicul Cumpănă
LUNGIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287917_a_289246]
-
București 1916; Însăilări. Însemnări și povestiri. Sfârșituri, București, 1922; Mucenicii neamului, București, 1922; Povești, București, 1923; Săracu’ Gealapu, București, 1928; Alte povești, București, 1929; Povești pentru tineri și bătrâni, București, 1934; Comoara lui Prâslea, București, 1936; Din țara lui Alb-Împărat. Basme pentru toate vârstele, București, 1936; Făpturi și năstimiri. Mituri și legende, București, [1936]; Zmei și zâne, București, 1937; Atotputernicul pe lume, București, 1938; Bucoavne și izvoade, București, 1939; Răncurele, București, 1939; Licăriri în beznă, București, 1940; Pădurarul Stoichiță, București, 1957
LUNGIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287917_a_289246]
-
pentru toate vârstele, București, 1936; Făpturi și năstimiri. Mituri și legende, București, [1936]; Zmei și zâne, București, 1937; Atotputernicul pe lume, București, 1938; Bucoavne și izvoade, București, 1939; Răncurele, București, 1939; Licăriri în beznă, București, 1940; Pădurarul Stoichiță, București, 1957; Basme, București, 1961; Vremuri apuse, pref. Teodor Vârgolici, București, 1962; Legende și basme, București, 1965; Basme noi, București, 1967. Traduceri: Henry Bordeaux, Teama de viață, București, 1922. Repere bibliografice: Lovinescu, Opere, IV, 185-186; Călinescu, Ist. lit. (1941), 845, Ist. lit. (1982
LUNGIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287917_a_289246]
-
1936]; Zmei și zâne, București, 1937; Atotputernicul pe lume, București, 1938; Bucoavne și izvoade, București, 1939; Răncurele, București, 1939; Licăriri în beznă, București, 1940; Pădurarul Stoichiță, București, 1957; Basme, București, 1961; Vremuri apuse, pref. Teodor Vârgolici, București, 1962; Legende și basme, București, 1965; Basme noi, București, 1967. Traduceri: Henry Bordeaux, Teama de viață, București, 1922. Repere bibliografice: Lovinescu, Opere, IV, 185-186; Călinescu, Ist. lit. (1941), 845, Ist. lit. (1982), 930-931; Ciopraga, Lit. rom., 542-543; Teodor Vârgolici, Aspecte istorico-literare, București, 1973, 166-183
LUNGIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287917_a_289246]
-
zâne, București, 1937; Atotputernicul pe lume, București, 1938; Bucoavne și izvoade, București, 1939; Răncurele, București, 1939; Licăriri în beznă, București, 1940; Pădurarul Stoichiță, București, 1957; Basme, București, 1961; Vremuri apuse, pref. Teodor Vârgolici, București, 1962; Legende și basme, București, 1965; Basme noi, București, 1967. Traduceri: Henry Bordeaux, Teama de viață, București, 1922. Repere bibliografice: Lovinescu, Opere, IV, 185-186; Călinescu, Ist. lit. (1941), 845, Ist. lit. (1982), 930-931; Ciopraga, Lit. rom., 542-543; Teodor Vârgolici, Aspecte istorico-literare, București, 1973, 166-183; Ion Cruceană, Mihail
LUNGIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287917_a_289246]
-
exemplu problema ta este găsirea unor tehnici mai eficiente de a vinde cărți); (2) fanteziste (presupune folosirea primei imagini care îți vine în minte dând dovadă de maximum de fantezie sau încercarea de a rezolva problema într-o lume de basm ori în lumea desenelor animate (în care orice rezolvare poate fi posibilă); (3) șocante (lucruri surprinzătoare, asociații care nu rezolvă problema, dar reprezintă un cadru pentru viitoare căutări ale soluțiilor); (4) personale (atunci când omul se imaginează pe sine ca fiind
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cătătură, ca cometul noaptea,/ Platoșa pe dânsul, platoșa și coiful / Erau învăscute de mucegai verde / Iar pletele, barba sta țapăn ca stuhul”). Reprezentativă pentru scriitor este Povestea povestelor, încercare de a fixa în epopee (cu multe episoade și apariții de basm, iar altele avându-și punctul de plecare în Ariosto) întemeierea Moldovei, prin împlinirea ursitei lui Bogdan, cel plecat în căutarea Cosânzenei. Bogdan este fiul lui Ciubăr-Vodă, simbol, după Vasile Lovinescu, al Monarhului ascuns, un restaurator mundi, iar Ileana este văzută
STAMATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
imagini, de viziune terifiantă, inițiatică ori arătând deșertăciunea lumii („stahia” la pod, „genia”, farmecele țigăncii, dracul Benga, șirul de călăreți mistuiți de nisip, Bogdan vrăjit și făcut „muieratic”), ca și umorul de esență populară, asimilarea unor procedee ale poeziei și basmului popular, folosirea fondului folcloric de credințe și superstiții, limbajul neaoș, savuros, exploatarea adecvată a câtorva neologisme compun imaginea unui poet căruia nu îi lipsesc individualitatea, originalitatea. S. este unul din primii scriitori români care a utilizat posibilitățile oferite de fructificarea
STAMATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
cu Cărți (1991-1995) și la Departamentul Relații Interetnice (1999-2001). Chiar de la prima plachetă, Satelitul (1973), Ș. se arată atras de universul copilăriei, căruia îi va consacra toate cărțile sale. Valorificând cu eficiență anumite modalități împrumutate din creația folclorică (elemente de basm, parabola, jocul de cuvinte, umorul), poetul reușește să câștige interesul micului cititor prin viziuni proaspete, situații și limbaj atractiv, prin jovialitatea tonalității și prin glume instructive. A tradus din literatura rusă. SCRIERI: Satelitul, Chișinău, 1973; Lădița cu cireșe, Chișinău, 1975
STIRBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289937_a_291266]
-
râu, la horă), aerul de voie bună care învăluie tablourile țin de doctrina sămănătoristă. S. face cronica satului (La țară, În răsărit, Hora, Frumoasa satului) și merge pe urmele lui G. Coșbuc, evitând confesiunea odată cu trecerea ei în țesătura de basm sau de baladă pe motive folclorice. Pastelist, năzuia să evoce în tablou o stare de suflet. Astfel, pastelurile sale capătă o notă individuală, vorbind, prin delicatețea nuanțelor, de discreția sentimentului, de o tristețe dulce și de un echilibru senin, în
STAVRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289890_a_291219]
-
totalitatea manifestărilor folclorice din punct de vedere social, etnologic sau din perspectiva receptării. Ș. a acordat importanță obiceiurilor și riturilor (Rites magiques pour provoquer et arrêter la pluie, à Popeștii de Sus, 1943), precum și circulației motivelor (Două variante basarabene la basmul „Harap Alb” al lui Creangă, 1937, Două variante basarabene la basmul „Dănilă Prepeleac” al lui I. Creangă, 1937). SCRIERI: Folclor și tradiții populare, I-II, îngr. și introd. Grigore Botezatu și Andrei Hâncu, Chișinău, 1991. Repere bibliografice: Șt. Ciobanu, Petre
STEFANUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289912_a_291241]
-
perspectiva receptării. Ș. a acordat importanță obiceiurilor și riturilor (Rites magiques pour provoquer et arrêter la pluie, à Popeștii de Sus, 1943), precum și circulației motivelor (Două variante basarabene la basmul „Harap Alb” al lui Creangă, 1937, Două variante basarabene la basmul „Dănilă Prepeleac” al lui I. Creangă, 1937). SCRIERI: Folclor și tradiții populare, I-II, îngr. și introd. Grigore Botezatu și Andrei Hâncu, Chișinău, 1991. Repere bibliografice: Șt. Ciobanu, Petre Ștefănucă, „Sociologie românească”, 1942, 7-12; Iordan Datcu, Un etnograf martir, JL
STEFANUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289912_a_291241]
-
director al Teatrului Național și al Operei din Cluj. Cititor de periodice încă din copilărie, viitorul scriitor scoate, în școala elementară, o „gazetă” proprie, scrisă de mână, pe pagini de caiet, în care intră prima sa încercare literară: repovestirea unui basm. În liceu, la Iași, trage la șapirograf revistele „Între culise”, „Aurora” și „Viitorul”. Între 15 septembrie 1910 și ianuarie 1911 redactează, împreună cu Liviu Rebreanu, cumnatul său, săptămânalul „Scena”. În februarie 1918 scoate, la Iași, cu Dinu Dumbravă, revista „Cronica artistică
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
1947) - Ș.-E. încearcă, neîndemânatec și făcând concesii literaturii de consum, să demistifice refugiul în visul „roz” al unei vieți de desfătări, obținută prin aventuri erotice și droguri. Dimensiunea de fast și de ireal căutată în poezie este cultivată în basmele sale pentru copii - Păunașul codrilor (1929), Povestea lui Bugeac împărat (1939), Abdalah și frumoasa Azad (1939) ș.a. -, care au rezistat în timp. SCRIERI: Poeme, București, 1911; Grădina Hesperidelor, București, 1912; Imperii efemere, București, 1925; Păunașul codrilor, București, 1929; Zaza. București
STEFANESCU-EST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289909_a_291238]