7,814 matches
-
elegantă. Nu vi s-a Întâmplat să Întâlniți asemenea cvasi-fashionables care Își dau toată silința să dobândească grația, se jenează când le lipsește un pliu la cămașă și trudesc din greu ca să atingă o falsă corectitudine, asemănători Întru totul cu bieții englezi care spun la fiecare cuvânt acel pocket? Nu uitați, sărmani idioți ai vieții elegante, că din cel de-al XXXIII-lea aforism rezultă În principal acest alt principiu, eterna voastră condamnare: XXXVIII Eleganța trudită este pentru veritabila eleganță ceea ce
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
-i aruncați o privire. Înțelegeți-i semnificația mistică, nu i-o Înțelegeți deloc sau interpretați-o greșit; priviți-l doar și va fi mulțumit. Pe bună dreptate, putem să ne revoltăm Împotriva unei lumi nerecunoscătoare, care refuză până și această biată favoare; Își irosește capacitatea optică pe crocodili Împăiați și gemeni siamezi și se uită cu o indiferență grăbită și cu un dispreț abia disimulat la domestica și splendida minune a minunilor reprezentată de un Filfizon viu! Nici un Zoolog nu-l
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
din Adâncul nesfârșit, peste care solidul vostru pământ nu este decât o crustă sau o pojghiță subțire! Pământul intermediar se fărâmă În fiecare zi, se extinde imperiul celor două Buchan-Buller2; așa Încât acum nu le mai separă decât un picior, o biată peliculă de Pământ care va fi În curând și ea străpunsă: și atunci vom avea parte de un veritabil Infern al Apelor, mai mare ca Potopul lui Noe! Sau aș putea mai bine să le numesc două Mașini Electrice nelimitate
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
matricol cusut pe haine, mască de tifon confecționat... artizanal pentru protecția Împotriva temperaturilor coborînd pîn... la minus 400, gamela și lingură de aluminiu, minele de creion p...strate și ascunse cu grij..., rarele scrisori sau ziare ajunse În Occident. Umbră bieților eroi din Arhipelagul Gulag plutește ap...s...toare peste expoziție, mai ales dac... ne aducem aminte de rîndurile pe care Soljenițîn le consacr... deport...rîi popoarelor baltice. - La Budapesta, Casa Terorii, situat... Într-un imobil de trei etaje reconstruit special
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
pară niște muguri plini, din care înfloresc aievea veșnicii. (Dorul) (Blaga, 2010 : 52) [...] leș instants me sembleront de gros bourgeons, où fleurissent réellement des éternités. (Désir) (Miclău, 1978 : 183) M-aplec peste margine : nu știu e-a mării ori a bietului gând ? Un om s-apleacă peste margine) (Blaga, 2010 : 109) Sur le bord je me penche : Est-ce le bord de la mer je ne sais Ou bien le bord de mes pauvres pensées ? (Un être se penche sur le bord) (Loubière
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
on peut leș retrouver quand cet emploi n'est pas perçu comme choquant pour le lectorat cible, car îl est considéré comme plus proche des normes françaises de ponctuation : M-aplec peste margine : nu știu e-a mării ori a bietului gând ? Un om s-apleacă peste margine) (Blaga, 2010 : 109) Sur le bord je me penche Est-ce le bord de la mer je ne sais Ou bien le bord de mes pauvres pensées ? (Un être se penche sur le bord) (Loubière
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
par " cheminer " : " lăsați-mă/să umblu mut printre voi " " laissez-moi/cheminer muet parmi vous " (Către cititori/Aux lecteurs) (Stolojan, 1992 : 23) ; Le nom " margine " (" bord ") est traduit par " margelle " : M-aplec peste margine :/nu știu e-a mării/ori a bietului gând ? " " Je me penche : suis-je au bord de la mer/ou bien sur la margelle/d'une pauvre pensée ? je ne sais. " (Un om s-apleacă peste margine/Un homme se penche) (Stolojan, 1992 : 33) ; Le nom " pivniță " (" cave ") est traduit
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
irațional al patimii. O narațiune compozită, presărată cu sarcasme și paradoxuri, este Ne-om (1908), jurnalul convulsiv, tensionat al unui cardiac ce își trăiește suferința halucinant, ca pe o experiență-limită. Moartea stă la pândă, gata să-și înfigă gheara în biata ființă, pe care privilegiul cugetării sclipitoare nu o face mai puțin vulnerabilă. SCRIERI: Ne-om, București, 1908; Bestia, București, 1910; Tot înainte, București, 1910; Impressions de Turquie, București, 1910; Chemarea codrului, București, 1913; Nuvele, I, București, 1916. Repere bibliografice: Rebreanu
DIAMANDY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286760_a_288089]
-
mâncare, văzu că mai multe găini muriseră. Neștiind ce să facă, își puse câteva lucruri în traistă și plecă într-o lungă drumeție pe Himalaya, urcă pe munte și dădu peste un guru. „O, guru”, se plânse el, „sunt un biet crescător de găini. Ieri dimineață, am găsit mai multe găini moarte. Oare ce să fac?”. „Cu ce le hrănești?”, îl întrebă gurul. „Cu grâu. Le hrănesc cu grâu.” „Asta-i problema, fiule. Porumb! Hrănește-le cu porumb.” Omul îl răsplăti
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
știe, la urma urmei, dacă acesta chiar e un artist ratat sau dacă nu va fi fost un mare pictor. El se aseamănă, sub acest raport, cu protagonistul precedentului roman al scriitoarei, acel Justin care privit de aproape pare un biet om, biruit de dificultățile atingerii adevărului și de cele ale asigurării unei viețuiri decente, dar pentru posteritate devine sfânt și mucenic. Textele dramatice scrise de C. sunt producții notabile, care, fără să impresioneze prin originalitate, se înscriu în peisajul dramaturgiei
COMANEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286339_a_287668]
-
de autoritate. Se naște întrebarea, firească, dacă atâta strategie este necesară pentru a spune că o carte este fără originalitate. Respect pentru cuvântul scris, exces de civilitate, satisfacția - încă o dată - de a executa în chip savant, cu bucurii secrete, o biată insectă literară? În Aspecte lirice contemporane (1942), poți da la tot pasul peste articole în care tăgăduința cea mai categorică se însoțește cu plăcerea referinței cărturărești. Iată, de pildă, studiul despre poezia lui N. Davidescu, evident retorică, abstractă, fără simțul
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
e invocată retoric, spre a scuza imperfecțiunea formei în tratarea unui subiect înalt. Intenția era aceea de a-l convinge pe regele polon asupra nobleței de origine a românilor. Sub influență clasică, poema începe: „Cânt țara-mi înlăcrimată și pe bieții locuitori” care au îndurat „scene de tiranie neroniană, prădăciuni, cruzimi de nepovestit”. Pe aceeași idee a antinomiei între bogăția de rai și nefericirea țării își va construi mai târziu Alecu Russo poema Cântarea României. Elemente de mitologie clasică sunt îmbinate
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
ori vulgare, o clipă de duioșie, amintirea inocenței pierdute trezită de valsul melancolic al caterincii vorbesc despre omenescul periferiei (La Filaret, Romanța). Alte asemenea momente se ivesc odată cu deșteptarea pământului în primăvară, când lumina invadează cadrele pustii care sunt personajele, biete făpturi uscate, fanfaroane și cu arțag, exprimând inconștient amărăciunea existenței, în ipostaza ei umilă și mediocră. Schematismul sufletesc lasă să se vadă nu individul, ci categoria: fata bătrână (Tușa Ruxăndrița, Domnișoara Bița), femeia bărbătoasă și agresivă (Cucoana Vastica), masculi masivi
BELDICEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285681_a_287010]
-
câțiva oameni așezați pe un tăpșan presărat cu frunze moarte. Chipurile lor palide întoarse spre soarele blând de toamnă târzie exprimau o liniște plină de fericire. Țăranul care mâna caii a ridicat capul și a exclamat cu jumătate de glas: „Bieții oameni! Sunt vreo duzină care dau târcoale acuma pe aici. Azilul lor a ars. Da, niște nebuni, ce mai...” Nu, nimic nu mai putea să o surprindă. Adesea, înghesuită în întunericul irespirabil al vreunui vagon, avea un vis scurt, luminos
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
mare, și toată lumea, fiecare după potriva lui, de jur Împrejur. Dascălul nostru, adânc emoționat, cu spatele la tablă și cu fața către domnu, zice d-abia stăpânindu-și tremurătura bărbii: Maria ta, Dumnezeu știe numai ce se petrece acuma În sufletul unui biet dascăl ca mine, venit aici din părțile românești de dincolo. Rog pe Dumnezeu să te ție sănătos și voinic pentru fericirea poporului românesc. Mintea, brațele, sângele nostru și al acestor copii sunt de acuma Închinate neamului român, patriei române, domnului
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
de Vasile Alecsandri Pe drumul de costișe ce duce la Vaslui Venea un om, cu jale zicând În gândul lui: ,, Mai lungă-mi pare calea acum la-ntors acasă... Aș vrea să zbor, și rana din pulpă nu mă lasă !” Și bietul om slab, palid, având sumanul rupt Și o cămeșă ruptă bucăți pe dedesupt, Pășea trăgând piciorul Încet, dar pe-a lui față Zbura ca o lumină de glorie măreață, Și-n ochii lui de vultur adânci, vioi și mari, Treceau
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
-i rău e rău, Dar totdeauna nemodificabil. De-aceea nu le pasă de virtute, De viciu nu, de-nțelepciuni, mărire, Ei sau le au sau nu le au - pe veci. De-aceea-au dreptul ei de a surâde Când văd pe-un biet german că-și pune totul, Persoana chiar, pe un arșic în joc. Romanul pune globu-ntreg și-l pierde, Pe sine-n veci. Căci, el fiind, îl ia. Ce mic trebui să fie-un om când însuși Părerea ce o are
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
n-al Daciei pământ, Și, pustiiți și-mprăstiați prin lume, Purtați cu greu blestemul ce-l port eu... Deci lăsați ca să rămân... Poate c-o soarte, mult mai fericită V-asteaptă-n lumea largă... mergeți voi... Ce fericire-aș mai putea afla Eu, biet bătrân,... nebun pe jumătate? Lăsați să dorm unde îmi dorm copiii Și maica-mi unde doarme... O, pământ dulce, de-aș putea Să te sărut, etern lăcaș al păcii, Mult mai ușor decât coroana mea... În van copilul ș-a
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Șireato, E prea pe față șireția ta... Prea simt în mine c-am pierdut o lume, Că-n orice om ce l-am pierdut în luptă O lume de speranțe-am îngropat... 2286 Și-acum alerg dezmoștenit de tronu-mi, Un biet bătrân sărac, necunoscut. Unde-i mărirea lumei? Unde-i? Oare este? E o mărire sau e un vis negru și strălucit ce-nvinge și esistența? - Ca să arate-n urmă că-i minciună. Negațiune a vieței. TEXTE AFERENTE 1 2254 Că
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Ca pe un mit eu să mă văd pe mine: A fost odată-n lume-un împărat Și a făcut așa ș-așa, ș-apoi... Apoi va fi murit... Astfel s-aud Repovestit ca de-o străină gură Viața ăstui biet, sărman Cezar, Dar nu - în mine bate-inima lumei Și tot ce simte ea și eu simțesc. Ah, despre asta nimenea nu spune Și asta-i diferența-ntre viață Și poveste. De-astă mizerie tristă, solitară, De acel pumn de sânge
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
tot[uși] nu vrea să creadă... Ș-astfel venim din sînu-eternității, Un secol după altul tot aceiași, Plină de-aceeași lung-durere-avară. Speriind lumea-o facem să atârne De tresăririle inimei noastre. Mi-aduc aminte de un cântec vechi Ce-o biată fată îl cînta-n Ispania... {EminescuOpVIII 68} 12 2285 (pe Aventin) TEUTOBA * Roma! Roma! [UN ROMAN] Ce cugeți tu, barbare? T[EUTOBA] * Roma! Roma! [ROMANUL] Ce ai zis? T[EUTOBA] * Roma - și nimic! {EminescuOpVIII 69} BOGDAN-DRAGOȘ 2275 PERSOANE[LE] DRAGUL voievod
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nici pace. Mi-e frig... [ROMAN] Iată mantaua lui Dragoș... o îmbracă. [ȘTEFAN] Așa e-n lume, unul pe altul se dezbracă, Noi dezbrăcăm pe Dragul de bani și [de] avere, Luăm din toată casa ce sufletul ne cere Și biată moștenirea lui Dragoș chiar ca pleava... Știu, de-o ajunge vârsta dintr-însa mult afla-va... Ah! unde e Susana, la sînu-i să mă culce? Somnul după beție la ea... ROMAN (adînc) E lung! ȘTEFAN E dulce. La mine vin
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
tânăr... deci spune-mi în credință {EminescuOpVIII 103} Ce mare rău, ce umbră pe tine te-amenință? Vezi tu... Ți-oi fi o soră. Vrei? Mă primești ca soră? O, da, poate * te apăr de răul tuturora Dar ce pot, biată fată... ce vrei tu de la mine? [BOGDAN] Ce vreau?... O, mai întreabă!... Eu? Eu te voi pe tine. [ANNA] Pe mine?... Sânt a mamei... [BOGDAN] O, fii, nu zic nimic, Să fii a mamei, Anna, dar și a mea un
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și alte țeri, Surori a țerei noastre ce, stinse de dureri, Se zbat sub biciul celor cu care voi dați mâna Ca să zdrobiți pe turcul cu dânșii împreună. Creștini își zic aciia, dar, mai păgâni ca turcii, Vând robi pe bieții oameni - și pun în vârful furcii Pe orcine din oameni care le-ar spune: stați, Acești sărmani sânt oameni, ca oameni vă sânt frați. Astfel stă scris în legea cea sînt-a lui Cristos? Turcu-i mult mai detreabă, mai blând
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Scena *** {EminescuOpVIII 195} ACTUL AL V-LEA PERSONAJE DIN ACTUL V PETRE MARIA BOGDAN prinț de coroană CLĂNĂU cavaler de Malta PETRE stolnicul din Lăpușna ROXANDA Încheiere și moarte în liniște * 2254 Tu ești, o Doamne, mare, eu sânt un biet pescar Ce-și mână barca tristă pe valuri de amar, Te-am căutat prin lume, te-am căutat prin morți, Te-am căutat pe treapta a unei alte sorți. * 2276 alta? Cine m-a iubit odată intră-n ordinul de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]