3,987 matches
-
de la suprafața scoarței terestre, alcătuit din totalitatea solurilor, adică stratul solidificat de la suprafața Pământului, supus procesului de pedogeneză, care servește ca izvor de hrană pentru plante. Pedosfera este o geosferă aflată la contactul a patru geosfere (litosferă, atmosferă, hidrosferă și biosferă), în care are loc fenomenul de formarea solului, ca un lanț lung de procese biologice și geochimice care se întrepătrund și se îmbină între ele, dând naștere unui complex și continuu proces biogeochimic. Pedosfera s-a format prin alterarea și
Pedosferă () [Corola-website/Science/308104_a_309433]
-
pot fi în detrimentul descompunerii și recirculării substanțelor nutritive și al activității micorizelor. În consecință, este periclitat procesul de regenerare naturală. Apărut la începutul secolului XXI, conceptul de „zonă critică” ("Critical Zone") definește acea porțiune de la suprafața Pământului care include atmosfera, biosfera, pedosfera și litosfera și care se întinde de la vegetație până la baza acviferului. Pedosfera este acea resursă naturală a Pământului care are rol de principal furnizor de elemente necesare dezvoltării agriculturii. În același timp, solul aflat la interfața dintre litosferă, hidrosferă
Pedosferă () [Corola-website/Science/308104_a_309433]
-
în 2006. În același an, România a devenit membru al Consiliului Executiv al OMT. Tot în 2009, România primește trei trofee "Mărul de Aur" de la Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism (FIJET) pentru Zona Ecoturistică Mărginimea Sibiului, Rezervația Biosferei Delta Dunării, dar și pentru o companie de transport aerian românească, drept recunoaștere a eforturilor deosebite pentru promovarea turismului și creșterea nivelului acestei industrii. Cincizeci de proiecte derulate de consilii județene și locale, care fac parte din programele naționale de
Elena Udrea () [Corola-website/Science/306939_a_308268]
-
și în apa mărilor, cantitatea de potasiu fiind de aproape 1/30 din cea existentă de sodiu, deoarece potasiul este mai strâns în legătură cu solul sub forma silicaților. Ca rezultat, nu este eliberat imediat în ocean și este prezent și în biosferă. Forma stabilă a potasiului este creată în supernove, în urma procesului-r. Potasiul elementar nu a fost cunoscut în Roma Antică, iar numele lui nu derivă din latina clasică, ci mai degrabă din neolatină. Numele "kalium" a fost împrumutat de la cuvântul „alkali
Potasiu () [Corola-website/Science/302745_a_304074]
-
301 milioane de ani). Izotopul natural are un caracter biofilic pronunțat, apărând în multiple forme ionice (în mod obișnuit, I și ionul iodat IO) ce au caractere chimice diferite. Acest lucru face ca I să fie asimilat mai ușor în biosferă prin asimilarea acestuia în vegetație, sol, lapte, țesuturi animale etc. Excesul de Xe stabil din meteoriți a fost clasificat ca rezultat al dezintegrării izotopului I, produs de supernove, ce a creat praful interstelar și gazele din care este alcătuit sistemul
Iod () [Corola-website/Science/302791_a_304120]
-
tumulară și plană. În data de 13 Februarie 2007 Cetatea Histria a fost înscrisă oficial pe Lista Patrimoniului European. Prin hotărârea nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr.82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei "Delta Dunării", la punctul 2.14. a fost instituită Zona Istria-Sinoie, de 400 ha, amplasată în partea sud-vestică a rezervației, în extremitatea nord-estică a grindului Sacele, care cuprinde promontoriul constituit din șisturile verzi pe care este situat ansamblul arheologic Histria
Histria () [Corola-website/Science/299504_a_300833]
-
Metalul este foarte piroforic, și se aprinde spontan în aer producând hidroxid de cesiu și alți oxizi. Hidroxidul său este o bază foarte puternică, ce poate coroda chiar și sticla. Izotopii cesiu-134 și cesiu-137 (prezenți și în cantități mici în biosferă, în locurile unde au avut loc scurgeri radioactive) reprezintă o adevărată povară radioactivă. Cesiul radioactiv nu se acumulează în corp la fel de eficient ca alți produși de fisiune (ca de exemplu iodul sau stronțiul radioactiv). Ca și în cazul altor metale
Cesiu () [Corola-website/Science/304474_a_305803]
-
chiar să fi declanșat formarea acestui sistem. O supernovă apropiată de Pământ este o explozie ce ar avea ca rezultat moartea unei stele aflate suficient de aproape de Pământ (la mai puțin de 100 ani-lumină) pentru a avea efecte observabile asupra biosferei. Razele gamma de la o supernovă induc o reacție chimică în straturile superioare ale atmosferei, reacție ce transformă azotul molecular în oxizi azotici, consumând suficient din stratul de ozon pentru a expune suprafața planetei la radiații solare și cosmice dăunătoare. Aceasta
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
experiment pentru examinarea teoriilor privind condițiile care prevalau înainte de apariția vieții pe Pământ. Dacă viața s-ar putea să nu existe pe Titan, condițiile prebiotice ale mediului și chimia organică asociată rămân de mare interes pentru înțelegerea istoriei timpurii a biosferei terestre. Utilizarea lui Titan ca pe un experiment prebiotic implică nu doar observații ale sondelor spațiale, dar și experimente de laborator și modelări chimice și fotochimice ale Pământului. A fost propusă de asemenea o explicație alternativă privind ipotetica existență a
Titan (satelit) () [Corola-website/Science/304016_a_305345]
-
ce poluează termic apele sau atmosfera. Obiectivul principal al gospodăririi deșeurilor radioactive este protejarea oamenilor și a mediului față de acțiunea dăunătoare a radiațiilor nucleare. Aceasta se realizează prin izolarea sau diluarea deșeurilor radioactive astfel încât concentrația oricărui radionuclid care ajunge în biosferă să nu fie dăunătoare. Gospodărirea substanțele radioactive (deșeuri) generate de reactorul nuclear se bazează pe trei principii: • Concentrare și izolare; • Stocare pentru dezintegrare; • Diluare și dispersie. Unele deșeuri slab radioactive lichide rezultate din operarea reactorului nuclear sunt eliberate controlat în
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
generată în reactorul nuclear. O dificultate majoră o reprezintă timpul de înjumătățire extrem de lung al anumitor radonuclizi: I129 (15,7 milioane ani), Tc99 (220 000 ani), Np237 (2 milioane ani), Pu239 (24 000 ani). Prin urmare izolarea acestor deșeuri față de biosferă impune dispunerea lor în structuri geologice de mare adâncime unde are loc dezintegrarea radionuclizilor fără a afecta biosfera. Elementele transuraniene din deșeurile radioactive pot fi separate și transformate prin transmutare în alți radionuclizi cu timp de înjumătățire scurți, mai ușor
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
15,7 milioane ani), Tc99 (220 000 ani), Np237 (2 milioane ani), Pu239 (24 000 ani). Prin urmare izolarea acestor deșeuri față de biosferă impune dispunerea lor în structuri geologice de mare adâncime unde are loc dezintegrarea radionuclizilor fără a afecta biosfera. Elementele transuraniene din deșeurile radioactive pot fi separate și transformate prin transmutare în alți radionuclizi cu timp de înjumătățire scurți, mai ușor de gospodărit.
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
lor în industrie). Cea mai utilizată este clasificarea genetică, conform căreia se deosebesc zăcăminte: Zăcămintele sedimentogene se formează în urmă proceselor chimice, biochimice și diferențierii mecanice a substanțelor minerale din scoarță terestră datorită acțiunii agenților modificatori ai atmosferei, hidrosferei și biosferei. Zăcămintele sedimentogene se împart în zăcăminte "de alterare", "aluvionare" și "sedimentare". Zăcămintele de alterare se formează în scoarță de alterație a Pământului prin concentrarea produselor de alterare a rocilor sau a zăcămintelor preexistențe. Ele pot fi: Zăcămintele aluvionare iau naștere
Zăcământ () [Corola-website/Science/311620_a_312949]
-
dureri de cap, fiind iritant, caustic al mucoaselor respiratorii. Stratul de ozon prezent în atmosferă terestră acționează ca un filtru care reține cea mai mare parte din radiația ultravioleta nociva solară, reglează temperatura din atmosferă, cu implicații deosebite în protejarea biosferei. Denumirea de „ozon” provine din grecescul "ozein", care înseamnă „a mirosi”. Primul care descoperă (1839), izolează și denumește ozonul este chimistul german Christian Friedrich Schönbein, în timpul unor experimente de electroliza a apei conduse la Universitatea din Basel. Walter Noel Hartley
Ozon () [Corola-website/Science/311021_a_312350]
-
câte doi atomi. Ozonul se formează prin unirea a câte trei astfel de atomi, dar este instabil, astfel că din nou atomii se unesc în molecule de oxigen și ciclul se repetă la infinit. Stratul de ozon din jurul Pământului protejează biosferă de efectele dăunătoare ale radiațiilor ultraviolete solare (cum ar fi cancerul de piele) și ale radiațiilor electromagnetice potențial periculoase. Ozonul format în apropierea pământului este toxic, putând duce la dificultăți sau afecțiuni respiratorii și distrugerea plantelor. În ultimii ani, poluarea
Ozon () [Corola-website/Science/311021_a_312350]
-
prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate", iar delimitarea s-a realizat prin "Hotărârea Guvernului României Nr. 230 din 4 martie 2003, privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora". Studii de paleontologie au fost începute în zona "Munților Hășmaș" și a actualului parc în 1866 de Franz Herbich și, au fost continuate de alții, cum ar fi Neumayr în 1873
Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș () [Corola-website/Science/311820_a_313149]
-
categoria a I-a IUCN (rezervație naturală strictă de tip mixt), s-a constituit ca arie protejată prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajarea Teritoriului Național - secțiunea III - a zone protejate, prevăzută la poziția 2563. Rezervația Biosferei Pietrosu Rodnei este situată în apropierea localităților Borșa și Moisei având suprafața de 3300 ha și cuprinde partea nordică a munților Rodnei. Cele 3300 ha ale rezervației ocupă golul alpin și pădurile de conifere sau amestec din Masivul Pietrosu Rodnei
Pietrosul Mare () [Corola-website/Science/311372_a_312701]
-
Național Rodna este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național) situată în nordul României, pe teritoriile județelor Bistrița-Năsăud și Maramureș, în zona centrală a Munților Rodnei. este desemnat internațional ca Rezervație a biosferei de către Comitetul UNESCO, în cadrul programului ""Omul și Biosfera"". Aria naturală se întinde în extremitatea estică a județului Maramureș (pe teritoriile administrative ale comunelor Moisei și Săcel și al orașului Borșa) și în cea nord-estică a județului Bistrița-Năsăud (pe teritoriile comunelor
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național) situată în nordul României, pe teritoriile județelor Bistrița-Năsăud și Maramureș, în zona centrală a Munților Rodnei. este desemnat internațional ca Rezervație a biosferei de către Comitetul UNESCO, în cadrul programului ""Omul și Biosfera"". Aria naturală se întinde în extremitatea estică a județului Maramureș (pe teritoriile administrative ale comunelor Moisei și Săcel și al orașului Borșa) și în cea nord-estică a județului Bistrița-Năsăud (pe teritoriile comunelor Maieru, Parva, Rebrișoara, Rodna, Romuli, Șanț și Telciu
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
naționale, nu și la suprafețele ce conțin goluri alpine. Suprafața actuală este cea stabilită în anul 2002 de către Ministerul Apelor și Protecției Mediului. Din suprafața totală de 46.399 ha a PNMR, 3,300 ha au fost declarate Rezervație a Biosferei în anul 1979. Parcul național se suprapune atât sitului de importanță comunitară (SCI) cât și ariei de protecție specială avifaunistică (SPA) - "Munții Rodnei". În se află mai multe arii naturale de un deosebit interes științific, geologic, peisagistic, floristic, faunistic și
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
ariei de protecție specială avifaunistică (SPA) - "Munții Rodnei". În se află mai multe arii naturale de un deosebit interes științific, geologic, peisagistic, floristic, faunistic și speologic, dintre care: Pietrosu Mare (rezervație naturală inclusă în programul mondial al UNESCO - „Omul și biosfera”), Piatra Rea, Poiana cu narcise de pe Masivul Saca, Peștera din Valea Cobășelului, Ineu - Lala, Peștera Izvorul Tăușoarelor, Izvorul Bătrâna, Izvoarele Mihăiesei, Peștera și izbucul Izvorul Albastru al Izei. Munții Rodnei prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
Mării Negre și al Dunării. Jacques-Yves Cousteau a trecut atunci și pe la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” apoi a ținut o conferință în amfiteatrul Institutului Botanic. Băcescu, Marinescu și Cousteau au sugerat atunci un proiect de înființare a Rezervației Biosferei Deltei Dunării, dar regimul condus de Nicolae Ceaușescu avea cu totul alte preocupări și proiectul a fost respins, trecându-se dimpotrivă la desecarea bălților din lunca Dunării și a mai multor mari zone din Deltă precum arealul Pardina, la îndiguiri
Jacques-Yves Cousteau () [Corola-website/Science/309133_a_310462]
-
a apei potabile în interiorul comunei. Astfel, în 1910 Luncavița devenea prima localitate a Dobrogei cu sistem modern de alimentare cu apă potabilă. Comuna Luncavița este amplasată la egală distanță (7 km) de arealul a două mari arii naturale ecologice, Rezervația Biosferei Delta Dunării și situl de importanță comunitară Munții Măcinului. Ea se situează și între Parcul Național Munții Măcinului și Lunca Dunării. Comuna Luncavița se află la distanțe accesibile de o serie de obiective de interes turistic cum ar fi: mănăstirea
Comuna Luncavița, Tulcea () [Corola-website/Science/310831_a_312160]
-
introdus de Charles Darwin. În această categorie sunt cuprinse acele organisme animale sau vegetale ale căror corpuri, de-a-lungul unor foarte lungi perioade geologice, nu s-au schimbat sau s-au schimbat nesemnificativ. Cauza acestui fenomen constă în persistența îndelungată a biosferei în care au trăit, în lipsa concurenței, respectiv a dușmanilor biologici, și în izolarea lor geografică. Odinioară larg răspândite, populează astăzi numai regiuni restrânse. Unele specii, considerate demult dispărute, au fost redescoperite în ultimele decenii. Exemple: <br> "Floră": <br> Feriga arborescentă
Fosilă () [Corola-website/Science/305025_a_306354]
-
m altitudine). Parcul Național Munții Rodnei reprezintă cea mai mare arie protejată, localizată în grupul nordic al Carpaților Orientali, pe o suprafață de 47.227 de hectare, din care 3.300 hectare au fost declarate în anul 1979 "rezervație a biosferei". La intrarea în parcul național, dinspre Borșa, se află Cascada Cailor, într-o zonă de un pitoresc deosebit. Stâncile din zonă sunt o mare atracție pentru alpiniști. Rezervația științifică Pietrosu Mare se află în partea nord-vestică a Munților Rodnei. Aceasta
Munții Rodnei () [Corola-website/Science/305658_a_306987]