5,404 matches
-
agrara, va servi de preferință pentru înființare de pășune comunala. Legea specială a pășunilor comunale se completează cu aliniatele de mai sus. Articolul 35 Prin excepție dela art. 31, 32 și 33, se respectă pășunea și faneata necesară pentru vitele (boi, căi, oi) proprietarului, ale personalului moșiei, personalului silvic, exploatării pădurilor, industriei, etc., conform dispozițiunilor art. 8, 12, 15 și 22 din legea pășunilor comunale, pește cotele fixate în legea pentru expropriere. De asemenea crescătoriilor de vite li se respectă pășunea
REGULAMENT din 31 octombrie 1921 privind cauza de utilitate naţionala, proprietăţile rurale, în măsura şi condiţiunile mai jos arătate, în scopul de a spori întinderea proprietăţii rurale taranesti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134223_a_135552]
-
juninci gestante 1,1 4. TINERET TAURIN LA ÎNGRĂȘAT - pentru obținerea a 1 kg spor a) sistem gospodăresc, cu spor mediu zilnic de 700 g 1,8 b) sistem intensiv, cu spor mediu zilnic de 900 g 3,0 5. BOI DE MUNCĂ 0,95 B. OVINE Specificare Normă de consum furaje concentrate în U.N. ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. BERBECI DE REPRODUCȚIE - cerințe pe zi furajata - greutate corporală sub 70 kg 0,25 - greutate corporală peste 70 kg 0,30 2. OVINE ADULTE
LEGE nr. 22 din 17 decembrie 1971 pentru organizarea producerii şi folosirii rationale a resurselor de nutreturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136146_a_137475]
-
spor ────��───────────────────────────────────────────────────────────────────────── - sistem gospodăresc cu spor mediu zilnic de 700 g 7,5 9,10 27500 820 80 20 1,8 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - sistem intensiv cu spor mediu zilnic de 900 g 5,0 6,10 18000 725 50 50 3,0 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 5. BOI DE MUNCĂ 14,5 9,7 29100 730 90,5 9,5 0,95 B. OVINE ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. BERBECI DE REPRODUCȚIE ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - cerințe pe zi furajata ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - greutate corporală sub 70 kg 2,9 2,1 6300 310 92 8 0,25 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - greutate
LEGE nr. 22 din 17 decembrie 1971 pentru organizarea producerii şi folosirii rationale a resurselor de nutreturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136146_a_137475]
-
suma obținută în lire la care se aplică art. 9 din prezentul Acord ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Tarif MĂRFURI 96 în Lstg. rom. ──────���─────────────────────────────────────────────────────────────────────── 75, 77-81 Piei cu blană crude sau prelucrate... 30 178 Par de porc și de cal 30 179 Par de bou 30 307-309 Semințe de lucerna, trifoi și alte semințe furajere (cu exceptia mazarichei) 30 316 Semințe de cânepă 30 321-322 Semințe de muștar și mac 30 394 Nuci în coaje, curățate sau sfărâmate 30 728 Deșeuri dela filaturi de cânepă și
ACORD DE PLATI ROMÂNO-ENGLEZ din 2 decembrie 1938 prevind dispoziţiuni în vederea inlesnirii plăţilor între România şi Regatul Unit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142107_a_143436]
-
din suma obținută în lire la care se aplică art. 9 din prezentul Acord Tarif MĂRFURI % în rom. Lstg. Nr. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 75, 77-81 Piei cu blană crude sau prelucrate... 30 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 178 Par de porc și de cal 30 ─────────���──────────────────────────────────────────────────────────────────── 179 Par de bou 30 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 307-309 Semințe de lucerna, trifoi și alte semințe furajere (cu exceptia mazarichei) 30 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 316 Semințe de cânepă 30 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 321-322 Semințe de muștar și mac 30 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 394 Nuci în coaje, curățate sau sfărâmate 30 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 728 De��euri dela filaturi de cânepă
ACORD DE PLATI ROMÂNO-ENGLEZ din 2 septembrie 1938. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143596_a_144925]
-
Oskar și Herta, cu domiciliul actual în Germania, 94099 Ruhstorf/Rott, Wasserfeldstr. 37a, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sebeș, str. Ion Luca Caragiale nr. 1, județul Albă. 150. Leahu Mircea, născut la 15 aprilie 1963 în localitatea Valea Boul, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Leahu Laurențiu și Costic Maria, cu domiciliul actual în Austria, 8162 Passail 126, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Caransebeș, Str. Cetății nr. 48B, județul Caraș-Severin. 151. Leahu Daniela, născută la 28 iunie 1969
HOTĂRÂRE nr. 862 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144262_a_145591]
-
putinu, pastorii se apera de ori-ce plata. Articolul 5 Tacsele de intrare (oeritulu și cornaritulu), pentru vitele austriene, se statornicescu precumu urmeda: a) Pentru capulu de oie, berbecu, capră, tapu, râmători și rametore parale dece (10). ... b) Pentru capulu de bou, vacă, bivolu, bivolița, calu, epa, cataru și asinu parale trei-deci (30). ... c) Pentru capulu de sugetori de la vitele mici cuprinse la lit. a) câte s'ar aduce pînă la 1 Iuliu, alu fie-căruia anu, câte parale cinci; era d'atunci
LEGE nr. 756 din 20 mai 1865 pentru regularea dreptului de intrare de la vitele pastoriloru streini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132938_a_134267]
-
următoarele obiecte: 1. instrumente de arăt; 2. animalele, semințele și îngrășământul destinat pentru cultura pământului; 3. făină, mălaiul și alte mici produse trebuitoare pentru hrană datornicului și a familiei sale în timp de o lună; 4. o vacă, sau doi boi, sau cinci capre, sau patru rimatori, sau zece oi, după cum va alege datornicul; 5. tot nutrețul trebuitor în timp de o lună pentru hrană animalelor ce nu s-au urmărit; 6. uneltele lucrătorilor și meșterilor; 7. mașinile în lucrare și
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145352_a_146681]
-
2002. Nr. 1.067. Anexă 1 LISTA persoanelor cărora li s-a aprobat renunțarea la cetățenia română în temeiul art. 26 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991 , republicata 1. Alexa Ion, născut la 10 aprilie 1960 în localitatea Valea Boul, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Petru și Iconia, cu domiciliul actual în Austria, 8720 Knittelfeld, Wayerngasse 32, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Păltiniș nr. 75, județul Caraș-Severin. 2. Alexa Alexandrina, născută la 15 octombrie 1970 în localitatea Udă
HOTĂRÂRE nr. 1.067 din 25 septembrie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144970_a_146299]
-
lumea animalelor, în general, intrate în sfera cunoașterii directe a omului și caracterizate prin dublarea distincției biologice prin distincții de altă natură, mai ales economică. Opoziția masculin-feminin se realizează, lexical, a. la nivelul rădăcinii: bărbat - femeie cerb - căprioară băiat - fată bou - vacă tată - mamă motan - pisică frate - soră cocoș - găină ginere - noră berbec - oaie unchi - mătușă armăsar - iapă b. la nivelul sufixului moțional, care formează substantivele mobile: • substantive feminine de la substantive masculine: suf. -ă: bunic-bunică elev-elevă copil-copilă student-studentă nepot-nepoată polonez-poloneză socru-soacră
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dormea ținându-și căpătâi mâna cea dreaptă” (M. Eminescu, I, p. 142), sau pentru că nu-i cunoaște încă individualitatea între acestea: „Pe drum se întâlnesc ei cu o trăsură, în care era o cucoană. Cucoana văzând în carul cel cu boi un om, care semăna a fi bolnav, întrebă cu milă pe cei doi țărani...” (I. Creangă, p. 255) Cele două variante ale determinării minime dezvoltă două valori semantice: a. caracterizarea obiectului denumit de substantiv din perspectiva individualității clasei din care
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de crezi ce-a zis femeia...” (M. Eminescu) Observații: Prezentul indicativ poate dezvolta sens de imperativ; locutorul atenuează, în felul acesta, duritatea poruncii sau îndrăzneala sfatului: „- Uite ce-ai să faci! Te duci acasă și vinzi ceva: un cal, un bou, un pogon de pământ.” (M. Preda) Structura morfologică a prezentului Este o formă sintetică, un timp simplu. Prezintă, în cursul flexiunii verbului, două teme, una pentru singular, alta, pentru plural (persoanele I și a II-a); persoana a III-a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
întâmplat sfinția ta în cale, apoi merg și eu la schit.” (C. Hogaș) * Sub aspect semantic, subiectul exprimă sintactic: • „obiectul” implicat ca protagonist, activ sau pasiv, în desfășurarea unei acțiuni, exprimată cel mai adesea printr-un verb-predicat: „Pe când oamenii pregăteau boii ca să-i înjuge la cară și moș Irimia, vatamanul cărăușilor, îmi lămurea ce drum trebuie s-apucăm, eu tot fulgeram cu ochii drumeagul Tupilaților.” (M. Sadoveanu), „...De teama celor înfricoșați profită cei ce înfricoșează.” (O. Paler) „Biserica creștină, a ei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și numele predicativ (mai rar): „Poeții, toți poeții sunt un singur, neîmpărțit, ne-întrerupt popor.” (L. Blaga) „Tot trupul i-era numai jupuieli și bube din pricina scărpinăturilor și necurățeniei.” (I.L. Caragiale) „Cocioaba de pe malul stâng al Bistriței, bărbatul, fata și boii din pădure, un țap și două capre slabe și râioase ce dormeau pururea în tindă era toată averea Irinucăi.” (I.Creangă), „Ce-ți spun eu sunt pure speculații...” (M. Preda) Observații: În sintagme formate din substantive „cuantificatoare”: o parte, majoritatea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
predomină acidul oleic, iar în cele animale acizii palmitic și stearic. Proporția acidului palmitic este de 15-20 % din totalul acizilor grași, iar acidul stearic de 25% , ultimul găsindu -se mai ales în gliceridele de rezervă ale unor animale: seul de bou și oaie. Foarte ră spândiți sunt și acizii oleic prezent în majoritatea trigliceridelor și palmitoleic. Raportul între acizii grași saturați și nesaturați este diferit în funcție de originea grăsimii: astfel în unt raportul este de 60/40, în grăsimea de porc 38
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
pe lângă mama stând, De mult uitarăm jocul. E noapte, patul e facut, Dar cine să se culce, Când mama spune de Iisus Cu glas duios și dulce? De Iisus cum s-a născut în frig, În ieslea cea săracă Cum boul peste el sufla Căldură ca să-i facă. Cum a venit în ieslea lui Pastorii de la stana Și îngerii din cer cântând, Cu flori de măr în mână. Plugușorul Aho, aho, copii și frați, Stați puțin și nu m=nați, Lângă
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
peste el sufla Căldură ca să-i facă. Cum a venit în ieslea lui Pastorii de la stana Și îngerii din cer cântând, Cu flori de măr în mână. Plugușorul Aho, aho, copii și frați, Stați puțin și nu m=nați, Lângă boi v-alăturați Și cuvântu-mi ascultați! Am plecat să colindam Pe la case să uram, Plugușorul românesc Obiceiul strămoșesc. Vă uram cum se cuvine Pentru anul care vine Holde mari cu bobul des Și pe creasta și pe șes, Câte mure
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
că lumea. O scurteica veche doar aveai, Dar și pe aceea totdeauna Numai câte-o dată o-mbrăcai. Tot asa ai fost de când țin minte, Pe picioare-ai mers la drum mereu. Nici în car nu te suiai de teama Boilor să nu le fie greu. Ce păcat că n-ai trăit, măicuța, C-ai plecat fără de timp, în lut. Ce pantofi ți-aș fi adus acuma Și ce haină azi ai fi avut!... Cântec de ziua mamei Astăzi este ziua
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
predomină acidul oleic, iar în cele animale acizii palmitic și stearic. Proporția acidului palmitic este de 15-20 % din totalul acizilor grași, iar acidul stearic de 25% , ultimul găsindu -se mai ales în gliceridele de rezervă ale unor animale: seul de bou și oaie. Foarte răspândiți sunt și acizii oleic prezent în majoritatea trigliceridelor și palmitoleic. Raportul între acizii grași saturați și nesaturați este diferit în funcție de originea grăsimii: astfel în unt raportul este de 60/40, în grăsimea de porc 38/62
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
ei nu fac înainte de 1 aprilie; de vin, ei nu duc lipsă, dar se foloses c mult de vin de miere, deoarece au miere din belșug. De neînchipuit este bogăția lor în vite. Când ară, ei înjugă la plug 12 boi și, din cauza pășunilor întinse, ei se îngrijesc de creșterea acestora mai mult decât de agri cultură. A tăia un vițel este oprit. Ba mai mult, din Valahia se scoate acea mulțime de boi din carn ea căr ora se hrănesc
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Când ară, ei înjugă la plug 12 boi și, din cauza pășunilor întinse, ei se îngrijesc de creșterea acestora mai mult decât de agri cultură. A tăia un vițel este oprit. Ba mai mult, din Valahia se scoate acea mulțime de boi din carn ea căr ora se hrănesc îndeosebi nu numai popoarele foarte aprop iate al e Ungariei și Rusiei, dar chiar și Polonii, și Germanii, și în sfârșit , însăși Italia, și în primul rând Cetatea Venețienilor. Pe aceștia Venețienii îi
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
carn ea căr ora se hrănesc îndeosebi nu numai popoarele foarte aprop iate al e Ungariei și Rusiei, dar chiar și Polonii, și Germanii, și în sfârșit , însăși Italia, și în primul rând Cetatea Venețienilor. Pe aceștia Venețienii îi numesc boi ungurești și pun carnea de acest soi mai presus de celelalte. Iarmaroacele pentru boi, în Moldova, în fiecare an câte șapte. Din cauza marii mulțimi de negustori, se țin în câmpii deschise; la aceste iarmaroace se obișnuiește să fie adunate foarte
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
e Ungariei și Rusiei, dar chiar și Polonii, și Germanii, și în sfârșit , însăși Italia, și în primul rând Cetatea Venețienilor. Pe aceștia Venețienii îi numesc boi ungurești și pun carnea de acest soi mai presus de celelalte. Iarmaroacele pentru boi, în Moldova, în fiecare an câte șapte. Din cauza marii mulțimi de negustori, se țin în câmpii deschise; la aceste iarmaroace se obișnuiește să fie adunate foarte multe mii de boi, unde vreme de trei zile timpul este întrebuințat de negustori
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
carnea de acest soi mai presus de celelalte. Iarmaroacele pentru boi, în Moldova, în fiecare an câte șapte. Din cauza marii mulțimi de negustori, se țin în câmpii deschise; la aceste iarmaroace se obișnuiește să fie adunate foarte multe mii de boi, unde vreme de trei zile timpul este întrebuințat de negustori în vederea stabilir ii prețu lui pe cap de vită, pe baza cărui preț este stabilit prețul pentru rest. Prețul depășește rar trei monede de aur. Toată acea mulțime de boi
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
boi, unde vreme de trei zile timpul este întrebuințat de negustori în vederea stabilir ii prețu lui pe cap de vită, pe baza cărui preț este stabilit prețul pentru rest. Prețul depășește rar trei monede de aur. Toată acea mulțime de boi este împărțită în câteva ore și este dusă în diferite regiuni. Din această afacere își fac un mare câștig, îndeosebi boierii care hrănesc turmele și chiar voievodul se îmbogățește foarte mult de aici. Și el obișnuiește să vândă anual un
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]