15,206 matches
-
iar în Câmpia Olteniei temperatura medie anuală este de 10° - 11°C, cea a lunii iulie de 23° - 26°C iar cea a lunii ianuarie de 1° - 2°C. Harta izohietelor medii multianuale variază între 400 - 1.400 mm/an (între 400 - 500 mm/an în câmpia Dunării, între 700 - 800 mm/an în regiunea subcarpatică, între 1200 - 1400 mm/an în zonele înalte ale munților ce înconjoară zona izvoarelor Jiului de Vest și a Jiului de Est). Regimul precipitațiilor prezintă o mare variabilitate atât în ceea ce privește
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
zona izvoarelor Jiului de Vest și a Jiului de Est). Regimul precipitațiilor prezintă o mare variabilitate atât în ceea ce privește cantitatea cât și repartiția lor în timp. În cazuri excepționale în anii ploioși pot fi depășiți în zona de câmpie 1.000 mm/an și în zona de munte 2.400 mm/an. În contrast în anii secetoși s-au înregistrat valori de 200 mm/an în sudul Câmpiei Române și valori cuprinse între 300 - 500 mm/an în regiunea subcarpatică. Cantitatea de precipitații crește de
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
repartiția lor în timp. În cazuri excepționale în anii ploioși pot fi depășiți în zona de câmpie 1.000 mm/an și în zona de munte 2.400 mm/an. În contrast în anii secetoși s-au înregistrat valori de 200 mm/an în sudul Câmpiei Române și valori cuprinse între 300 - 500 mm/an în regiunea subcarpatică. Cantitatea de precipitații crește de la sud-est la nord-vest. Lugimea rețelei hidrografice aferente bazinului hidrografic administrat de Administrația Bazinală de Apă Jiu cuprinde un număr de 288 cursuri de
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
răchită, specii de stejar în asociație cu subarboret de alun, măceș, cătina etc. În perimetrul bălților și zonelor umede (mlaștini) apare o vegetație hidrofilă formată de specii de trestie, papură, nufăr, rogoz, pipirig, piciorul cocoșului, lintiță etc. În zona de câmpie se găsesc păduri de stejar (stejar pufos, stejar brumăriu). Pajiștile din această zonă sunt puternic stepizate, compuse din ierburi adaptate la secetă. În zona de deal se găsesc: păduri de cer, gârniță, gorun ș.a. În zona montană predomină vegetația alpină
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
din țară), cocoși de munte, urși, căprioare, cerbi, lupi, vulturi pleșuvi etc. Fauna acvatică este reprezentată de: lipan, clean, păstrăv indigen ș.a. Pentru zonele de deal amintim: fluturele cap de mort, salamandra, pițigoiul moțat, fazanul, stăncuța etc. În zona de câmpie fauna este reprezentată de: mistreți, căprioare, iepuri, dihori, nevăstuici, popândăi, șoarecii de câmp, coțofene, ciori, pupeze, broaște țestoase etc. Conform Registrului zonelor protejate*1) dar și a unor informații actualizate, după caz, în bazinul hidrografic administrat de A.B.A Jiu situația zonelor
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
și o soluție agreată a fost găsită în rândul statelor membre în cauză în cadrul articolului 8 al directivei Inundații. În acest context se recomandă ca măsurile să includă reținerea naturală a apei în zonele umede, creșterea permeabilității solului, refacerea câmpiilor inundabile și a zonelor de sedimentare, schimbarea utilizării terenurilor (ierbare, împădurire) și planificarea și construirea sistemelor de reținere a viiturilor. Cooperarea transfrontalieră este esențială pentru aplicarea eficientă a principiului solidarității. Stabilirea unei cooperări bilaterale eficiente cu toate țările vecine, inclusiv
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
impactului, specificate în orice Evaluare a Impactului asupra Mediului, Evaluare Adecvată sau procedură SEICA. Abordările verzi în managementul riscului la inundații reprezintă asocieri / combinații ale uneia sau mai multor tehnici. De exemplu, o așezare urbană, situată într-o zonă de câmpie, poate prezenta o combinație de măsuri verzi, gri-verzi și măsuri gri. Acestea sunt specifice anumitor zone, ceea ce înseamnă că o soluție nu poate fi adecvată / potrivită tuturor în toate situațiile (a se vedea figura 1). Figura 1. Reprezentare schematică
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
de plante și anume Quercus pubescens și Salix alba. Studiile efectuate nu au confirmat prezența speciei Quercus pubescens în rezervație. ... 1.3.2. Localizarea ariei/ariilor naturale protejate vizate Planul de management Arealul sitului este localizat în partea de nord-vest a României, în Câmpia Ierului, care este o subdiviziune a Câmpiei Înalte a Someșului, aceasta la rândul ei reprezentând partea nordică a Câmpiei de Vest. Din punct de vedere administrativ, arealul aparține județului Bihor și se suprapune teritoriului administrativ al orașului Săcueni, de unde
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
Salix alba. Studiile efectuate nu au confirmat prezența speciei Quercus pubescens în rezervație. ... 1.3.2. Localizarea ariei/ariilor naturale protejate vizate Planul de management Arealul sitului este localizat în partea de nord-vest a României, în Câmpia Ierului, care este o subdiviziune a Câmpiei Înalte a Someșului, aceasta la rândul ei reprezentând partea nordică a Câmpiei de Vest. Din punct de vedere administrativ, arealul aparține județului Bihor și se suprapune teritoriului administrativ al orașului Săcueni, de unde a împrumutat și numele (a se consulta
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
rezervație. ... 1.3.2. Localizarea ariei/ariilor naturale protejate vizate Planul de management Arealul sitului este localizat în partea de nord-vest a României, în Câmpia Ierului, care este o subdiviziune a Câmpiei Înalte a Someșului, aceasta la rândul ei reprezentând partea nordică a Câmpiei de Vest. Din punct de vedere administrativ, arealul aparține județului Bihor și se suprapune teritoriului administrativ al orașului Săcueni, de unde a împrumutat și numele (a se consulta Anexa 3.2 . Harta localizării ariilor naturale protejate). Din punct de vedere geomorfologic
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
arealul aparține județului Bihor și se suprapune teritoriului administrativ al orașului Săcueni, de unde a împrumutat și numele (a se consulta Anexa 3.2 . Harta localizării ariilor naturale protejate). Din punct de vedere geomorfologic aria protejată Săcueni se încadrează reliefului de câmpie înaltă. Tabel 4. Localizarea ariei/ariilor naturale protejate Codul și denumirea ariei naturale protejate Suprafața (ha) ’ Regiunea biogeografică (*) Județul Localitățile (orașe, comune, sate**) Localitate Suprafața (ha) ’ ROSCI0220 Săcueni 741 Panonică Bihor Săcueni 741 Principala rută de acces în și dinspre arealul
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
corespunde unui punct situat în albia Pârâului Sânnicolau la ieșirea acestuia din teritoriul ariei protejate și are coordonatele de 22°8'38" Est și 47°18'49" Nord. ... ... ... ... 2. MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI / ARIILOR NATURALE PROTEJATE 2.1. Geologie Din punct de vedere geologic, Câmpia Someșului (în care se încadrează și arealul protejat descris aici), care face parte din unitatea geografică superioară numită Câmpia de Vest, fiind o subunitate a acesteia, aparține unui spațiu depresionar foarte larg, mult extins spre vest dincolo de granița României
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
22°8'38" Est și 47°18'49" Nord. ... ... ... ... 2. MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI / ARIILOR NATURALE PROTEJATE 2.1. Geologie Din punct de vedere geologic, Câmpia Someșului (în care se încadrează și arealul protejat descris aici), care face parte din unitatea geografică superioară numită Câmpia de Vest, fiind o subunitate a acesteia, aparține unui spațiu depresionar foarte larg, mult extins spre vest dincolo de granița României, numit Depresiunea Panonică. Pe teritoriul țării noastre se găsește o mică parte de la marginea estică a Depresiunii Panonice
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
deluviale, care ocupă aproape tot arealul ariei protejate, cu excepția extremității vestice, unde se întâlnesc pietrișuri, nisipuri și nisipuri argiloase (a se consulta Anexa 3.5. Harta geologică). Sub aspect geomorfologic, teritoriul ariei protejate se integrează în totalitate spațiului geografic al Câmpiei Înalte a Someșului, mai precis subunității acesteia numită Câmpia Sălacea- Roșiori, care ocupă partea sud-vestică a Câmpiei Înalte Someșene și se prezintă sub forma unei fâșii înguste de numai 2-5 km, alungită între localitățile Pir și Roșiorii Bihorului pe o
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
excepția extremității vestice, unde se întâlnesc pietrișuri, nisipuri și nisipuri argiloase (a se consulta Anexa 3.5. Harta geologică). Sub aspect geomorfologic, teritoriul ariei protejate se integrează în totalitate spațiului geografic al Câmpiei Înalte a Someșului, mai precis subunității acesteia numită Câmpia Sălacea- Roșiori, care ocupă partea sud-vestică a Câmpiei Înalte Someșene și se prezintă sub forma unei fâșii înguste de numai 2-5 km, alungită între localitățile Pir și Roșiorii Bihorului pe o distanță de 40 km. Sub raportul reliefului, aceasta se
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
și nisipuri argiloase (a se consulta Anexa 3.5. Harta geologică). Sub aspect geomorfologic, teritoriul ariei protejate se integrează în totalitate spațiului geografic al Câmpiei Înalte a Someșului, mai precis subunității acesteia numită Câmpia Sălacea- Roșiori, care ocupă partea sud-vestică a Câmpiei Înalte Someșene și se prezintă sub forma unei fâșii înguste de numai 2-5 km, alungită între localitățile Pir și Roșiorii Bihorului pe o distanță de 40 km. Sub raportul reliefului, aceasta se prezintă ca un șes înalt (cu înălțimi cuprinse
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
numai 2-5 km, alungită între localitățile Pir și Roșiorii Bihorului pe o distanță de 40 km. Sub raportul reliefului, aceasta se prezintă ca un șes înalt (cu înălțimi cuprinse între 110-180 m), slab fragmentat, dar care se detașează net de Câmpia Ierului printr-o denivelare de 20-35 m, cu glacisuri formate la bază, pe suprafața cărora s-au amplasat localitățile printre care și Săcueni. În depozitele ce formează glacisul Săcuenilor s-au descoperit importante zăcăminte de hidrocarburi și ape geotermale care
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
reprezintă un potențial important în dezvoltarea economiei zonei. În privința morfologiei, relieful ariei protejate ROSCI0220 se prezintă sub formă monoclinală, cu nodul de altitudine important în partea de nord și cu "căderea" stratelor spre sud. În aceeași direcție, nord-sud, suprafața câmpiei este disecată de trei cursuri de apă, relativ paralele, de la est la vest numindu-se: Pârâu Sânicolau, apoi o vale scurtă cu obârșia sub pădurea Secuieni și în final, valea Pucioasa. Între cele trei văi se află largi suprafețe
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
5 48.65 3 5,1 - 10 20.04 4 10.1 - 15 2.45 5 15.1 - 20 0.22 Aria protejată Săcuieni prezintă o formă alungită pe direcția N-S conform cu dispunerea culoarelor văilor care o drenează. Ca urmare a caracteristicilor morfografice ale reliefului câmpiei, la care se adaugă incidența radiației solare la nivelul suprafeței topografice se remarcă o distribuție preponderentă a versanților cu expoziție estică, sudică, sud-vestică și vestică, ceea ce asigură o bună insolație a suprafeței și valori calorice ridicate. Acest fapt se
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
redus de cursuri de apă cu caracter permanent (a se consulta Anexa 3.6 . Harta hidrografică). Direcția cursurilor de apă este predominantă sud-nord conformă cu direcția de drenaj a râurilor care se află în relație cu înclinarea generală a reliefului câmpiei înalte a Someșului. Colectorul principal al arealului este cursul de apă Pârâul Sânicolau care drenează partea estică a ariei protejate. Acesta primește câțiva afluenți, toți de dreapta și anume: Valea Lacul Cicastău, un curs de apă care se formează din
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
aluviuni este relativ ridicată, ceea ce determină procese de colmatare a ariilor joase înmlăștinite și a canalelor. În timpul iernii formațiunile de gheață apar în a doua decadă a lunii noiembrie. Cu toate lucrările ameliorative realizate, caracteristica de seamă a câmpiei rămâne aceea de regiune cu exces de umiditate în principal din apa freatică. Tabel 8. Localizarea principalelor bazine hidrografice în teritoriul arealului protejat Nr. Unitatea geografică Bazin hidrografic Afluenți 1. Câmpia Sălacea- Roșiori Barcău (cu afluentul Pârâul Sânicolau) De dreapta
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
Cu toate lucrările ameliorative realizate, caracteristica de seamă a câmpiei rămâne aceea de regiune cu exces de umiditate în principal din apa freatică. Tabel 8. Localizarea principalelor bazine hidrografice în teritoriul arealului protejat Nr. Unitatea geografică Bazin hidrografic Afluenți 1. Câmpia Sălacea- Roșiori Barcău (cu afluentul Pârâul Sânicolau) De dreapta: -Valea Lacul Cicastău - 1.26 km -Valea Pucioasa - 3.85 km În afara rețelei hidrografice, destul de săracă în debit și dimensiuni ale cursurilor de apă, apar mai multe zone de înmlăștinire situate
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
spectaculos, fără formațiuni care ar putea ieși în evidență în peisaj. Relieful ariei protejate ROSCI0220 se prezintă sub formă monoclinală, cu nodul de altitudine important în partea de nord și cu "căderea" stratelor spre sud. În aceeași direcție, nord-sud, suprafața câmpiei este disecată de trei cursuri de apă, relativ paralele, de la est la vest numindu-se: Pârâul Sânicolau, apoi o vale scurtă cu obârșia sub pădurea Secuieni și în final, valea Pucioasa. Între cele trei văi se află largi suprafețe
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
mur, hamei, porumbar etc., iar în cel erbaceu sunt frecvente specii mai mult sau mai puțin nitrofile (urzică, turiță, cânepa codrului etc.). R4407: - Salicetum albae-fragilis Issler 1926 em. Soo 1957. În toate luncile din România, în special în cele de câmpie și în Lunca și Delta Dunării, în zona pădurilor de stejar, zona de silvostepă și zona de stepă (DONIȚĂ et al., 2005, p. 261). R4408: - Salicetum albae-fragilis Issler 1926 em. Soo 1957. Păduri ripariene edificate de Salix alba, în principal
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
Soo 1957. Păduri ripariene edificate de Salix alba, în principal, cu stratul erbaceu dominat de Polygonum hidropiper, Lycopus europaeus, se dezvoltă slab și târziu după retragerea apelor; habitat foarte frecvent în Lunca și Delta Dunării, apare și în luncile de câmpie ale marilor râuri, la altitudini de max. 100 m (DONIȚĂ et al., 2005, p. 262). GAFTA & MOUNTFORD (2008, p. 70) includ între asociațiile corespunzând acestui habitat și pe următoarele: - Carici brizoidis - Alnetum glutinosae Horvat 1938 em. Oberd. 1953. După SANDA
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]