5,695 matches
-
că dorința pentru iubire nestricăcioasă aduce întotdeauna o nouă dorință pentru transcendent, nu este niciodată astâmpărată de sațietate. Orice este măreț și minunat pare inferior în comparație cu ceea ce îi urmează, din moment ce ceea ce descoperă mirele<footnote Referire la opera Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. footnote> este mai minunat decât descoperirile ei de dinainte. Orice început deschide un drum spre un alt început. Fiecare treaptă atinsă permite urcușul la o altă treaptă. Iar fiecare treaptă e un nou început
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
dorința pentru iubire nestricăcioasă aduce întotdeauna o nouă dorință pentru transcendent, nu este niciodată astâmpărată de sațietate. Orice este măreț și minunat pare inferior în comparație cu ceea ce îi urmează, din moment ce ceea ce descoperă mirele<footnote Referire la opera Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. footnote> este mai minunat decât descoperirile ei de dinainte. Orice început deschide un drum spre un alt început. Fiecare treaptă atinsă permite urcușul la o altă treaptă. Iar fiecare treaptă e un nou început, pentru că
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
infinit în act, pe când sufletul este infinit în devenire”. După Sfântul Grigorie de Nyssa, cunoașterea lui Dumnezeu este direct proporțională cu măsura propășirii în virtute. Scopul urcușului îl reprezintă unirea cu Dumnezeu, redată sub imaginea nunții din cartea biblică intitulată Cântarea Cântărilor. Progresul nu se realizează prin salturi mari de la o etapă la alta, ci printr-o înaintare treptată, pe măsura urcușului în viața duhovnicească. Sfântul Grigorie de Nyssa descrie cele trei etape ale cunoașterii lui Dumnezeu, nefăcând o delimitare strictă
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
în act, pe când sufletul este infinit în devenire”. După Sfântul Grigorie de Nyssa, cunoașterea lui Dumnezeu este direct proporțională cu măsura propășirii în virtute. Scopul urcușului îl reprezintă unirea cu Dumnezeu, redată sub imaginea nunții din cartea biblică intitulată Cântarea Cântărilor. Progresul nu se realizează prin salturi mari de la o etapă la alta, ci printr-o înaintare treptată, pe măsura urcușului în viața duhovnicească. Sfântul Grigorie de Nyssa descrie cele trei etape ale cunoașterii lui Dumnezeu, nefăcând o delimitare strictă a
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
paradox absolut și infinit<footnote În această privință, punându-l pe Sfântul Grigorie de Nyssa în comparație cu Origen, la Părintele capadocian progresul continuu înlocuiește unitatea statică a sistemului bazat pe filosofia greacă al lui Origen. Brooks Otis propune compararea Omiliilor la Cântarea Cântărilor sau a celei de-a 27-a Omilii la Numeri, ale lui Origen, cu Viața lui Moise, deoarece din aceasta s-ar vedea clar că o prăpastie separă cele două spiritualități: a lui Origen este guvernată de omniprezenta posibilitate
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
absolut și infinit<footnote În această privință, punându-l pe Sfântul Grigorie de Nyssa în comparație cu Origen, la Părintele capadocian progresul continuu înlocuiește unitatea statică a sistemului bazat pe filosofia greacă al lui Origen. Brooks Otis propune compararea Omiliilor la Cântarea Cântărilor sau a celei de-a 27-a Omilii la Numeri, ale lui Origen, cu Viața lui Moise, deoarece din aceasta s-ar vedea clar că o prăpastie separă cele două spiritualități: a lui Origen este guvernată de omniprezenta posibilitate a
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
lucrul și de a auzi cuvintele. Dat fiind deci că puterile acestea sunt susținute în rânduială de Dumnezeu și ordinea puterilor inteligibile supralumești rămâne netulburată în veci, nici o patimă nerăsturnând buna lor rânduială”<footnote Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia XV, traducere de Preot Stăniloae. footnote>. În alt loc, susținând această învățătură despre mișcarea creaturii spre Dumnezeu, împotriva teoriei platonic-origeniste, Sfântul Maxim precizează: „Tot ce se mișcă - scrie Sfântul Maxim - se mișcă, desigur, dintr-o cauză. Și dintr-
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
și de a auzi cuvintele. Dat fiind deci că puterile acestea sunt susținute în rânduială de Dumnezeu și ordinea puterilor inteligibile supralumești rămâne netulburată în veci, nici o patimă nerăsturnând buna lor rânduială”<footnote Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia XV, traducere de Preot Stăniloae. footnote>. În alt loc, susținând această învățătură despre mișcarea creaturii spre Dumnezeu, împotriva teoriei platonic-origeniste, Sfântul Maxim precizează: „Tot ce se mișcă - scrie Sfântul Maxim - se mișcă, desigur, dintr-o cauză. Și dintr-o
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
Curtea de Argeș în Olanda. Astfel, structura acestui număr al României literare din iulie 1989 este exemplară: dogma, țările surori, succesele muzicale ale României în URSS, comemorarea Revoluției franceze din 1789, aluzia la folclorul național, pe fondul planului guvernamental al festivalului național "Cântarea României". Pe 5 iulie, Nicolae și Elena pun la București piatra de temelie a Centrului Național de Creație și Cultură Socialistă "Cântarea României". Expunerea tezelor congresului este seacă și neutră, în timp ce slăvirea omniprezentă a cuplului Ceaușescu se vrea dinamică. Continuă
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
în URSS, comemorarea Revoluției franceze din 1789, aluzia la folclorul național, pe fondul planului guvernamental al festivalului național "Cântarea României". Pe 5 iulie, Nicolae și Elena pun la București piatra de temelie a Centrului Național de Creație și Cultură Socialistă "Cântarea României". Expunerea tezelor congresului este seacă și neutră, în timp ce slăvirea omniprezentă a cuplului Ceaușescu se vrea dinamică. Continuă ritualul deplasărilor în străinătate, cu frazele consacrate cu prilejul plecării de pe aeroportul din București și de întâmpinare la întoarcere, pe drumul de la
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
nu doar că îl tolerează, îl și încurajează din plin, astfel încât confuzia și deruta în societate sporesc exponențial. Un caz extrem al acestui insolit aliaj de contestație și propagandă este reprezentat de seria de manifestări inițiate și organizate sub genericul "Cântarea României". Pornind de la intenția destul de evidentă de a instrumentaliza potențialul subversiv al culturii underground, al rock-ului și al muzicii folk, căreia îi adaugă elemente de folclor autentic și de poezie patriotică, repede devenită strident naționalistă, aceste festivaluri, aparent spontane
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
mobilizarea a mii de tineri ar fi fost de neimaginat -, ele devin ulterior suspecte tocmai fiindcă granița între cultura subversivă și cea dirijată rămâne confuză. În ultimii ani ai regimului, marile adunări populare organizate de Adrian Păunescu sunt interzise și "Cântarea României" suferă o mutație semnificativă, devenind un concurs național de așa-zisă creație, obligatoriu și fragmentat pe segmente nesemnificative numeric, cu scopul vizibil de a înlocui orice producție culturală și artistică profesionistă cu o mișcare de amatori, mai ușor și
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Paparuda paparudele joacă, saltă, sar, dansează, fac mișcări în curte, ocol, ogradă, bătătură”. Sau: „Paparuda joacă și cîntă, cîntă și joacă, joacă cîntînd, cîntă jucînd, vine jucînd și cîntînd/în joc și cîntec”. Cu alte cuvinte: „Jocul/săltarea, dublate de cîntare sau de rostirea ritmică a unor formule cu finalitate magică, constituie actul sincretic de bază în ritualuri străvechi de rodire și fecunditate. Datele privind jocul și cîntarea rituală apar în covîrșitoarea majoritate a informatorilor ce ne-au stat la îndemînă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și cîntînd/în joc și cîntec”. Cu alte cuvinte: „Jocul/săltarea, dublate de cîntare sau de rostirea ritmică a unor formule cu finalitate magică, constituie actul sincretic de bază în ritualuri străvechi de rodire și fecunditate. Datele privind jocul și cîntarea rituală apar în covîrșitoarea majoritate a informatorilor ce ne-au stat la îndemînă, chiar dacă unele sunt lapidare și evazive”. Alt aspect ritualic de primă însemnătate îl constituie udarea Paparudei, adică a fetelor din alai, cu apă abundentă. Paparuda nu are
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în pămîntul cel pîrjolit! Spicule, fie ca mîna lui Aghat cel viteaz să te strîngă și să te pună în hambarele sale!»”. Spicul de grîu este îngrijit și adorat, iar urările ce i se aduc sunt izbitor de asemănătoare cu cîntările noastre plugărești. După două mii de ani de la povestea cîmpenească a regelui Denel, fiu de zeu, și a fiicei sale, pare că nimic nu s-a schimbat în Latium. Și aici, ca la noi, divinități de rang minor cutreieră locurile, cîntă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
a lirei de aur), Euridice este din nou răpită și dusă în adîncurile neștiute ale Erebului. Nu-i rămîne zeului decît să se întoarcă zdrobit de întristare în Rodopele natal de pe coamele munților Haemus. Primii care i-au ascultat trista cîntare au fost copacii din imediata apropiere, fiecare adunîndu-se după neam și fire: ... stejarul cel cu frunză semeață și teiul cel moale și fagul Și feciorelnicul laur, plăpînzii aluni, apoi frasini Buni pentru suliți, venit-au de față. În alt pasaj
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
adunîndu-se după neam și fire: ... stejarul cel cu frunză semeață și teiul cel moale și fagul Și feciorelnicul laur, plăpînzii aluni, apoi frasini Buni pentru suliți, venit-au de față. În alt pasaj din același text ovidian aflăm că, la cîntarea lui Orfeu, păsările și fiarele pădurii s-au alăturat arborilor constituind o unitate însuflețită: Astfel de arbori a strîns cîntărețul în jur și-n mijlocul Cetei de fiare și multelor păsări ședea. Încercîndu-și Coardele lirei de-ajuns cu degetul mare
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Orfeu, repertoriul a devenit cartea de recomandare a cîntărețului din toate timpurile. Ca să ne oprim la domeniul românesc, un exemplu lămuritor găsim în Hanul Ancuței de Mihail Sadoveanu: cînd îi vine rîndul să intre în rol, Orb sărac își începe cîntarea cu Miorița și apoi trece la altele. El mărturisește celor de față că a deprins obiceiul de la un cîntăreț din vremuri de demult, de la care a învățat meșteșugul și s-a legat prin jurămînt să-l respecte pînă la moarte
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
salvare este, măcar o clipă, înălțarea în sărbătoresc și în sacru, a situării, pe cale ritualică, în „zariștea mitului” și a drumului spre „centru”. Sunt chemate toate puterile benefice, punîndu-se în act un mare număr de obiceiuri și de credințe, de cîntări și de jocuri solemne. Socialul nu-și arată aici fața cu știuta lui învrăjbire. În casa bogatului, ca și în bordeiul săracului, se aprinde cu aceeași emoție lumina speranței în ziua de mîine. Sărăcia, boala, frica de moarte sunt încredințate
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
agricultura, le-a făcut legi și i-a obișnuit să-i cinstească pe zei. Apoi, străbătînd pămîntul, a îmblînzit apucăturile oamenilor, rareori prin puterea armelor, căci și-i apropia pe toți prin convingere, fermecîndu-i cu vorba bună, cu muzică și cîntări”. E un personaj șablonizat, pînă aici și, probabil, „modernizat”. În această variantă, eroul culturalizator figurează în mai toate mitologiile euro-asiatice. Să reținem că aventura este plasată în zona Egiptului vechi și „de sus”, adică spre izvoarele Nilului, fluviu providențial ce-
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Fochi), de tipul: „- Nu mă pușcați, Nu mă tăiați,/Numai capul mi-l luați. Deposedarea de însemnele cultice depășește înțelesul de moarte ca moarte. Păstorul carpatic putea fi „împăcat” dacă însemnele își găseau loc alături. Fluierul, vîntul și oile, în cîntarea lor „mîndră”, puteau să întrețină iluzia circuitului vieții. CAPITOLUL III ARS MORIENDI A. Moartea ca așteptare - marginalii la o trilogie a existenței Oricît ar părea de ciudat, dar se constată o vizibilă apropiere de orizont științific între scrierile etnografice ale
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de o punere în scenă a morții, „pe-un picior de plai”, nu de un omor autentic; și despre care aflăm prin zicere, prin „cîntec”, prin „poveste”. Zicerea capătă investitură, se substituie oricărei realități, devine singura instanță credibilă, ca o cîntare suprafirească. Sub aceste orizonturi de gîndire, mereu în mișcare concordantă, Ștefania Mincu își dezvoltă, cu bună dispoziție intelectuală, temele favorite, începînd cu teoria omorului simulat și transpus în schemă ritualică, trecînd la analiza, cu acuratețe, a paradigmelor timpului mioritic („Dac-
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
dezvoltă, cu bună dispoziție intelectuală, temele favorite, începînd cu teoria omorului simulat și transpus în schemă ritualică, trecînd la analiza, cu acuratețe, a paradigmelor timpului mioritic („Dac-o fi să mor”, „Frate, cum îți vrei moartea?”), continuînd cu „testamentele”, „metaforele”, „cîntarea orfică” din unele Miorițe (ca post-scriptum al „blîndei liniști”), restaurarea conceptului blagian de „spațiu mioritic” (pe motiv că poema nu este doar un singur text în variante, ci o pluralitate larg diseminată și intens trăită). Multe alte aspecte sunt de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de a fi doamnă. Îi țineau Mariei panihidele la București, la mânăstirea Sfântul Gheorghe, deodată cu ale beizadelei Radu Iliaș, care murise la beție la douăzeci și trei de ani. Atunci când domnița Stanca în haine cernite înălța coliva, nu auzea cântarea tânguită de veșnică pomenire, ci-i răsunau în urechi, proaspete ca aievea, doar vorbele: „Mie mi-a spus Zamfira că o să ajung doamnă, nu ei, pe mine trebuiau să mă pețească, ce dacă am doar doișpe ani”, și își jura
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pătrundea prin ferestrele largi contrasta cu dispoziția lui Constantin Vodă. Era fericit că în ciuda răcelii de care suferise până zilele trecute, acum este sănătos și va merge la denia mare. Va sta în tronul lui, alături cu doamna, atent la cântările fraților călugări și va intona și el împreună cu ei „Cămara ta, Mântuitorule, o văd împodobită. Și îmbrăcăminte nu am să intru într-însa. Luminează, Doamne, haina sufletului meu și mă miluiește”. De când era copil, la Brâncoveni sau la Mărgineni, cânta
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]