4,287 matches
-
Verești să mă aducă de la gară. „Cum, așa degrabă?”, și-ar fi zis, ascultînd o, convinsă că boala m-a terasat de tot. Sincer vorbind, relatarea ei m-a cam tulburat și pe mine cîteva clipe. După ce mi-am redobîndit calmul, i-am mărturisit că și eu îi visez pe părinții noștri, dar fără pic de înfricoșare. Eu continui să-i cred niște prezențe tutelare, care, de-acolo de unde sînt, veghează la faptele mele. Lucica i-a visat altădată des, însă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de responsabilitate de la ei am deprins-o. * Dacă ar fi să-mi investesc sentimentele într-un scriitor al Antichității acela ar fi Horațiu. O imagine a lui, formată pe cînd pregăteam, ca student, un seminar, în care i se accentua calmul și curajul observației pertinente, mi s-a lipit de suflet. Cercetîndumă, m-am descoperit, în acel moment, la fel cu el. Nu cunosc prea multe despre viața sa, în afara biografiei făcute de Suetoniu și a unor texte din istoria literaturii
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nu se mai repete și - am adăugat - trebuie obținută aprobarea pentru o nouă instalație de aducțiune a apei în oraș. E dreptul și datoria noastră să hotărîm în ce mediu vrem să trăim. Am vorbit energic, chiar nervos, mirîndu-mă de calmul cu care au intervenit cei de dinaintea mea. După mine, a luat cuvîntul Genoiu, care l-a flatat pe N.B. „pentru sprijinul economic acordat revistei”. Care „sprijin”? Secretarul a primit „închinăciunea” și a întors complimentele declarînd că „revista e interesantă”, că
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pentru vini mai vechi sau mai recente? M-am trezit agitat și criza de anxietate s-a prelungit pînă după-amiază. Sînt cu atît mai supărat de această neașteptată bulversare, cu cît ieri îmi puneam speranțe în întoarcerea zilelor bune, de calm. * Cred că Ovidiu e surprins de exigența mea. Cum, tocmai eu, care prin natura serviciului de redactor sînt supus „comenzilor sociale”, îi cer să renunțe la actele de oportunism literar? N-ar fi exclus să susțină că le face din
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nord, femeie cu „gură rea”, a blestemat-o „să se spînzure ca Drambuleasa”. Așadar, Drambuleasa, nume adînc înscris în mintea mea, era o Zănoagă! *Asociez ideea de Dumnezeu cu această lumină blîndă a zilei de sfîrșit de iulie și cu calmul ei atotstăpînitor. * M-am plimbat, în amurg, singur, pe drumul de După Grădini. De-acolo am privit spre Oadeci și am remarcat cît de convulsionat e pămîntul satului meu: mereu dealuri și văi. Trei dintre laturi au însă o tendință ascendentă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
interzice ca profund imorale. Profund dăunătoare educației”. Uneori am vorbe mustrătoare pentru R. Nu numai că le gîndesc, dar i le și spun. Cînd ceva o nemulțumește, se strînge arici, devine refractară, refuzînd dialogul și orice exemplu pedagogic. Invitată la calm, răspunde sfidător. O vizitează demonul rupturilor. Azi mi-a replicat: „Nu meriți să fii tată!” „Nu merit să-i fiu tată”, pentru că n-am reușit s-o mut de la clasa I la clasa E. Nu puține, demersurile mele n-au
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
anilor ’60. Mi-au fost urîte ordinele, comenzile, dispozițiile, indicațiile. Prin urmare, am dus (și duc) o viață în răspăr, care mi-a încordat mereu nervii și mintea. Deși cîteodată tentația se ivește, n-aș schimba-o pe una de calm și apatie. Tensiunile mă ajută să-mi sistematizez și să-mi consolidez sentimentele de opoziție. * Întrebat: „Tu pentru ce trăiești?”, am răspuns: „Pentru a mai citi o carte, pentru a mai scrie un articol”. *„Vers dat”: Ne încovoiem spre moarte
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pe deasupra, era sadică: „N. bate la ușă, gata s-o spargă. Nu-i deschid, să vadă tot blocul că e un bețiv!” M-am simțit obligat să-i iau apărarea. „Doamnă, vine de la sărbătorirea unui coleg, nu din altă parte!” Calmul, mai exact răbdarea mea de a o asculta, pînă la urmă o înmoaie. Așa s-a întîmplat și de data asta. După ce a mai tras o rafală în ceilalți, insultîndu-i pe rînd, s-a dus să deschidă ușa. „Lîngă o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
lor li se pare insuportabil. Cînd - repetîndu-mă - le evoc sărăcia în care au crescut și au trăit bunicii de la Udești și cei de aci, nu arată compasiune, ci iritare. Așa ceva li se pare neverosimil: cred că folosesc o hiperbolă educativă. Calmul meu nu-i reconfortează, ci îi provoacă. Pentru R. (care-i responsabilă cu expresivitatea), eu sînt „imaginea însăși a stagnării”. „Văzîndu-l - îi subliniază ea lui D. - îți dai seama de îngustimea perspectivei care ne așteaptă”. Apoi, direct, mie: „Cel puțin
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mi-am mai revenit, căci, și Într-o cronică din România literară ediția a fost apreciată ca „monumentală”; sper să nu mi se „suie la cap”. Deocamdată, sunt cu bătălia pentru ultimul volum În toi. Nu mă pot lăuda cu calmul dvs. Înțelept; sunt În mare tensiune și panică, timpul mi se pare teribil de scurt, problemele sunt puzderie, de toate felurile, de la grafie la obținerea informațiilor, de la starea publicațiilor la dificultatea de a comenta anumite fapte obscure sau delicate biografic
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
București, ca semnătură-cod În finalul acelor câtorva rânduri care solicitaseră volumul Mutilarea. Deși nu era Pesah, Încercam să urmez indicația pusă de autoare, cu aldine, spre știința exilatului, imediat sub titlu: „amar a se citi la fiecare Pesah,/ În lux, calm și voluptatea de-a fi”. În singurătatea benefică a dimineții, carâmbul stâlcit al clovnului din creier ciocănea secundele. Știam despre ce palmă și despre ce exil vechi și nou și perpetuu și despre ce amară sărbătoare a descătușării vorbește poeta
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
a câta oară, Doamne!) de-a trece peste 11 septembrie”. Nu am regăsit imediat scrisorile de la Madi, dar poemul-scrisoare intitulat Mynheer se afla În sumarul volumului, la pagina 248. Motto-ul: „amar a se citi la fiecare Pesah,/ În lux, calm și voluptatea de-a fi” avea, acum, altă rezonanță. Prietena de departe se depărtase, de data asta, dureros și drastic, deși o simțeam, paradoxal, tocmai acum, mai aproape. Textul, În față, În „lacrima de dimineață amuțită”. Cort Îmi era, Într-
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
se zice, instantaneu. Locuia la Iași, ne scriam uneori, ne vedeam când venea la București. Ne-am apropiat; prietenii mei, unul câte unul, aveau să-l adopte și ei. Mă cuceriseră delicatețea, ușor retractilă, cu care se apropia de oameni, calmul, logica stenică a reacțiilor sale mereu echilibrate. Când mi-a trimis, În 1979, cu dedicație, Dicționarul Literaturii Române de la origini până la 1900, din al cărui colectiv de autori făcea parte, știam deja că istoricul literar este un om de litere
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
care tebuia să ne servească la expediție, între care și niște pistoale, se găseau în camera noastră. Noi așteptam aici cu sufletul la gură rezultatul primelor confruntări. La un moment dat intră femeia lui Tomici la noi și, cu un calm pe care noi nu-l aveam, ne face semn să o urmăm. Casa lui Tomici avea două aripi care se împreunau într-un dreptunghi. Camera noastră se găsea la extrema unei aripi. Urmând pe femeie, noi trebuia să trecem curtea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
umerii săi lați și-i da aparență de mai multă gravitate și spirit meditativ, Nu i-a putut însă știrbi cu nimic bunătatea surâsului său cu care a văzut și a trecut multe. M-a impresionat până la emoție seninătatea și calmul acestui luptător, pornit cu zeci de ani înaintea noastră și care neobosit a rămas până azi în primele rânduri. Proiectarea coloanei morale a lui Corneliu Georgescu pe cerul gândului nostru legionar, mi-a întărit mal mult credința în puterea noastră
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
fost omorât Căpitanul, Legiunea se găsea în cea mal infernală luptă dintre câte ar fi putut cineva să-și închipuie. În opinteli supraomenești de a rezista ofensivei de exterminare dusă de dușmani, nu mai avea nimeni nici timpul și nici calmul necesar să și poată pune problema succesiunii Căpitanului. Căderea lui Corneliu Codreanu a fost atât de zguduitoare, încât câtva timp n-a mai putut da naștere altor probleme decât a uneia singure, care le-a umbrit pe toate celelalte: răzbunarea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
trebuia să fie atacat. Când toți au terminat și când sorții de izbândă păreau că îl vor avea adversarii, s-a ridicat și Horia Sima. Până atunci stătuse la o parte, fără să spună nici un cuvânt. Într-o atitudine de calm desăvârșit și de mare bun simț, n-a răspuns nimănui, ci a făcut numai o expunere, explicând rostul tuturor luptelor lui, de la preluarea conducerii luptei legionare, din vara anului 1938 și până în 1940. După câteva minute sau liniștit toți. În
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cu modificări păgubitoare, din păcate, în volumul pentru copii La noi, când vine iarna (1979). Eroul este un copil de zece ani, care se îmbolnăvește grav și este dus la oraș în vederea unei operații dificile. Contrastul dintre gravitatea situației și calmul inconștient al puștiului (care e frământat că ratează zile bune de săniuș) dezvoltă un tragism simplu, de mare efect. Proza titulară, Șugubina, este un mic poem nostalgic în căutarea inocenței de altădată, a Poveștii. În rest, personaje cumsecade, răul deghizat
DIACONU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286752_a_288081]
-
În era istoriilor multiple și echivalente. Literatura care ambiționează să dea sensul acestui prezent al nostru are nevoie de un punct de situare În depărtarea unui viitor, de unde temerile noastre să primească o explicație și determinismul să ne aducă iar calmul de a ști, chiar dacă ceea ce aflăm e o veste rea. Iarăși, tot de o atitudine sceptică vorbim, chiar dacă scriitura e mai netedă pentru a lăsa loc reprezentărilor să acționeze asupra senzațiilor, chiar dacă, de data aceasta, personajul e, spre deosebire de fratele său
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ca actor principal al unor situații paradigmatice ale traseului retoric și etic pe care trebuie să-l parcurgă o conversație. Căci acesta este subiectul Conferinței, conversația, extrasă din rigiditatea formală à la franșaise și redată individului contemporan pentru care gratuitatea, calmul aristocratic și viața trăită ca artă și-au pierdut, baudrillardian, orice sens. Dintre speciile de conversație definite și comentate de narator (de dragoste, politică, literară, patriotică, cu morții) comentariile pe marginea celei patriotice ne interesează desigur și pe noi: „Les
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
figurii bazale de îngrijire - este esențial, conducând la diverse forme de atașament ale copilului. Prin atașament, persoana semnificativă e resimțită ca prezentă într-un anumit fel, chiar și atunci când ea nu e percepută direct. Un atașament sigur condiționează stabilitatea afectivă, calmul, lipsa anxietății, siguranța de sine, comportamentul de investigare, joaca și, în general, dezvoltarea armonioasă a psihismului. Atașamentul poate fi însă și nesigur sau ambivalent. Absența îndelungată a unei figuri semnificative de atașament are consecințe grave. Copilul reacționează prin proteste, apoi
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de stimulare a creativității participanților și, totodată, de descoperire a unor soluții inovatoare pentru problemele puse în discuție; - în al doilea sens, definește un cadru propice pentru instruirea școlară. Preluat de către inițatorul ei din budismul Zen (desemnând concentrarea spiritului în calm), brainstorming-ul presupune amânarea evaluării ideilor emise pentru o etapă ulterioară (de aceea, brainstorming-ul se mai numește și „metoda evaluării amânate”), nici o afirmație nefiind supusă unui demers critic în prima etapă. În acest fel se dezvoltă o atmosferă constructivă
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
care înțeleptul primește aceste lovituri, nu în efectul aparent pe care ele îl au asupra vieții sale. Disprețuind tot ceea ce poate veni din afară 79, adevăratul înțelept devine imun la orice încercare a destinului. Se așteaptă la orice cu un calm imperturbabil. În dialogul De tranquillitate animi, Seneca sintetizează sursa acestui calm, a acestei ataraxii către care tinde filosoful: "Să știi așadar că orice condiție este schimbătoare și că orice i se poate întâmpla unui om ți se poate întâmpla și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ele îl au asupra vieții sale. Disprețuind tot ceea ce poate veni din afară 79, adevăratul înțelept devine imun la orice încercare a destinului. Se așteaptă la orice cu un calm imperturbabil. În dialogul De tranquillitate animi, Seneca sintetizează sursa acestui calm, a acestei ataraxii către care tinde filosoful: "Să știi așadar că orice condiție este schimbătoare și că orice i se poate întâmpla unui om ți se poate întâmpla și ție"80. Inorogul pare a fi asimilat perfect această lecție încă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
realitatea propriu-zisă: aceasta este grija personajului care "acestea așe în sine chitindu-le" se hotărăște să împiedice o astfel de perspectivă periculoasă. Cum altfel decât îndemnând, prin intermediul unui discurs filosofico-moralizator, care cuprinde și un șir de povești cu tâlc, la calm, rațiune, echilibru, la "calea lineștii"? În mare, concepția sa este că nu poate nimeni să controleze viitorul, că destinul se joacă în sfere intangibile pentru muritori și că există o înlănțuire a cauzalităților după care lumea se conduce, indiferentă la
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]