4,924 matches
-
ca o capodoperă morală. Dar nu e adevărat ce spune Berdiaev că sfințenia n-ar fi altceva decât expresia unui egoism transcendent. Am fi îndreptățiți s-o numim astfel dacă, de fapt, sfântul n-ar fi altceva decât propria sa capodoperă, dacă el nu s-ar aduna din lume decât pentru a trăi prin sine. Condiția omenească a sfințeniei e asceza. Dar asceza nu înseamnă numai lepădarea de lume, ci, în plus, lepădarea de sine însuși, care e lucrul cel mai
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de lume în sens ascetic se reduce în esență la lepădarea de sine însuși. Această deșertare a spiritului de lumea subiectivă e termenul ultim al ascezei, dar numai cu această lucrare a voinței sale omul n-a devenit propria sa capodoperă, n-a devenit sfânt. Căci sfințenia nu aparține puterii omenești. Sfințenia e lucrarea supranaturală a lui Dumnezeu. Ascetul se oferă curat cu trupul și gol cu sufletul. Restul, adică totul, aparține lui Dumnezeu. Căci Dumnezeu sfințește prin harul său supranatural
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a lui Dumnezeu. Ascetul se oferă curat cu trupul și gol cu sufletul. Restul, adică totul, aparține lui Dumnezeu. Căci Dumnezeu sfințește prin harul său supranatural. E pe de-a-ntregul greșită ideea că sfântul se lucrează pe sine ca proprie capodoperă morală. Aceasta n-ar însemna cu alt nume decât păcatul lui Adam, care a voit să fie Dumnezeu prin natură. Desăvârșirea sau îndumnezeirea creștină nu e posibilă decât prin har. Ascetul aduce un material pregătit în puritate pe cât e cu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fie Dumnezeu prin natură. Desăvârșirea sau îndumnezeirea creștină nu e posibilă decât prin har. Ascetul aduce un material pregătit în puritate pe cât e cu putință naturii omenești luminate de credință; dar Dumnezeu însuși e cel care făurește din acest material capodopera sfințeniei, supraomul creștin sau omul îndumnezeit. Supremul artist, care a creat lumea prin Cuvânt, o ridică din păcat și o recreează prin harul Duhului Sfânt, în profunda umilință a omului, care colaborează de bunăvoie la această dumnezeiască lucrare. Noul Adam
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sfințeniei”. Am discutat altă dată această chestiune, arătând că una e experiența estetică și cu totul altceva experiența religioasă, ca să le putem contopi în egalitate de valoare. Acum ne interesează eroarea semnalată. După concepția ortodoxă, omul desăvârșit, modelat teandric, omul capodoperă a sfințeniei, e după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Omul numai după chipul lui Dumnezeu nu e desăvârșit moralmente. Adam a fost creat după chipul lui Dumnezeu cu perspectiva de a fi desăvârșit după asemănare. Această desăvârșire atârna de libertatea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
văzut. Biserica ortodoxă zugrăvește geniile antichității pe zidurile exterioare ale altarelor, fără ca prin aceasta să le confunde cu sfinți. Pentru ea, revelațiile fragmentare ale geniului antic sunt semne ale lucrării tainice și neîntrerupte a lui Dumnezeu în lume. Conștienți de capodoperele pe care le creează geniile sunt, fără să știe, colaboratorii lui Dumnezeu în lume prin aceste imagini sublime, a căror valoare fictivă ne sugerează realitatea superioară a lumii spirituale. Sfințenia însă nu e genialitate. Ea nu se manifestă în ordinea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în ființa acestui stil. Și dacă noi îl regăsim același la toate neamurile ortodoxe, este pentru că aceeași dogmă ecumenică înflăcărează credința religioasă și inspirația artistică a acestor neamuri. În Italia, la Veneția, la Roma, la Ravena, în Sicilia, au rămas capodopere ale artei bizantine. Ele durează din vremea fericită a dogmei ecumenice. Dar când dogma a fost modificată în această țară, nici un monument de stil ortodox nu s-a mai ridicat. Dogma ortodoxă e deci centrul spiritual al stilului bizantin. În
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
să sfredelească munții, să străbată oceanele, să se cufunde în măruntaiele pământului, să plutească în văzduhuri, căutând-o mereu într-un galop nebun și fără odihnă sau portretizând-o cu o furie sacră în acele minuni de frumusețe, care sunt capodoperele artei. Dacă nicăieri n-ar exista un substrat al ideii de fericire, ar trebui să ne credem jucăriile unui demon care, nevăzut, ar sforari din întuneric, prin fața naivității noastre, amara uluială a iluziei deșarte. Se pare însă că nici o idee
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
coboară în promiscuitatea omenească substanța pură și veșnică, fiindcă e neutră, a ființelor din paradis. În enigma zâmbetului său e distanța nemăsurată ce ne desparte de această lume. Același sentiment al distanței spirituale se adâncește cu proporții nesfârșite în acea capodoperă prin care culminează poesia lui Eminescu și care e Luceafărul. Poema e unul dintre cele mai înalte și mai vaste simboluri din câte a creat geniul artistic în avântul spre dezmărginire. Ea se desfășoară pe aceeași limită de sus, dincolo
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sau îngăduitor pentru noi, dar revelator al unei ordini superioare de existență, către care suie nostalgia ridicată din tragica noastră experiență omenească. PROFETISMUL ARTEI Natura plăsmuirilor geniale implică neapărat o viziune care dezmărginește de condiția timpului și a spațiului. Pentru capodoperele vrednice de acest nume, viața terestră, limitată între naștere și moarte, pare prea puțin ca să alcătuiască singură obiectul marii arte. Geniul e din lume, dar se simte mult mai aproape de zei sau de Dumnezeu decât de lume. Punctul din care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
forme, superioare, de existență. Dacă fraternizăm cu acest suspin al geniului antic e fiindcă el răspunde acelui sentiment pe care îl numim nostalgia paradisului, comun omenirii întregi. în era creștină sentimentul acesta capătă o satisfacție fără pereche. Aproape nu există capodoperă literară, picturală, muzicală și arhitecturală, care să nu-și moaie creștetul în lumina paradisului. Dincolo de expresia formală perfectă, geniul e torturat de imaginea perfecțiunii substanțiale, pe care, negăsind-o în lumea concretă, o caută în ordinea transcendentă, lucru pe care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
una din cele mai nobile funcții pe pământ. El e proorocul umanității de dincolo de moarte. Iată motivul pentru care Biserica noastră socotește arta ca un vehicul al revelației și pentru ea a dus dramatica luptă împotriva iconoclaștilor. Ce sunt oare capodoperele culturii europene decât testimoniile acestei tainice atracții de sus? Evident, există și în făptură frumusețe. După doctrina creștină, ea e reflexul fărâmițat în lucruri al unicei frumuseți divine și ca atare, nu e lipsită de atracție. Dar examinând marile creații
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
divine și ca atare, nu e lipsită de atracție. Dar examinând marile creații ale artei, care dau măsura geniului, vom descoperi că suveranitatea atracției n-o exercită natura ca natură, ci Iisus Hristos și lumea rezidită de el în har. Capodoperele artei universale poartă un nimb religios. Iisus Hristos nu atrage numai pe îngeri și pe sfinți; geniile alcătuiesc de asemenea un cor de laudă în Biserica slavei sale. Dacă violența politică ar înăbuși credința sub orice formă și dacă toate
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
jumări sunt cel mai căutate de colindători, datorită gustului lor extraordinar. Vin fiert, la gura sobei. “Să bei din căni de lut cu gura stâmtă vinul fiert, dulce și tare ce se transformă parcă într-un lichior devine o adevărată capodoperă”, spunea regretatul Radu Anton Roman. Iar când lucrul acesta se întâmplă la gura sobei, în sfânta zi a nașterii lui Iisus, vei simți cu adevărat căldura Crăciunului de altădată. Ingrediente: un litru de vin, un praf de scorțișoară, zece cuișoare
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
constituirea stilului în întreaga operă a unui autor". În paginile de mai jos, vom urma un traseu interpretativ similar. 2. Microarticularea cuantelor referențiale în Creanga de aur 2.0. Apărut în 1933, romanul Creanga de aur este considerat una dintre capodoperele prozei lui Mihail Sadoveanu și ale literaturii române în ansamblul ei. Valoarea cărții a fost explicată de către critica literară prin coerența sa compozițională, prin proiecția mitică a faptelor relatate și prin profunzimea sensurilor sale. În această secțiune, ne propunem să
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
E.S.). Sînt subliniate în Dimineața poeților cîteva priorități la autorul Anatolidei, prima: e cel dintîi la noi care scrie poema leagănului și a neliniștii paterne în fața pruncului bolnav. Erosul este aici copleșit de simțul datoriei morale. Și a doua: Zburătorul, capodopera poetului, leagă pentru prima oară de Heliade (și în poezia română) nașterea iubirii de prezența unei "ființe aeriene". Originea bolii necunoscute e, deci, cerească. Agentul ei este un zburător și forma de manifestare este "picoteala", visarea. Erosul se manifestă prin
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
poemele sale descoperim un întreg inventar al pietrelor prețioase. Iubitor al sudului și al mărilor ce scaldă Florile Bosforului este și primul nostru poet al mării, căreia îi cîntă inspirat metamorfozele, loc în care sînt cununate extazul și moartea. Conrad, capodopera bolintineană, adună totalitatea temelor care l-au preocupat pe poet: tema nimicniciei omului și a trecerii vieții, tema matinalului, tema armoniei, tema creatorului proscris și a despotismului sălbatic etc. Un discurs vast, în care mitologicul și politicul se succed într-
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ceai pentru a uita plictiseala). Acest mai al lui Bacovia este plictisul însuși... Plictisul bacovian vine din angoasă ("urît"); el este mai profund decît spleenul, mai autentic existențial și absolut decît acela al lui Sartre". Și concluzionează: "Decembre este o capodoperă a plictisului"; citînd ca argument final dintr-o cugetare a lui Pascal, pe care o propun după o variantă cred eu tradusă mai aproape de ce ne interesează: "Urîtul - Nimic nu este mai insuportabil pentru om decît să aibă parte de
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
activitatea artistică. Prima este direct legată de progres. Arta nu se raportează la progres, nu există așa ceva în domeniul artei. Pe cît de perenă este arta, pe atît de rapid "îmbătrînesc" realizările științei. În artă, în literatură apariția unei noi capodopere nu le elimină pe celelalte, Dante nu-l elimină pe Homer, Dostoievski pe Shakespeare etc. Adevăr neglijat de mulți dintre tinerii aspiranți la gloria literară, pentru care tot ce nu-i contemporan cu ei, nu-i "comis" azi diminuează este
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
din ,,Crăcănații din Vale” , (ajuns în posturi importante pe bază de slugărnicie și ticăloșie) să ,, Ne-ndrume să ne-nvață , să clădim o nouă viață !!! “ în 1966 , eram copil pe vremea aceea, a apărut filmul Dacii considerat după ani o capodoperă cinematografică (și asta pe bună dreptate), comparativ cu mizeriile care se produc astăzi . Sergiu Nicolaescu, cel mai important regizor român (nu vorbim aici de alte aspecte), pentru a-și realiza filmele istorice (cel puțin), s-a documentat în arhive (la
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
în anul 1980. Prima , realizată în primii ani de ,,democrație populară” arată jalnic, cu un joc al actorilor sub orice nivel, o producție care nu se ridică nici măcar la nivel de ,,cămin cultural” . Cea de-a doua însă reprezintă o capodoperă realizată de Dan Necșulea cu Florin Piersic și Rodica Mandache în rolurile principale, și cu alți actori de renume, toți în roluri perfect interpretate. Acesta reprezintă un exemplu concludent cum o piesă de excepție poate fi pusă în adevărata ei
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
cu adevărat valoroasă nu are loc în prim plan. în prim plan (cel puțin în ultimul timp), stau tîmpiții și tîmpeniile lor ! Acum ne referim la ,,marele șmecher” care a descoperit sau care a inventat ,,Codul lui Da Vinci” ,,o capodoperă de ,,înțelepciune”. Cu ce putea ieși escrocul în față ca să atragă atenția ? Ce ar mai putea născoci ? - Isus Christos ! Ar putea fi un subiect, ar putea avea priză la public. Nici nu știe cu adevărat cine a fost Isus Christos
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
Întemeierea legendei; Firul Ariadnei; Taina păsării eterne; Mioritica și Legenda întemeierii. Este o carte care încântă pe specialist prin adâncimea problemelor aduse în discuție pe baza unui material impresionant de bogat. În ea se propune o dezbatere unitară a unor capodopere haiducești ca: Toma Alimoș; Dobrișan; Antoniță al lui Vioară; Miorița; Meșterul Manole; Iorgovan; Tânăr moldovean, ciclul Novac și altele. Referindu- se la dificultatea realizării unei asemenea cercetări, Romulus Vulcănescu scria: „Studiile de folclor arhaic sau de paleofolclor sunt mai dificile
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
de repro? i s-ar putea aduce ?i lui Gilbert Luigi, pentru c? nic?ieri �n cartea sa despre �arhitectur? european?� nu g?se?te c? este cazul s? pomeneasc?, fie ?i �n treac?ț, m?car una din acele �capodopere� despre care Gheorghe S?s?rman ne asigur? c? �s�nt �n stare s? �nfrunte orice compară?ie� (vezi prefă?a la Estetică arhitecturii a lui P.A. Michelis). Iar aceasta �n condi?iile �n care, urm?rînd evolu?ia unui
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
local?� Din contr?, G. Semper concepe pentru cea de-a doua oper? din Dresda (1871-1878) o monumentalitate foarte demn? pe baz? de referin?e române (Coliseum), neoclasice, schinkeliene, chiar ?i baroce la portic. Cu Opera din Paris (1860-1874), eclectismul are capodoperă să (vezi pliantul, foto 20). C. Garnier (1825-1898) amplific? progresiv efectele stilistice ?i plastice din partea din spate a monumentului p�n? la fă?ada de la intrare, unde �mprumuturile din secolul al XVI-lea italian ?i din secolul al XVII-lea
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]