KorAP: Find »[drukola/base=chema & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...152 153 154 ...1867 >

46,651 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781

a fi ei învățați, apoi mai bine le-ar sta în chip de oiște la căruța lui Sfântul Pintilie cel Gros. Așa să știi! TERENTIE: Ei, lasă că-i da sfinția ta seamă de asemenea vorbe proaste când te-oi chema spre înfățișare la Divanul Sfinților Bătrâni! Și-oi cere să stea mărturie și Sfântul Mavrichie, aici de față. MAVRICHIE: Ba pe mine să nu mă amesteci în ciorba voastră! TERENTIE: Mai vedem noi... (pleacă foarte jignit. Ajunge în fruntea cetei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
tot... BABA RADA: Și-acu' cică umblă moșneagul ca un buhai pe ulițele satului, de nu mai poate trece nici o muiere de răul lui... BABA LUȚA: Iară baba i-a murit anțărț, de Schimbarea la față... PITAC: Zice că-l cheamă Sisoe și că vine de-a dreptul din Rai. NIȚĂ: Vine din... raiul mâne-sa...! Las' c-ai să vezi acuși de unde vine și încotro o să-l îndrum. Acolo zici că-i sfântul? BABA SAFTA (către celelalte): Să știți, soro

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
pragul spre ceilalți) Iaca am venit. DUMITRAȘ (vine la Sisoe, se uită la el din toate părțile, îl sucește): Și zi așa, tu ești popa care face minuni? SISOE: Eu, cu voia Celui Preaînalt. DUMITRAȘ: Așa? Tare bine! Cum te cheamă, taică părinte? SISOE: Sisoe mă cheamă. DUMITRAȘ: Hm! Frumos nume, nimic de zis. Se cunoaște că nu ți l-a dat nașul la botez; ți l-ai ales singur când te-ai tuns călugăr. Bun! Sisoe... și mai cum? SISOE

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
DUMITRAȘ (vine la Sisoe, se uită la el din toate părțile, îl sucește): Și zi așa, tu ești popa care face minuni? SISOE: Eu, cu voia Celui Preaînalt. DUMITRAȘ: Așa? Tare bine! Cum te cheamă, taică părinte? SISOE: Sisoe mă cheamă. DUMITRAȘ: Hm! Frumos nume, nimic de zis. Se cunoaște că nu ți l-a dat nașul la botez; ți l-ai ales singur când te-ai tuns călugăr. Bun! Sisoe... și mai cum? SISOE: Sisoe, și-atât. Cum să mă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
Hm! Frumos nume, nimic de zis. Se cunoaște că nu ți l-a dat nașul la botez; ți l-ai ales singur când te-ai tuns călugăr. Bun! Sisoe... și mai cum? SISOE: Sisoe, și-atât. Cum să mă mai cheme? DUMITRAȘ: Apoi să vezi sfinția ta, noi suntem așa un fel de oameni care nu ne mulțumim numai cu atât. Uite, vezi? Pe mine, careva să zică, mă cheamă Traian. Dar îmi mai zice și Dumitraș, cu voia sfinției tale

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
și mai cum? SISOE: Sisoe, și-atât. Cum să mă mai cheme? DUMITRAȘ: Apoi să vezi sfinția ta, noi suntem așa un fel de oameni care nu ne mulțumim numai cu atât. Uite, vezi? Pe mine, careva să zică, mă cheamă Traian. Dar îmi mai zice și Dumitraș, cu voia sfinției tale. Pe căprarul care mi-i de ajutor, și-i plecat acuma la târg cu o misie de la nevastă-mea, e drept că-l cheamă Nică din botez; da-l

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
mine, careva să zică, mă cheamă Traian. Dar îmi mai zice și Dumitraș, cu voia sfinției tale. Pe căprarul care mi-i de ajutor, și-i plecat acuma la târg cu o misie de la nevastă-mea, e drept că-l cheamă Nică din botez; da-l mai cheamă și Acatrinei, dacă te uiți bine la livretul lui. SISOE: I-auzi! DUMITRAȘ: Apoi da. Iară pe dumnealui de colo, țârcovnicul care se holbează la noi, îl cheamă Ghiță. Da' asta-i, că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
Dar îmi mai zice și Dumitraș, cu voia sfinției tale. Pe căprarul care mi-i de ajutor, și-i plecat acuma la târg cu o misie de la nevastă-mea, e drept că-l cheamă Nică din botez; da-l mai cheamă și Acatrinei, dacă te uiți bine la livretul lui. SISOE: I-auzi! DUMITRAȘ: Apoi da. Iară pe dumnealui de colo, țârcovnicul care se holbează la noi, îl cheamă Ghiță. Da' asta-i, că-l cheamă și Pitac. NIȚĂ: Iară eu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-mea, e drept că-l cheamă Nică din botez; da-l mai cheamă și Acatrinei, dacă te uiți bine la livretul lui. SISOE: I-auzi! DUMITRAȘ: Apoi da. Iară pe dumnealui de colo, țârcovnicul care se holbează la noi, îl cheamă Ghiță. Da' asta-i, că-l cheamă și Pitac. NIȚĂ: Iară eu sunt popa Niță Pantilimon. SISOE: Pe sfântul Pantilimon îl știu și eu. Numai că-i mai puțin gros decât sfinția ta. DUMITRAȘ: Lasă-l pe-acela. Ce ți-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
din botez; da-l mai cheamă și Acatrinei, dacă te uiți bine la livretul lui. SISOE: I-auzi! DUMITRAȘ: Apoi da. Iară pe dumnealui de colo, țârcovnicul care se holbează la noi, îl cheamă Ghiță. Da' asta-i, că-l cheamă și Pitac. NIȚĂ: Iară eu sunt popa Niță Pantilimon. SISOE: Pe sfântul Pantilimon îl știu și eu. Numai că-i mai puțin gros decât sfinția ta. DUMITRAȘ: Lasă-l pe-acela. Ce ți-am spus eu ai înțeles, taică părinte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
eu. Numai că-i mai puțin gros decât sfinția ta. DUMITRAȘ: Lasă-l pe-acela. Ce ți-am spus eu ai înțeles, taică părinte? SISOE: N-am ce înțelege acolo unde nu-i nimica de înțeles. Pe mine nu mă cheamă decât Sisoe, și altfel nu! DUMITRAȘ: Te-om ajuta noi să-ți amintești și celălalt nume... Da' de unde vii dumneata, părinte Sisoe, se poate afla? Atâta lucru vei fi știind, ca să avem și noi ce scrie la raport și să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
sfinția sa. DUMITRAȘ (supărat): Ilincă, ți-am mai spus: stăi cuminte acolo unde te afli! Și mie taica Sisoe să-mi răspundă ce și cum l-oi întreba, da' de-adevăratele, că altfel, cuvioase, am și eu minunile mele, care se cheamă 25 de trăgători la cinstitu-ți dos; și-apoi mai este o minune care se cheamă "cățeaua" nu știu dacă se cunoaște de ea acolo, în raiul de care spune baba Rada. Osebit de toate acestea, mai știu face și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
taica Sisoe să-mi răspundă ce și cum l-oi întreba, da' de-adevăratele, că altfel, cuvioase, am și eu minunile mele, care se cheamă 25 de trăgători la cinstitu-ți dos; și-apoi mai este o minune care se cheamă "cățeaua" nu știu dacă se cunoaște de ea acolo, în raiul de care spune baba Rada. Osebit de toate acestea, mai știu face și alte minuni, care de care mai de mirare, de-i zice "ia-mă, mamă!" după ce te

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
frânturi de frază: BABA FIRA: "Tainul sfinției tale n-are de suferit!" BABA SAFTA: "Să avem și noi un meșter priceput la obrinteli și la vătămătură!" DUMITRAȘ: "Pun eu cățeaua pe spinarea sfinției sale!" SISOE: Dacă-i pricină de supărare, eu chem hârzobul..." NIȚĂ: "Eu n-am nevoie de minuni în parohie!" ILINCA: "O să-i fie mai bine aici decât în Rai!" PITAC: Numai zdrențărosul ăsta de sfânt ne lipsea!" BABA RADA: "Uită el de călindar..." (Pe acest vălmășag CORTINA care se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
s-ar mai găsi pe undeva o oală nouă și plină? ILINCA (din culise): Îndată, nănașule, se poate?! (vine din dreapta cu o oală, toarnă celor doi.) NIȚĂ: Lasă oala aici... ILINCA: O las, părinte. Când mai aveți trebuință de ceva, chemați-mă. Îndată-i gata și mâncarea. (iese grăbită) NIȚĂ: Sanatate, dom' șef! DUMITRAȘ: Noroc, părinte! (beau) NIȚĂ: Da' finu' dumitale ce-o fi zăbovind atâta, de nu vine lângă noi? DUMITRAȘ: Cică are de terminat o depeșă către niște prieteni

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
de pe o stea. Mi-e milă de tine, ești atât de plăpând pe Pământul acesta de granit! Aș putea să te ajut într-o zi, când o să-ți fie dor de planeta ta. Aș putea... Dacă ai să vrei, mă chemi, și eu vin. MICUL PRINȚ: Am înțeles prea bine. Am să mă gândesc. Dar de ce vorbești mereu în enigme? ȘARPELE: Pentru că eu le dezleg pe toate. Acum îndepărtează-te. Se face noapte și trebuie să ies la plimbare. Nu-i

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
toți oamenii se aseamănă între ei. Așa că mă plictisesc. Dar dacă tu mă îmblânzești, viața mi se va însenina. Voi cunoaște sunetul unor pași deosebiți de ai tuturora. Pașii altora mă fac să intru sub pământ. Pașii tăi mă vor chema din vizuină ca o melodie. Înțelegi? MICUL PRINȚ: Da, cred că da. VULPEA: Și-apoi, privește. Vezi tu, colo, lanul de grâu? Eu nu mănânc pâine. Mie, grâul nu mi-e de folos. Mie, lanurile de grâu nu-mi aduc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179

Cică... Cică în vremea despre care voi încerca să povestesc, trăia sau, mai bine zis, preda într-un orășel de provincie mai mult decât banal un profesor de filosofie și psihologie pe nume Paganel. Sigur că pe respectivul nu-l chema Paganel. I se zice așa după un serial. După un serial după o carte de Jules Verne. Probabil ați citit-o. Și Paganel era tânăr, naiv, netrecut prin viață și, peste toate, mai avea și obiceiul să le facă elevilor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
un serial. După un serial după o carte de Jules Verne. Probabil ați citit-o. Și Paganel era tânăr, naiv, netrecut prin viață și, peste toate, mai avea și obiceiul să le facă elevilor vizite la domiciliu. Nu știu cum s-ar chema într-o formulare birocratică vizitele astea. Cert e că le făcea. Și așa era de șters, că părinții elevilor nici măcar nu bănuiau că pe el îl cheamă cu totul altfel, Popescu, să zicem, și îl invitau în casă politicoși: „Poftiți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
avea și obiceiul să le facă elevilor vizite la domiciliu. Nu știu cum s-ar chema într-o formulare birocratică vizitele astea. Cert e că le făcea. Și așa era de șters, că părinții elevilor nici măcar nu bănuiau că pe el îl cheamă cu totul altfel, Popescu, să zicem, și îl invitau în casă politicoși: „Poftiți, intrați domnu’ Paganel!“. Cum ziceam, era un individ destul de anost. Așa că n-are rost să vă povestesc despre el. Ci despre cei doi Ghindoc. Tată și fiu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
Maladiile astea ciudate au continuat când am intrat în ciclul gimnazial și trebuia să învăț după-masa fix într-o perioadă în care Steaua și Dinamo erau în formă maximă, adică spre sfârșitul anilor ’80. Din nou făceam ceea ce popular se cheamă „roșu-n gât“ și insistam să rămân acasă. Problema e că atât de puternic mă autosugestionam, încât boala a devenit chiar o amenințare reală pentru că, la nu mult timp după aceea, chiar am reușit să mă pricopsesc cu ceva streptococi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
predea lucrarea și doar că nu plângea, doar că nu s-a așezat în genunchi! Asta era seara, când să plec io de la birou. Mi-a zis să i-o iau acasă. Că io mai lucram și acasă. L-am chemat a doua zi. 101 pagini. Cea mai mare lucrare pe care am bătut-o.“ Să zicem că și asta e adevărat. Zice că e mai ușor la calculator, că doar schimbi acolo ceva, dar sunt lucruri care nu merg la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
rămână mult și bine în instituția respectivă, câțiva oameni răi și neînțelegători l-au silit să-și ia diploma înainte de termenul pe care și-l stabilise. Într-unul dintre cei opt ani cât a bântuit pe holurile facultății (holistică se cheamă asta), studenții au tocit dintr-un curs tipărit de Istoria Filosofiei în care Monciu-Sudinschi introdusese un capitol extrem de serios și documentat despre un filosof chinez pe nume Mon-chu. Acest Mon-chu trăise prin secolul al XII-lea, devenise celebru pentru faptul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
un pasaj din Pink Floyd. Un singur pasaj, doar ca să vadă cum fac oamenii ăia o trecere pe care o minte omenească n-o poate înțelege. Aldea cică a auzit de Michi și imensele sale posibilități creative și l-a chemat la o audiție. Chestia asta l-a ofensat pe Michi extrem de tare. Să vină Aldea ăsta aici pe șantier să vadă cum trăim noi! Muntele la Mahomed. Și așa s-a frânt în fașă destinul unui viitor compozitor genial. Viața

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
dintotdeauna. Trepăduși de acest tip. Doar că aveau alte nume. Sângerică e inspirat tot dintr-un reprezentant al culturii de masă. Zici Sângerică și te gândești imediat la pișpirică ăla de la „Vacanța mare“ pe care, dacă nu mă înșel, îl cheamă Frankfurt. Așa i se zice lui în „film“. Cel mai bun exemplu de Sângerică, adică unul despre care ai impresia că va rupe norii, că e gata să moară cu ei de gât, dar nu e în stare nici să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]