3,832 matches
-
Fie ca tu să fii cinstit de această turtă”. 2a Apoi oferă-i lui Ianusxe "Ianus" vin (și roagă-te) astfel: „Ianus, părinte, după cum oferindu-ți turta am Îndreptat către tine rugăciuni bune, la fel, din același motiv, să fii cinstit de această ofrandă de vin”. 2b Apoi lui Jupiter, În acest fel: „Jupiter, să fii cinstit de această turtă, să fii cinstit de ofranda de vin”. C II: Oferă, apoi, porca praecidania. II: 1 Îndată ce au fost tăiate măruntaiele, B
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
vin (și roagă-te) astfel: „Ianus, părinte, după cum oferindu-ți turta am Îndreptat către tine rugăciuni bune, la fel, din același motiv, să fii cinstit de această ofrandă de vin”. 2b Apoi lui Jupiter, În acest fel: „Jupiter, să fii cinstit de această turtă, să fii cinstit de ofranda de vin”. C II: Oferă, apoi, porca praecidania. II: 1 Îndată ce au fost tăiate măruntaiele, B II: 1a oferă-i lui Ianusxe "Ianus" o turtă și dă-i cinste așa cum ai făcut
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
părinte, după cum oferindu-ți turta am Îndreptat către tine rugăciuni bune, la fel, din același motiv, să fii cinstit de această ofrandă de vin”. 2b Apoi lui Jupiter, În acest fel: „Jupiter, să fii cinstit de această turtă, să fii cinstit de ofranda de vin”. C II: Oferă, apoi, porca praecidania. II: 1 Îndată ce au fost tăiate măruntaiele, B II: 1a oferă-i lui Ianusxe "Ianus" o turtă și dă-i cinste așa cum ai făcut cu ofranda dinainte. 1b În același
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
orientale cu propriul orizont tradițional. Compunerea elementului național cu cel cosmopolit este la fel de clară și În cazul strămutării În Orient a unor grupuri de greci care Își duc acolo proprii zei și propriile culte și care, În același timp, Își cinstesc divinitățile locale. Ea apare și mai decisivă În Întemeierea noilor cetăți elenistice, ca Alexandria În Egipt, Seleucia, Antiohia și celelalte mari centre orășenești create În Siria și În Asia Mică de către dinastiile greco-macedonene care implantează acolo Întregul panteon al patriei-mamă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
după efemera paranteză iuliană, urma să dea greș În scopurile ei. b) Isisxe "Isis" și zeitățile ciclului egiptean Când Herodot (secolul al V-lea Î.Hr.), curios observator al cutumelor și obiceiurilor popoarelor barbare, notează că „nu toți egiptenii Îi cinstesc În același fel pe aceiași zei, În afară de Isisxe "Isis" și Osirisxe "Osiris", despre care spun că ar fi Dionysosxe "Dionysos"; pe aceștia În schimb Îi venerează toți, fără deosebire” (II, 42), istoricul ia act de o situație deja consolidată, efect
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
parafrazează deci un pasaj al tratatului „Despre sacrificii” care va fi citată ca operă a lui Apollonius din Tyana de către autorul creștin (Eusebiu, Praeparatio evangelica, IV, 13, 1). Aici se afirmă că singura formă de cult cu care poate fi cinstită divinitatea supremă este pura rugăciune interioară, care pornește de la „ceea ce este mai frumos În noi, adică intelectul” și, fără să treacă prin rostire, se Îndreaptă direct către „zeul mare și superior tuturor lucrurilor”. Se configurează acea structură piramidală a divinului
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și săriturile lor. 3. Zeii principalitc "3. Zeii principali" a) Perunúxe "Perunu^" Oricare ar fi semnificația ce poate atribuită mărturiilor despre cultele naturaliste, este clar că, În cele mai bun caz este vorba despre relicve culturale, deoarece slavii cunoșteau și cinsteau divinități personale. Să le analizăm acum pe cele mai importante. Perunúxe "Perunu^", pe care Procopius Îl definea ca pe „cel care face fulgere”, pare să fi fost cel mai important dintre zeii slavilor, având În vedere faptul că traducătorul textului
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
răspândită credința Într-o identitate substanțială a panteonurilor tuturor popoarelor. Un cadru - deși nu de primă mână - al religiei galilor ne este furnizat de Cezar În De bello galico,VI, unde sunt enumerate principaleleor divinități: Zeul pe care galii Îl cinstesc cel mai mult este Mercurxe "Mercur"; imaginile lui sunt cele mai numeroase. Galii cred că Mercur este descoperitorul tuturor artelor, zeul care Însoțește pe călători și le arată drumul și care Îi ajută cel mai mult pe oameni la câștiguri
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
aceste explicații. Teutates-Marte, „fiind neîndurător, este Îmbunat cu sânge” fie pentru că războaiele se nasc din voința acestui zeu, fie pentru că galii, pe vremuri Îi aduceau acestui zeu, ca și altora, jertfe umane. Ei cred că Esus este Mercur, din moment ce este cinstit de negustori, și că Taranis este Jupiter, stăpân al războiului și cel mai mare Între zeii cerești, pentru Îmbunarea căruia se obișnuia, cu timp În urmă, să se aducă jertfe umane, iar acum, jertfe de animale. După cum se observă, Încă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
vanr). Din primul grup fac parte, printre alții, Odin, Thorxe "Thor" și Tyrxe "Tyr", iar din cel de-al doilea, Njördhrxe "Njördhr", Freyrxe "Freyr" și Freyjaxe "Freyja". În faza actuală a universului, cele două grupuri coexistă pașnic, iar oamenii pot cinsti, fără nici o greutate, zeii din ambele grupuri și Îi pot desemna În mod unitar ca „zei”; Însă, Într-un trecut Îndepărtat, cele două grupuri au ajuns să se lupte Între ele. Cea mai veche atestare a acestui mit se găsește
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ars și de trei ori a renăscut, și mereu, revine la viață. Pe Heidhxe "Heidh" au chemat-o când a intrat În casă; 22 acea femeie Înțeleaptă cunoștea magia și vrăjea, acolo unde putea, mințile umane; femeile rele mereu o cinsteau. Atunci s-au adunat zeii la sfat, 23 zeii cei sfinți, și am discutat despre aceasta: dacă Aesir trebuiau să plătească tributuri sau toți zeii să aibă cinstire. Odin și azvârlit sulița asupra oamenilor 24 și acela a fost primul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
o previziune a ceea ce nu poate fi prevăzut. Chiar dacă timpul și spațiul îi despart pe oameni, chiar dacă oamenii se despart, acest centru există și există acest mister. El este un dar al zeilor pe care însă nu știm să-l cinstim; ne-apropiem de el cu întrebări prostești, încercăm să-l modelăm după bunul nostru plac, îl tragem în atmosfera stătută a existenței noastre drămuite în timp, ne văicărim fără rost. Totuși, de vreme ce nu am făcut nimic pentru a l pricinui
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
fie la înălțimea lui nu numai prin felul recules de a se bucura. Cel dăruit nu primește darul orbește; prin dar, el comunică cu dăruitorul și este atras în preajma lui. A da curs acestei chemări este unicul fel de a cinsti darul zeilor. Însăși chemarea este darul. Cel chemat este cel dăruit. Sentimentul autentic este un dar al zeilor. Mâinile care se întâlnesc nu sunt doar misterul întrupat al sentimentului autentic și garanția primirii comune a darului. Însoțirea mâinilor nu este
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
lui erau tactici, altele se datorau personalității sale ori vremurilor în care trăia, dar nu lipsei lui de sinceritate. Valoarea intrinsecă a sincerității era însă insuficientă din punct de vedere politic. Așa cum a afirmat Churchill odată: "E minunat să fii cinstit, dar este totodată foarte important să fii drept". Iorga a respins acuzațiile de șovinism. Pentru el, acestea se refereau la excesele războinicului Chauvin (sau Chalet) al lui Napoleon, "ale cărui cuvinte izvorau din rațiune, nu din inimă... A încercat să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
liderului acestuia, profesorul de liceu și fostul student al lui Iorga, Ion Mihalache. Regele și regimul liberal nu aveau încredere nici în Partidul Țărănesc, nici în Mihalache, care purta simbolic costumul său național chiar și la recepțiile regale. Mihalache era cinstit și un democrat convins. Aceasta nu l-a oprit pe Regele Ferdinand să facă tot timpul glume de prost gust pe seama "cămășii" țărănești a lui Mihalache sau să fie îngrijorat de partidul lui. Dincolo de politica tradițională își făcea ceva apariția
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ne asumăm responsabilitatea falimentului și să căutăm o cale de ieșire din fundătura asiatică În care eram Împinși. Realmente, Partidul Socialist Muncitoresc Maghiar a furat viitorul tinerilor de azi În 1956”. Xtc "X" Era bunăstăriitc "Era bunăstării" Hai să fim cinstiți: ai noștri n-au dus-o niciodată atât de bine. Harold Macmillan (20 iulie 1957) Admasa e, pe scurt, Întregul sistem de productivitate crescândă, plus inflație, plus creșterea nivelului de trai, plus presiunea reclamelor și vânzărilor, plus comunicațiile de masă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Acesta este poate motivul pentru care Dionisos este absent din poemele homerice. Dar poate tocmai pentru aceasta, poporul grec îl îndrăgește. El era de fapt foarte popular, și grecii, simțindu-se foarte apropiați de acest zeu, îl onorau și-l cinsteau în unanimitate. "Banchetul"10 dionisiac sau adunarea băutorilor era o instituție tipic dionisiacă în care grecii își manifestau cu bucurie solidaritatea: Bea cu mine, joacă cu mine, iubește cu mine, poartă cu mine o coroană: Ca mine, când sunt nebun
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
îl prăznuiesc la data de 22 ianuarie în fiecare an. Cât despre sfinții ocrotitori ai viței de vie, aceștia sunt împărțiți după criterii funcționale și sezoniere. În primul trimestru viticol, în cursul căruia se realizează tăierea și primele arături sunt cinstiți sfinții care favorizează urcarea sevei cum ar fi sfântul Vincențiu (22 ianuarie), sfântul Paul (25 ianuarie), sfântul Blasiu (3 februarie) sau sfântul Albin (1 martie). În al doilea trimestru, sfântul Gautier (9 aprilie), sfântul Vernier (19 aprilie), sfântul Gheorghe (23
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Nu-i vorbă, de vin pivnița-mi prisosește Dar dintre voi nimeni nu-l va zări Colo șesul mare de sânge roșește Doar să te-apleci și din plin poți sorbi. Ținutul cel aspru venirea v-așteaptă Unde vitejii-s cinstiți cu hamei înflorit Poama de-aici pentru cei drepți este coaptă Viile noastre pe zări n-au pierit Când pivnița plină va fi la cules Sub tălpile voastre o să clocotească Căci glia noastră nu de robi ne-a ales Și-Alsacia
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
opincar, mare spătar”) unde aflăm că fostul vătaf Gheorghe, cinsitutul funcționar al postelnicului, a ajuns din opincar „mare spătar”, că se căsătorește cu Maria, fiica Banului C și este cununat de Însuși domnitorul Ghica-Vodă. Cu prilejul acestui eveniment, domnitorul Îl cinstește pe Gheorghe cu caftanul de mare spătar și... caimacan al Craiovei. NICOLAE FILIMON - CIOCOII VECHI ȘI NOI comentariu Romanul „Ciocoii vechi si noi" a apărut În „Revista româna" În anii 1861 — 1862, iar În volum, În 1863. Este considerat primul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
personajelor au uneori semnificații profunde. Astfel, numai un Boroboață (gafă, poznă) putea să rostească un discurs Încărcat de forța acuzării ca acela spus la petrecerea organizată de Dinu Paturică. Cadrul În care-și spune gândurile, sinceritatea si degajarea cu care cinstește În sănătatea celor oprimati, urarea lui Boroboață este egală cu o adevarată 137 gafă și evidențiază cinismul atât de potrivit pentru petrecerea organizată de Dinu Paturica. „In sănătatea săracilor țărani, cărora le dăm fum de ardei și le punem fierul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Îmbujorată de plăcerea jocului, iar pe Lică strângând-o În brațe și sărutând-o, Ghiță fierbea În el de gelozie, rănit În mândria lui de soț. Pe la han treceau mai des jandarmii de la Ineu. Ghița Îi primea cu bucurie, Îi cinstea și nu-i lăsa să plătească, iar drumurile deveniseră mai sigure, nu se mai Întâmplau nenorociri prin partea locului. Dintre jandarmi, Ghiță Îl prețuia pe căprarul Pintea, un om scurt și Îndesat, cu ochii mari, cu mustața tunsă si cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
va fi aruncată În Tarcău, cu o piatră legată de gât. Obiceiurile și tradițiile păstorești sunt multiple, o nuntă și un botez Întâlnite În timpul călătoriei dau Întreaga măsură a acestora. Nașterea și nunta sunt simboluri ale vieții, ori Vitoria le cinstește cum se cuvine. Spre deosebire de bărbați, femeile sunt mai credincioase, iar Vitoria urmeaza tradiția Întâlnită și În cazul Smarandei Creangă, mama lui Nică, din ,,Amintiri din copilărie”. Dialogul Vitoriei cu părintele Milieș este unul permanent, nu numai atunci când se plânge de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
piesa) de B. P. Hasdeu, chiar dacă i se găsește și acestei piese multe neîmpliniri(„Împotriva căreia sunt multe de zis”. „Cusururile” sunt notate cu minuțiozitate, autorul dovedește mult discernământ. „Cu toate acestea, Însă, Răzvan este și va rămâne o bucată „cinstită” În literatura noastră.” (p. 133) I. L. Caragiale Își propusese să atace Într-o suită de articole toate componentele teatrului: „literatura, arta, scena și administrația.” În articolul cu titlul de mai sus, continuat Întrun alt număr al ziarului „România liberă”, el
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Critica teatrală și presa noastră”, I. L. Caragiale arată că presa, deși se bucură de o libertate absolută, nu a adus nici un serviciu teatrului „ajuns astăzi În desăvârșită decădere”. Critica are o funcție constructivă „asupra mersului lucrurilor publice”, dacă aceasta este cinstită cu adevărat. Lipsa de profesionalism a gazetarilor, uneori chiar lipsa onestității este măsura criticii teatrale. Pe bună dreptate dramaturgul se Întreabă: „cum se face critica teatrală la noi?” Beneficiind de intrare gratuită, uneori „de câte o lojă, tot fără bani
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]