6,563 matches
-
de regionalizare Istoria formării regiunilor se conturează de-a lungul unui proces de evoluție a acestora, delimitat de varietatea aspectelor spațiale, geografice, sociale, politice și economice, precum si de interdependențele dintre ele. Cadrul natural, caracterizat de specificul solului, al reliefului, al climei sau al vegetației, creează în spațiul fizic așa- numitele regiuni geografice. Oamenii care le populează, modul lor de viață și de evoluție, valorile materiale și spirituale la care aceștia aspiră, imprimă regiunilor o istorie și o cultură. Mai mult, activitățile
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
ocupată; • Sărăcie și excluziune socială: sărăcie, accesul pe piața forței de muncă, alte aspecte ale excluderii sociale; • Îmbătrânirea societății: ajustarea pensiilor, schimbări demografice, susținere financiară public; • Sănătate publică: protecția sănătății umane și stiluri de viață, siguranța alimentară și calitate; • Schimbarea climei și a energiei: schimbarea climei, energie; • Modele de producție și consum: eficiență economică, modele de consum, agricultura; • Managementul resurselor naturale: biodiversitatea, ecosisteme marine, resursele apelor potabile, utilizarea terenurilor; Transport: dezvoltarea transportului, prețurile de transport, impactul social și de mediu al
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
sărăcie, accesul pe piața forței de muncă, alte aspecte ale excluderii sociale; • Îmbătrânirea societății: ajustarea pensiilor, schimbări demografice, susținere financiară public; • Sănătate publică: protecția sănătății umane și stiluri de viață, siguranța alimentară și calitate; • Schimbarea climei și a energiei: schimbarea climei, energie; • Modele de producție și consum: eficiență economică, modele de consum, agricultura; • Managementul resurselor naturale: biodiversitatea, ecosisteme marine, resursele apelor potabile, utilizarea terenurilor; Transport: dezvoltarea transportului, prețurile de transport, impactul social și de mediu al transportului. Indicatorii statistici ai dezvoltării
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
vrut el, văzînd atitudinea societății față de el) prea repede dintre cei vii, deoarece era afundat în sărăcie (Keegan 1999: 212). Un alt complex de factori care pare să fi avut mare influență asupra deciziei oamenilor de a se sinucide este clima și condițiile de mediu natural înrudite cu aceasta. Cazul Angliei este în acest sens în mod tradițional special; Montesquieu se știe că a atribuit numărul mare de sinucideri din Anglia "climei umede, cețoase" din această țară; Mathews (1891: 478) obiectează
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
influență asupra deciziei oamenilor de a se sinucide este clima și condițiile de mediu natural înrudite cu aceasta. Cazul Angliei este în acest sens în mod tradițional special; Montesquieu se știe că a atribuit numărul mare de sinucideri din Anglia "climei umede, cețoase" din această țară; Mathews (1891: 478) obiectează, afirmînd că Anglia nu este "pe primele locuri în privința ratei sinuciderilor" și că în anotimpul cețos sînt cele mai puține suicideri. Indiferent cine are dreptate în speța de mai sus, după
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
ne gândim mult la o întrebare deosebită care să deschidă posibilitatea unei conversații ulterioare, dar după ce o punem primim un răspuns lapidar. De exemplu: JOHN: Cum de te-ai hotărât să te muți în zona asta? FRED: îmi place mult clima în acest punct, nu avem nici informații necerute, nici alte surse pentru continuarea conversației, așa că suntem nevoiți să punem o altă întrebare deschisă. De exemplu: JOHN: Și ce îți place mai mult la clima de aici? FRED: E mai caldă
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
zona asta? FRED: îmi place mult clima în acest punct, nu avem nici informații necerute, nici alte surse pentru continuarea conversației, așa că suntem nevoiți să punem o altă întrebare deschisă. De exemplu: JOHN: Și ce îți place mai mult la clima de aici? FRED: E mai caldă. Din nou, răspunsul scurt ne obligă să ne gândim la o altă întrebare deschisă, în încercarea de a deschide această scoică atât de ermetic închisă. Or, dacă în asemenea cazuri persistăm în a pune
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
tăcere din partea noastră. Să reluăm, de exemplu, conversația dintre John și Fred, în care John folosește "poduri" ca să-l facă pe Fred să vorbească. JOHN: Cum de te-ai hotărât să te muți în zona asta? FRED: îmi place mult clima. JOHN: Mai mult decât... ? FRED: Mai mult decât aerul poluat din oraș. JOHN: Vrei să spui că... FRED: Vreau să spun că mă pot aștepta Ia o stare generală de sănătate mai bună pentru mine și familia mea. De fapt
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
la pământ din anul 1981 și te apucă jalea, îți vine să plângi numai când vezi magazinele, și asta într-o țară bogată cum este a noastră, care după Uniunea Sovietică este cea mai avantajată de bogățiile solului, subsolului, de climă etc... față de toate celelalte. Avem aproape 10 milioane de hectare de pământ arabil (aproape 1/2 ha de persoană) și răbdăm de foame. Stăm la cozi interminabile și fără speranță, sculați de la 4 dimineața pentru carne, lapte, brânză de vaci
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
luptă și de inchisori, sutelor de morți din rândul acelora pe care neamul românesc i-a avut mai buni, mai curați și mai viteji. Temelia biruinței de azi e udată cu sângele Căpitanului, al lui Moța, Marin, al inginerului Gheorghe Clime, Ion Banea, Vasile Christescu, Alexandru Cantacuzino, căpitanul Emil Șiancu, inginer Eugen Ionică, Ion Faur, Lehaci, Bordeanu și mulți alți,. al căror pomelnic e nesfârșit de lung și dureros. Vin apoi la rând: Sultan Donat, Constantin Seceleanu, Puiu Grigorescu, Lucian Caramlău
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
mai grea misiune; nu aceea de ministru pe vreun sector de activate, nu secretar de stat, nu conducerea vreunui corp legionar, ci aceea de secretar general al Mișcării Legionare, pe postul pe care fusese cândva Ion Banea și apoi Gheorghe Clime. Mișcarea ieșise din prigoanele lui Carol II și Armand Călinescu cu rândurile luptătorilor decimate: Căpitanul ucis, elita de prim rang aproape în întregime masacrată, iar elementele rămase, prin tactica serviciilor secrete, divizate în grupe. Biruința a demonstrat, în afară, forța
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a 15 ani de la înființarea Legiunii Arhanghelul Mihail. Revista conține multe articole închinate Căpitanului, precum și o serie de figuri legendare ale marilor îndrumători ai Legiunii și ai colaboratorilor cei mai apropiați ai Căpitanului: Ion Moța de Niculae Pârvu Inginerul Gheorghe Clime de Petre Valimăreanu Căpitanul Emil Șiancu Tribunul moților, comandant legionarde Vasile Hanu Sub comanda lui Ion Banea de Niculae Mândreanu Nicoară de I. G. Dimitriu Nicadorii de Toader Ioraș Noi concepții economice de Gheorghe Sârbu Muzica populară izvor de inspirație
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
din gândirea Căpitanului. Evocă cu multă duioșie și chiar patetism figurile de legendă ale generalului Macridescu, Hristache Solomon, care s-au stins în cursul vremii, cu ochii țintă spre zările viitorului legionar și ale lui Niculai Totu, Ion Banea, Gheorghe Clime, Victor Silaghi și Gheorghe Potolea, care au fost secerați de prigoanele cumplite prin care trecuseră. Statul major al luptei contra celor mai buni fii ai neamului era condus de însuși Regele țării, Carol al II-lea, acela care a adus
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
sălbatice care a durat din toamna anului 1937 până în miezul lui 1940. Mii de legionari uciși de Călinești, Benglii, Moruzofi, Marinești în beznele nopții. Nu uciși, ci torturați, martirizați, fripți pe jăratec, arși cu vitriol. Căpitanul, cu el Nicadorii, Decemvirii, Clime, Banea și mulți, nenumărați și-au găsit moartea năpraznică în această prigoană. Luminișul, care s-a ivit pentru o clipă la capătul acestui drum nu e biruință ci doar hotarul între pădurea cu fiare învinsă și cea de a treia
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
la Fabrică, cu care se va putea termina acest lucru în cel puțin 2 săptămâni. Pentru ca lucrul din gara Ucea să nu stagneze, putem trimite pe cei mai ușor îmbrăcați să lucreze, întrucât la Ucea-gară, 13 km depărtare de șantier clima este mai caldă, iar pământul nu este înghețat ca sus și se poate umbla desculț. Rugăm să binevoiți a dispune. Comandantul Militar al Detașamentul Evrei, Compania V-a Lt. rez. semnătură indescifrabilă *Adnotări: 18/X/1941. SubLt. Popovici. Referat în [scris
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
împreună. — Cam cât mai trăiesc Umbrele după ce au fost luate de la purtător? — Depinde de Umbră, spuse bătrânul. Unele rezistă mai mult, altele mai puțin. Dar în orașul acesta nu prea apucă multe zile. Cred că nu le priesc mediul și clima. Iernile sunt lungi. Puține umbre au mai apucat să vadă primăvara. Am estimat dintr-o privire șansele de a mai continua jocul, dar am constatat că nu mai avea rost. Nu, nu te lăsa! Ai mai avea la dispoziție cinci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
roșiatice ori/și verzui, portocaliu, negru, galben-brun etc. (Andrițoiu, 2005); conform studiilor efectuate de Ricciardelli D’Albore, încă din 197912, pe eșantioane de propolis provenind din 5 continente, din diferite regiuni ale acestora, a demonstrat că propolisul din zonele cu climă temperată prezintă o gamă de culoare ce variază de la brun deschis la brun închis, uneori cu reflexe galben-verzui13. 10 Cristina Mateescu, I.F. Dumitriu, Propolisul și extractle de propolis..... 11 Marin, M, Velescu, G, in Propolis-a remarkable hive product, Editura
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
1973, 28; Daniel Dimitriu, „Poeme mecanice”, CL, 1973, 2; Dragoș Vrânceanu, „Poeme mecanice”, ARG, 1973, 12; Barbu, O ist, 382; Iorgulescu, Scriitori, 59-60; Lit. rom. cont., I, 733-734; Dinu Flămând, Sub un clopot de sticlă, AFT, 1980, 4; Laurențiu Ulici, Clima poetică, CNT, 1980, 4; Dana Dumitriu, Un volum convingător și original, RL, 1980, 17; Petru Poantă, „Grădina de iarnă”, TR, 1980, 14; Valentin Tașcu, „Camera albă”, CRC, 1983, 4; Emil Nicolae, „Camera albă”, ATN, 1983, 2; Adriana Iliescu, „Camera albă
DRAGANOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286846_a_288175]
-
piață Substitute Învechire Produse noi Ciclul de viață al produselor Marje Reglementări privind prețul Liberalizare Calitate Cerere Contracte pe termen lung Volatilitate Disponibilitatea ofertei Acces Profitabilitate 16. EVENIMENTE NATURALE Cutremur Inundație Incendiu Furtună Încălzire globală Zgomot Contaminare Poluare Schimbare a climei Guvernanța corporativă 234 17. RISCURI OPERAȚIONALE Managementul costului Eficiență Capacitate Încredere Închidere neplanificată Continuitate Măsurători Calitatea produselor Logistică Ofertă Timpul necesar ciclului Distribuție Management al inventarului Tehnologie Informație Interfețe Eșecuri ale designului Evaluare Marketing Întrerupere 18. ORGANIZAȚIA Ansamblu Structură Complexitate
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
barocului, 2001. Traduceri: Gheorghe Costea, Această iarbă a tainei, postfață Gheorghe Azap, Timișoara, 1994; Casa Faunului - The Faun's House - La Maison du faune - Haus des Faunus. 40 de poeți contemporani, îngr. Lucian Alexiu, Timișoara, 1995 (în colaborare); Octavian Doclin, Climă temperat continentală - Temperate Continental Climate, postfață Lucian Alexiu, Timișoara, 1995. Repere bibliografice: Ionel Bota, Între rigorismul și „fantezia” „noii critici”, „Timpul” (Reșița), 1992, 225; Adrian Dinu Rachieru, Ada D. Cruceanu, „Radu Stanca - dramaturgul”, „Renașterea bănățeană”, 1992, 813; Al. Piru, Teatrul
CRUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286538_a_287867]
-
Cadre = Manifestări). Cât de actuală este viziunea gustiană asupra principiului cauzalității sociale se poate vedea cu ușurință din felul cum l-a aplicat în cercetarea satului românesc. D. Gusti a tratat cu superioară înțelegere agricultura ca valorizare a cadrului natural (climă, sol, relief) și social (tradiții, obiceiuri, opinie publică) de către priceperea și voința omenească. În acest context, preciza autorul, este explicabil eșecul reformelor agrare succesive, de la 1864 și până la exproprierea de după primul război mondial, datorat modalităților lor unilaterale de înfăptuire. Principalul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
rezistă frigurilor de la noi. Cercetarea mijloacelor, cunoașterea lor este deci absolut necesară. Când eram ministru al Instrucției am vizitat câteva școli. Am văzut la Galați o școală după modelul școlilor din Italia. Dar clădirile de acolo cu geamuri mari, potrivit climei blânde din Italia de Sud, nu sunt bune la noi. Și astfel, școala din Galați, frumoasă, cu geamuri mari, se dovedise nepractică. Nu se puteau încălzi și elevii mureau de frig. Și dacă un arhitect este nevoit să studieze condițiile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cu Rinul prin canalul Dunăre-Main. Coordonatele geografice ale așezării sunt: 44°24’54” latitudine nordică și 27°49’25” longitudine estică. Orașul se găsește într-o zonă de contact dintre două unități naturale diferite din punct de vedere al reliefului, climei, apelor etc., Câmpul Hagieni și Lunca Dunării. Această poziție între cele două zone naturale cu resurse variate, ca și vecinătatea Dunării pot fi apreciate ca favorabile. Cu toate acestea, au existat o serie de factori geografici și istorici ce au
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
se autopercep ca aparținând societății de destinație, ei continuă să se raporteze la valorile și ierarhiile comunităților de origine. La nivel individual, emigrația implică pentru cei mai mulți experiențe extreme, decizii ireversibile, costuri nemăsurabile, cum ar fi: absența celor dragi, familia, cultura, clima sau religia. La toate aceste absențe se adaugă greutățile integrării, discriminarea discretă sau exprimată, atitudinile xenofobe ale populației majoritare. În perioada 1990-2002, emigrația românilor în Spania a fost întreținută și dezvoltată prin rețele transnaționale informale în care principalii actori sociali
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de la managerii expatriați și de la personalul local. Deși aceste programe sunt adaptate nevoilor fiecărui individ, există șase tipuri principale de instruire transculturală, diferențiate În funcție de cele patru categorii de expatriați (director, șef funcțional, rezolvitor de probleme și operator): • rezultatele privind geografia, clima, stilul de viață și tipul de educație sunt aproximativ la fel de importante, Îndeosebi pentru director și șefii funcționali; În Japonia, aceasta constituie formarea prioritară, având ponderea cea mai ridicată pentru toate categoriile profesionale, fapt explicabil prin divergența culturală accentuată și aversiunea
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]