5,430 matches
-
mi-ar trebui o artă a conversației cu mine însumi, mi-ar trebui un cântec ceva, ca al lui Burcea, o veche amintire a mea. * Dar despre Burcea... Începuse războiul. Burcea era un biet soldat rănit, cu o plagă la coapsa stângă, o schijă. Mă aflam ca infirmier voluntar printre răniți, aveam vreo șaisprezece ani, lucram la un spital de răniți, Z.I. 365. Noi, cei câțiva elevi concentrați acolo, prin 1941, le dădeam plosca, le aduceam masa de la bucătăria spitalului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
palid și surorile l-au transportat imediat la sala de operație unde s-a constatat că schija se deplasase și își secționase artera femurală. Cu repeziciune s-a intervenit și lui Burcea, care era gata-gata să moară, i-au amputat coapsa. Am rămas și mai buni prieteni, nemaipărăsindu-l. Când s-a mai întremat, în cârjă fiind, îl transportam în grădină, pe c bancă. Nu știu cine i-a dat lui Burcea o trompetă. Încetul cu încetul Burcea a învățat să cânte, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
un anume rănit. În patul "meu" l-am găsit pe soldatul Burcea; un tânăr țăran oltean, de prin Drăgășani, din cel mai tânăr contingent mobilizat. Ne-am împrietenit îndată. Avea o plagă ușoară la mâna dreaptă și câteva schije în coapsa de pe aceeași parte a corpului. Îi scriam cărți poștale, așa cum îmi dicta: "Dragă mamă, dragă tată, surori și frați, dragă moșu, veți ști despre mine că sunt bine sănătos și rănit, ceea ce vă doresc și dumneavoastră. Al dv. fiu ascultător
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
fizică, bulgarii, prin originile lor preponderent turanice, sînt dotați, ca și chinezii, cu un sistem nervos de o sensibilitate redusă, care îi face rezistenți la durerea fizică. În timpul războiului balcanic, în spitalele din Sofia se întîmpla ca chirurgii să amputeze coapsa unui tînăr soldat fără anestezie era de ajuns o țigară... Alături de aceste calități și în contrapartidă, un fond de cruzime rece, lipsă de suflet, făcut din egoism și ostilitate reflexă față de celălalt, fie el un sătean vecin sau un străin
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
înfiptă în pământ, și moartea fiului - nici un element pictural nu trimite la moartea acestuia, dar Dalí are încredere în propriile "impresii lirice": A doua fază: fiul realizează copulația cu mama sa pe la spate, ținând picioarele femeii în mâini, la înălțimea coapselor. Avem de a face cu o postură cu un înalt grad de animalitate și atavism. Această reprezentare ne este sugerată, în tablou, de un obiect accesoriu, roaba, a cărei valențe erotice sunt indiscutabile. Pe lângă metaforele extrem de complexe și de bogate
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
privirile, sponsorii uneori înfierbîntă mințile oamenilor, bogați și săraci deopotrivă. Alteori, în ring urcă domnișoarele. Picioarele lungi ale RoXenei - în viața pașnică, Roxana Ciuhulescu - lovesc nemilos, sînii, alintați de milioanele de priviri care au răsfoit Playboy-ul, tremură în frenezia luptei. Coapsele nu se mai întind lascive pe capotele diverselor limuzine, ci se încordează în urmărirea adversarei. Gingășia Nikitei, fata care nu cîntă atunci cînd trebuie să vorbească, ci vorbește atunci cînd trebuie să cînte, debordează de amenințări și freamătă la dorința
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
de rază încongiurat, În care sta în picioare un voievod vechi de zile. Pe a lui larg piept și spete avea zale ferecate, Iar albile sale plete preste ele răschirate. În a sa vânoasă mână greu buzdugan răsucea, A lui coapsă era-ncinsă cu pală urieșească; Iar pe cap el purta coiful, preste care strălucea Doi lei țiind cap de zimbru supt o coroană domnească. Iașul e stăpânit de un geniu imens, poetul are vedenia unor gloate fantomatice și teribile. Urmând
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
reînnoiește coborând în plin Vechi Testament, căruia cu fondul său ebraic îi dă vibrații de o puternică autenticitate: Neagră sunt și pulpa mea de smoală, șoldul cald caval și umerii lăute, m-aș da ție toată goală, fericită în rușinea coapselor durute. * Duce-te-oi în casa maicii mele, pat de mușchi ți-oi face, chiparoși și ierbi, te-oi adulmeca în sfiiciune și smerenii grele cum adulmeci sperioșii cerbi. ARON COTRUȘ Aron Cotruș e din familia poeților barocului giganticului, ai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
participau la olimpiade. Am auzit de un adolescent care, la abia 16 ani, imediat după război, avea o slujbă de ucenic la curelar și, în paralel, cânta la clarinet pe la nunți, în ciuda faptului că-i lipseau ambele picioare de la jumătatea coapselor. Avea un optimism deosebit acel băiat, la fel ca fetița cu deficiență mintală medie, care nu știa să scrie ori să citească și abia vorbea, dar care „picta” literele mai frumos decât orice caligraf din mănăstirile Evului Mediu. Acești copii
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
folosind policele sau indexul, exercită presiuni cu o forță de aproximativ 4 kg pe fiecare microregiune. Pentru a confirma semnificația reală a TS se cercetează și punctele de control: unghia policelui, 1/3 mijlocie a antebrațului și fața anterioară a coapsei, În cursul palpării bolnavului se mai pot remarca și alte semne utile diagnosticului precum dermografismul și hiperestezia cutanată [143,158]. Dat fiind suportul particular al durerii din fibromialgie, schemele terapeutice Înregistrează și ele elemente specifice. Indicația principală o reprezintă antidepresivele
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
drum, ea se oprește în parcul din Lumbīnī și, simțind că trebuie să nască, întinde mâna ca să se sprijine de creanga unui arbore, care se apleacă singură. Rămânând astfel în picioare, ea dă naștere fără durere copilului. Acesta iese din coapsa dreaptă a mamei sale și este îmbrăcat cu un veșmânt de mătase divină. Tenebrele, praful, norii negri sunt izgoniți din cer atunci când apare Buddha. Din pământ iese un lotus miraculos pe care Iluminatul se așează și, cu privirea divină, el
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
în locul său, însă putem spune că și prima profeție s-a împlinit, întrucât buddhismul este, alături de creștinism și islamism, una dintre religiile universaliste ale lumii. Legenda spune că sarcina Măyei a fost imaculată, la fel și nașterea, copilul ieșind din coapsa dreaptă a mamei fără a-i provoca durere. La fel, Iisus nu a fost zămislit în mod firesc ci supranatural, prin puterea Duhului Sfânt, iar nașterea a fost fără durere pentru că și conceperea a fost fără plăcere. O dovadă a
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
chirurgie un loc unde țineam preoperator și postoperator..., și l-am băgat acolo, În pat. Nu trec zece minute... mai vin cu unu’. „No, ia-l și pe-ăsta și aranjează-l.” Pe ăla, săracul, l-o prins undeva prin coapsă și sângera. Ce poți să faci? Plagă penetrantă... L-am pansat, tetanos aveam, i-am făcut o injecție pentru orice eventualitate, că o atins glonțul Îmbrăcămintea și cine știe ce mizerie avea... Și dup-asta am rămas acolo cu ei. După un
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
așezat un giulgiu cu margini aurii și albe și cu steaua în șase colțuri; acoperămînt vechi, pătat de ceară, murdar. Mișu era culcat pe covor, fără pernă, învelit pe față. Prin mantie i se profila pieptul bogat și prindeau contur coapsele. Lungită lîngă el, nevastă-sa, Ghizela, îi mîngîia brațul stîng, bolborosind, cu ochii închiși, versete din psalmi. Într-un monolog paralel, mama lui Mișu repeta, cu o voce bătrînă și amară: „Mișulică, dragul meu!... Cînd s-a mai pomenit ca
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
inimă pe Negoiță Irimie, redactor în acea vreme al revistei „Tribuna”, fie din alte motive, nebănuite de noi, „șeful” și-a adus aminte de recenzie. „Unde-i?”, a întrebat el agasat, săltîndu-se nițel pe vîrfuri și izbindu-și - după obicei - coapsele de marginea biroului. „Recenzia, unde-i recenzia?”, a reluat el, privindu-ne pe rînd, triumfător: adică, ce credeam noi c-o să uite? „Parcă i-ați dat-o lui Vasile”, a intervenit, cu prefăcută inocență, S.A. Cîteva secunde nimeni n-a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
În casă fiind, port fes (o fostă căciuliță a băiatului). Peste pu loverul gri, am pus puloverul negru, ambele de lînă. În picioare am ciorapi groși. Dar frigul mă încătușează la mîneci, pătrunde în dreptul șalelor, îmi cuprinde partea exterioară a coapselor și, mai tare, genunchii, trece prin ochiurile ciorapilor și-mi îngheață călcîiele. În aceste condiții, a sta la „masa de lucru” a devenit o tortură. Îndur, fără să mă lamentez. În sufragerie, unde-i și mai rece, Ducu învață, cu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
care devine numele lui B. nu este o codificare Întâmplătoare sau fantezistă. Keseru susține că B. s-ar fi născut În ultimele luni ale anului 1944, deci spre finele războiului, Într-o baracă la Auschwitz. Noul captiv fusese tatuat pe coapsă, nu pe brațul, prea scurt, al pruncului, iar litera B, urmată de patru cifre, Însemna că mama fusese Înregistrată, din eroare, probabil, ca deținut politic din Slovacia, nu ca evreică maghiară, căreia i-ar fi fost destinată pe antebraț litera
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
spuse bătrânul. E foarte isteață. Deși e încă tânără, mă ajută foarte mult. — Întrebarea mea este... s-a născut mută sau i-ați scos dumneavoastră sunetele din vorbire? — Ah, fir-ar să fie! zise bătrânul plesnindu-se cu palma peste coapsă. Am uitat complet de ea. Da, am desonorizat-o când am făcut experiența. Of, mă duc să-mi repar greșeala. — Foarte bine faceți. 4 La capătul lumii Biblioteca În centrul orașului se află o piațetă semicirculară, la nord de podul vechi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
o imagine de ansamblu. Trecuseră aproape doi ani. Bătrânul avea dreptate. Există pe lume tot felul de femei dolofane. O dată... A, da, ultima oară m-am culcat cu una plinuță pe vremea incidentului cu Armata Roșie. Avea niște șolduri și coapse extraordinare. Era funcționară la bancă și o vedeam întotdeauna la ghișeu. Se purta foarte frumos cu mine și ne-am împrietenit. Am invitat-o la un pahar de sake și apoi m-am culcat cu ea. Nu mi-am dat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
atât de mult asupra acelui amănunt și nici nu știam că abandonarea unui asemenea sport duce la îngrășare. Era o dolofană fermecătoare. Când îmi rezemam capul de pântecele ei, mă simțeam ca pe o pajiște înflorită în toiul primăverii, iar coapsele erau plăcute ca un așternut proaspăt aerisit. I-am spus de multe ori că-mi plăcea - așa e felul meu, să spun ce gândesc - dar ea îmi răspundea sec: „A, da?“. Nu credea, probabil, că vorbeam serios. Bineînțeles că m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
sinchisească să-și scoată pantofii. A tras scaunul din fața mea. Pitic a apărut și el imediat și s-a așezat pe scaun. Matahală și-a rezemat fundul de marginea chiuvetei și și-a încrucișat brațele. Erau mai mari decât niște coapse normale. Privirile și le-a ațintit pe spinarea mea, undeva deasupra rinichilor. Mă ardeau pur și simplu. Ar fi trebuit s-o întind atunci când am mai putut. Doar avusesem scara din balcon la îndemână. N-aveam cum să le fac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
a dispărut, am urmat-o și eu. Conducta cea îngustă mergea drept înainte o vreme. Nu vedeam decât fundul și gambele fetei la lumina lanternei. I-am asociat gambele albe cu niște legume chinezești. Fusta umedă îi era lipită de coapse și arăta ca un copil de bogdaproste. — Mai ești? strigă ea. — Da, bineînțeles. — Uite-acolo un pantof. — Ce fel de pantof? am întrebat. — Un pantof de piele bărbătesc. Desperecheat. L-am văzut și eu până la urmă. Era vechi, iar noroiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Ce crezi? L-o fi scăpat vreun individ prins de Întunegri. — Probabil. Pentru că nu mai aveam la ce să mă uit, i-am fixat, în timp ce înaintam, poala fustei. Din când în când aceasta i se ridica, scoțând la iveală niște coapse albe. Nu erau murdare de noroi. Se vedeau cam până unde se prindea portjartierul pe vremuri. Spațiul acela neacoperit... înainte de a apărea dresurile, bineînțeles. Pielea ei albă mi-a stârnit amintiri din vremea lui Jimi Hendrix, Cream, Beatles, Otis Redding
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
pleoscul unui căcat gînditor care cade În apa Înghețată”), prin calitatea lirismului furat exercițiului unui realism brut (atenuat de ingenuitate), licențios, ubicuu În literatura franceză contemporană (o duritate demonetizată deja acolo): “Mă Întindeam pe pat, cu o mare dorințe Între coapse. Așternuturile erau umede și eu meditam: ce-o mai fi prin lume?”. Există un loc În care romanciera se Întîlnește cu multe dintre colegele sale - notația amar-cinică, punctul unde zvîrcolirile eului se domolesc În drumul spre liniștea de dincoace de
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
o rază de speranță în infernul existenței cotidiene. În Străina, de pildă, iubita este o imagine ideală, o idee în sens platonician, percepută de către simțuri ca un „abur” care se suprapune peste înfățișările concrete ale femeilor întâlnite: „Îți sărut prefigurările coapsei / și aburii muzicali din preajma umerilor / și sânii - calde basoreliefuri. Nu știu cum arăți. Vei fi fost călătoarea / rezemată de canaturile unei ferestre de tren / sau adolescenta cu brațe bizare din gara Predeal / care pipăia cu sfială obrajii munților, / spunându-le ceva.” Ultimul
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]