4,113 matches
-
pești, reptile, și amfibieni (unele aflate pe lista roșie a IUCN), cu specii de: cerb ("Cervus elaphus L."),căprioară ("Capreolus capreolus"), lup ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder ("Martes martes"), cocoș de mesteacăn ("„Lyrurus tetrix"), găinușa de alun ("Tetrastes bonasia"), corb ("Corvus corax"), pițigoi moțat ("Parus cristatus"), aușel ("Regulus regulus"), mierlă de apă ("Cinclus cinclus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martinus"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), pițigoi de brădet ("Parus atus"), codobatură ("Motacilla
Ineu - Lala () [Corola-website/Science/311375_a_312704]
-
ploier de munte ("Charadrius morinellus"), barză neagră ("Ciconia nigra"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoarea neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), ciuvică ("Glaucidium passerinum"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), viespar ("Pernis apivorus"), cocoșul de munte ("Tetrao urogallus") și huhurezul mare (Strix uralensis) care viețuiesc alături de acvila mică ("Hieratus penatus"), ciuful pitic ("Otus scops"), bufniță ("Bubo bubo"), cucuveaua ("Athene noctua"), barză albă ("Ciconia ciconia"), stârcul cenușiu ("Ardea cinerea"), corbul ("Corvus corax"), cocoșul de mesteacăn
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
Pernis apivorus"), cocoșul de munte ("Tetrao urogallus") și huhurezul mare (Strix uralensis) care viețuiesc alături de acvila mică ("Hieratus penatus"), ciuful pitic ("Otus scops"), bufniță ("Bubo bubo"), cucuveaua ("Athene noctua"), barză albă ("Ciconia ciconia"), stârcul cenușiu ("Ardea cinerea"), corbul ("Corvus corax"), cocoșul de mesteacăn ("Lyrurus tetrix"). Șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), năpârcă ("Natrix tessellata"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), năpârcă ("Natrix natrix"), vipră ("Vipera berus
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
prin păduri, pe sub coroana bogată a copacilor se întâlnesc diferite specii de graminee între care predomină scrada, brădișorul, orhidee de diferite culori și nuanțe, frumos mirositoare, măcrișul iepuresc, cărora li se asociază numeroși bureți. Dintre aceștia, comestibili, enumerăm: urechiușa, creasta cocoșului, „milătarca” (hribul), buretele de fag, ghebea și „buretele usturos” (buretele alb); dintre cei „nebuni” (otrăvitori): buretele pestriț, buretele puturos, buretele flocos și ciuperca alba. Nelipsite din flora pădurii sunt: „nușceaua” (brândușa), vioreaua, ghiocelul, brebeneii, tulichina, căldărușa, zburătoarea, fragul, afinul, „coacăzul
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
seara. Autoritățile l-au închis la închisoare, ca pe dezertor și sluga satanei. Sfântul tribunal (Inchiziția) l-a interogat pe soldat, dar acesta a putut spune în favoarea sa doar că a călătorit din Manila în Mexico "mai repede decât cântă cocoșul". Două luni mai târziu, noutățile din Manila au confirmat povestirea lui Gil Perez. Unul din pasagerii sosiți chiar l-a recunoscut pe Gil Perez, spunând că l-a văzut pe gardian la slujbă la Filipine. Gil Perez pe urmă s-
Teleportare () [Corola-website/Science/309626_a_310955]
-
a retras în cetate pentru ca, ulterior, sub adăpostul întunericului, aceștia să iasă din fortăreață pentru a putea recupera corpurile camarazilor căzuți pe câmpul de luptă. Au urmat ceremoniile funerare, în timpul cărora au fost înecați în apele Istrului copiii sugari și cocoșii. Pe lângă aceste cruzimi, rușii au dat dovadă și de curaj pentru că Leon Diaconul spune că, atunci când nu mai vedeau nici o speranță de scăpare, pentru a nu cădea în robie, își curmau zilele, înfingându-și săbiile în măruntaie. După un asediu de
Ioan I Tzimiskes () [Corola-website/Science/309633_a_310962]
-
se situează uneori sub pădurile de fag, așa cum este cazul în Bârlești și Negrileasa. În porțiunile de lunci de pe malul Văii Mogoșului, găsim o vegetație specifică locurilor bogate în umezeală, formată din specii ca: rogoz, coada calului, pipirig, izma, piciorul cocoșului etc. Din rândul vegetației lemnoase găsim: salcia alba, răchita, arinul și plopul. În general vegetația comunei este încadrată organic în flora Munților Apuseni întâlnindu-se speciile specifice acestei zone din țara noastră. Peisajul (valori ecologice) Botanica conservă o specie ocrotită
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
unele se află pe cale de dispariție. Tipurile reprezentative sunt: vipera cu corn (Vipera ammodytes) -întâlnită în regiunile calcaroase ale Cheilor Carașului .. Dintre animalele specifice pădurilor de foioase frecvente sunt lupul, șoarecele gulerat, veverița, pârșul, jderul de pădure, mistrețul, căprioara, iepurele, cocoșul de munte, ierunca. Rețeaua de ape a comunei este bogată, iar numărul speciilor de pești cunoaște o mare varietate față de alte regiuni ale țării. Râurile sunt bogate în păstrăvi indigeni (Salmo trutta fario), păstrăv curcubeu (Salmo irideus), zlăvoaca (Cottus gobio
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
salciile bătrâne de-a lungul apelor deltei. Avifauna pădurilor de molid prezintă populații de păsări cuibăritoare relative uniform răspândite în molidișul cu o accentuată uniformitate. Unele specii sunt euribionte cinteză (Fringilla coelebs), sturzul cântător (Turdus philomelos), iar altele de taigă: cocoșul de mesteacăn (Bonasa bonasia), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), ciocănitoarea cu trei degete (Picoides tridactylus), aușel cu cap galben (Regulus regulus), pițigoiul de munte (Parus montanus), pițigoi moțat (Parus cristatus), pițigoi de brădet (Parus ater), mugurar
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
apelor deltei. Avifauna pădurilor de molid prezintă populații de păsări cuibăritoare relative uniform răspândite în molidișul cu o accentuată uniformitate. Unele specii sunt euribionte cinteză (Fringilla coelebs), sturzul cântător (Turdus philomelos), iar altele de taigă: cocoșul de mesteacăn (Bonasa bonasia), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), ciocănitoarea cu trei degete (Picoides tridactylus), aușel cu cap galben (Regulus regulus), pițigoiul de munte (Parus montanus), pițigoi moțat (Parus cristatus), pițigoi de brădet (Parus ater), mugurar (Pyrrhula pyrrhula) etc. Pe lângă pâraie
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
martius), ciocănitoarea cu trei degete (Picoides tridactylus), aușel cu cap galben (Regulus regulus), pițigoiul de munte (Parus montanus), pițigoi moțat (Parus cristatus), pițigoi de brădet (Parus ater), mugurar (Pyrrhula pyrrhula) etc. Pe lângă pâraie se poate vedea pescărelul negru (Cinclus cinclus). Cocoșul de munte (Tetrao urogallus) este o pasăre caracteristică pădurilor bătrâne de molid și zonelor marginale ale acestora. Urși (Ursus arctos) bătrâni ce se odihnesc prin văgăuni, râși (Lynx lynx) tiptili ce se furișează în urmărirea cocoșului de munte... În molidiș
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
pescărelul negru (Cinclus cinclus). Cocoșul de munte (Tetrao urogallus) este o pasăre caracteristică pădurilor bătrâne de molid și zonelor marginale ale acestora. Urși (Ursus arctos) bătrâni ce se odihnesc prin văgăuni, râși (Lynx lynx) tiptili ce se furișează în urmărirea cocoșului de munte... În molidiș condițiile ecologice caracterizate prin temperaturi scăzute, insolație scăzută în interiorul pădurii, umiditatea ridicată și permanența nu favorizează reptilele, care lipsesc cvasi-total din pădurea compactă de molid. Pe lângă pârâu este mai multă exuberanță de viață, perne de mușchi
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
giganți. O dată cu creșterea altitudinii apar pădurile, după care, pe insulele mai înalte, se dezvoltă vegetația de înălțime unde domină arborele de mușchi ("Scalesia") si orhideea. Dintre animale, aici viețuiesc țestoase uriașe (cele mai mari din lume), iguane, cormorani, balene cu cocoașe. La țărmuri se întâlnesc specii rare de reptile, pasărea Darwin (specie endemică), crabi roșii, egrete, pescăruși cu picioare albastre, albatroși și cintezoi de Galapagos, devenite celebre datorită teoriei evoluționiste. Ecosistemul insulelor Galapagos, cu biodiversitatea sa excepțională, a permis lui Charles
Ecosistemul arhipelagului Galápagos () [Corola-website/Science/310676_a_312005]
-
de importanță comunitară Munții Măcinului. Ea se situează și între Parcul Național Munții Măcinului și Lunca Dunării. Comuna Luncavița se află la distanțe accesibile de o serie de obiective de interes turistic cum ar fi: mănăstirea Saon, mănăstirea Celic-Dere, mănăstirea Cocoș, bazilica din Niculițel, cetatea Noviodunum (Isaccea), cetatea Dinogeția. Trasee turistice: "Traseul Religios-Turistic:" "Mănăstirea Saon, Mănăstirea Celic Dere, Mănăstirea Cocoș - Sfinții martiri de la Niculițel". "Șantierul Arheologic „Cetățuia”", "obiectivele arheologice „Cetatea Milan”, „La Monument” etc., muzeul arheologic amenajat în localitatea Luncăvița, Cetățile
Comuna Luncavița, Tulcea () [Corola-website/Science/310831_a_312160]
-
se află la distanțe accesibile de o serie de obiective de interes turistic cum ar fi: mănăstirea Saon, mănăstirea Celic-Dere, mănăstirea Cocoș, bazilica din Niculițel, cetatea Noviodunum (Isaccea), cetatea Dinogeția. Trasee turistice: "Traseul Religios-Turistic:" "Mănăstirea Saon, Mănăstirea Celic Dere, Mănăstirea Cocoș - Sfinții martiri de la Niculițel". "Șantierul Arheologic „Cetățuia”", "obiectivele arheologice „Cetatea Milan”, „La Monument” etc., muzeul arheologic amenajat în localitatea Luncăvița, Cetățile romane Dinogeția, Troesmis, Noviodunum". Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Luncavița se ridică la de locuitori, în scădere
Comuna Luncavița, Tulcea () [Corola-website/Science/310831_a_312160]
-
Los Angeles pentru a lua lecții de actorie. În timp ce se chinuia să se stabilească în Los Angeles, Pitt a luat lecții de actorie de la actorul Roy London. A avut diverse profesii ocazionale, fiind pentru o perioadă șofer și purtând costumul cocoșului "EL Pollo Loco" pentru a-și plăti lecțiile.Și să nu uităm că este căsătorit cu fermecătoarea Angelina Jolie. Cariera pe ecran a lui Pitt a început în 1987 cu roluri minore în filmele "No Way Out", "No Man's
Brad Pitt () [Corola-website/Science/309953_a_311282]
-
vulturului negru și a vulturului sur. Este foarte bogată și variată, cuprinzând un număr mare de specii de interes cinegetic. Fauna pădurilor de rășinoase este reprezentată prin: urs (Ursus arcalos), lup (Canis lupus), mistreț (Sus scrofa), iar dintre păsări amintim: cocoșul de mesteacăn (Lirurus tetrix), cocoșul de munte (Tetrao uragallus), ciocănitoarea cu trei degete (Picoides trydactiylus), forfecuța galbenă (Loxia curvirosta), pițigoiul de brădet (Parus ater), pițigoiul de creastă (Parus cristatus), mierla gulerată (Turdus torquatus), etc. sunt specii caracteristice pentru pădurile de
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
sur. Este foarte bogată și variată, cuprinzând un număr mare de specii de interes cinegetic. Fauna pădurilor de rășinoase este reprezentată prin: urs (Ursus arcalos), lup (Canis lupus), mistreț (Sus scrofa), iar dintre păsări amintim: cocoșul de mesteacăn (Lirurus tetrix), cocoșul de munte (Tetrao uragallus), ciocănitoarea cu trei degete (Picoides trydactiylus), forfecuța galbenă (Loxia curvirosta), pițigoiul de brădet (Parus ater), pițigoiul de creastă (Parus cristatus), mierla gulerată (Turdus torquatus), etc. sunt specii caracteristice pentru pădurile de conifere. Este deosebit de bogată. Pădurea
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
găzduiesc un important fond cinegetic prin varietatea și valoarea speciilor, dovedite prin medaliile de aur obținute la diverse concursuri internaționale pe fondurile de vânătoare cum sunt cele de la Făina și Valea Babii, populate cu cerbi carpatini, urși, lupi, mistreți, jderi, cocoși de munte, etc., ce se vânează cu autorizație. Vânătoarea este o activitate recreativă care, în zona Munților Maramureș, întrunește condiții deosebite având în vedere: Avându-se în vedere valoarea ridicată cinegetică a zonei, bazinul Vaser a fost dotat cu două
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
Schlattner a publicat trei cărți în limba germană, care au caracter autobiografic și tratează viața populației germane din Transilvania, și în parte din Banat, între anii 1943-1960. Debutează ca scriitor în anul 1998 cu primul său roman ""Der geköpfte Hahn"" (Cocoșul decapitat), publicat în Austria, la Editura Paul Zsolnay din Viena, și distribuit în întregul spațiu germanofon. Cartea a avut un succes considerabil, fiind reeditată de mai multe ori și tradusă în opt limbi, iar ulterior a fost adaptată pentru cinematografie
Eginald Schlattner () [Corola-website/Science/305996_a_307325]
-
publicat în Austria, la Editura Paul Zsolnay din Viena, și distribuit în întregul spațiu germanofon. Cartea a avut un succes considerabil, fiind reeditată de mai multe ori și tradusă în opt limbi, iar ulterior a fost adaptată pentru cinematografie. Filmul Cocoșul decapitat a apărut pe marile ecrane în anul 2007, în cadrul manifestărilor organizate în orașul Sibiu, Capitala culturală europeană a anului 2007. Filmările s-au făcut la Sibiu, sub conducerea regizorului Radu Gabrea, filmul fiind o coproducție româno-germano-austriaco-ungară, cu finanțare din partea
Eginald Schlattner () [Corola-website/Science/305996_a_307325]
-
fost numit „Ambasador cultural al României“, pe baza unei liste de zece argumente oficiale ale Ministerului de externe: A fost inclus în antologia bilingvă "Scriitori germani din România de după 1945", apărută în 2012 la Editura Curtea Veche. Pornind de la romanul " Cocoșul decapitat" regizorul Radu Gabrea, Wolfgang J. Ruf și Bernd Koss au alcătuit un scenariu de film. Filmul a fost turnat sub regia lui Radu Gabrea având în distribuție actori români și străini. În rolurile principale au fost distribuiți David Zimmerschied
Eginald Schlattner () [Corola-website/Science/305996_a_307325]
-
În rolurile principale au fost distribuiți David Zimmerschied (Germania), Alicja Bachleda-Curus (Polonia), Ioana Iacob și Axel Moustache (pe numele adevărat Alexander Tudor Mustață) din România. Filmările s-au făcut la Sibiu, Mediaș și Agnita, recompunând atmosfera anilor 1940. Pentru filmul "Cocoșul decapitat", regizorul Radu Gabrea a primit un premiu special la Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF) în 2007, unde filmul a fost proiectat în premieră. O mențiune specială a juriului a fost acordată acestui film la Festivalul Internațional de Film
Eginald Schlattner () [Corola-website/Science/305996_a_307325]
-
Gabrea a primit un premiu special la Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF) în 2007, unde filmul a fost proiectat în premieră. O mențiune specială a juriului a fost acordată acestui film la Festivalul Internațional de Film Saturno - Roma. Filmul, "Cocoșul decapitat", a mai fost prezentat și la Festivalul Internațional de Film Evreiesc de la Ierusalim (decembrie 2007), la Festivalul Internațional de Film Cairo (decembrie 2007), Festivalul Internațional de Film Romantic de la Mons, Belgia (februarie 2008), la Ziua Filmului Românesc de la Montreal
Eginald Schlattner () [Corola-website/Science/305996_a_307325]
-
Juniperus sibirica), smirdar (Rhododendron kotschyi), afin (Vaccinium myrtillus) și merișor (Vaccinium vitis-idaea). Se remarcă prezența zimbrului (Pinus cembra), un arbore ocrotit, în Custura Mătaniei. În zona alpină și subalpină semnalăm prezența caprei negre (Rupicapra rupicapra), iar în jnepeniș, deseori întâlnim cocoșul de munte (Tetrao urogallus urogallus). Cele mai numeroase specii faunistice sunt legate de pădure. Aici trăiesc ursul (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), căprioara (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), veverița (Sciurus vulgaris fuscoatea), jderul de piatră (Martes foina) și șoarecele gulerat
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]