4,204 matches
-
și izgonitoare a mândriei. Armă întru înfricoșările de noapte și odihnă celor ce se ostenesc. Citirea psalmilor este lucru îngeresc, moștenire cerească, tămâie duhovnicească și într-un cuvât este „tuturor, toate”. Alte rostuiri de mare folos duhovnicesc, din cuvântul marelui comentator al psalmilor sunt: Psaltirea îngrijește ca o mamă de cei bolnavi, iar pe cei sănătoși îi păzește întregi. Locurile pustii le populează cu oameni, care neîncetat laudă pe Dumnezeu. Psalmii, chiar și din inimile de piatră storc lacrimi. Căci, psalmii
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
mai nevoiașe decât ei sau care sunt în suferință. Noi mișcări se pot declanșa plecând de la aceste motivații, ca "umanitarismul" sau orice altă inițiativă de a alina suferința oamenilor. Alegerile prezidențiale americane din noiembrie 2004 au oferit un verdict ciudat. Comentatorii interpretau, aproape în unanimitate, victoria lui George W. Bush ca fiind un semn al reîntoarcerii la valorile pe care le-am calificat drept tradiționale. Am subliniat de mai multe ori faptul că valorile post-moderne au produs efecte nedorite și că
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
selecție. Am văzut într-un jurnal de știri o secvență consacrată congresului unui partid: sala era plină. O oră mai târziu, un alt canal de televiziune arăta o sală cu participanți sporadici (participanții plecaseră pentru a lucra în grupuri, dar comentatorul nu a pomenit nimic despre acest lucru). Imaginile vehiculate devin și ele judecăți de valoare. Insinuarea este un mod subtil de a nu afirma nimic [,,nu judec..."], ci se lăsa să se înțeleagă un lucru. Insinuarea are în vizor mai
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
credințe. Omul de știință a început căutarea adevărului pornind de la aceste soluții bazate pe bun-simț. 4. Cunoașterea bazată pe bun-simț este vagă; cunoașterea științifică este precisă. Ca iubitor al sportului, unul dintre lucrurile ce mă supără este modul în care comentatorii sportivi explică prostește motivația unui jucător. Când un jucător îl întrece pe altul într-un concurs, de exemplu, comentatorul afirmă ceva de genul: „Acest jucător și-a dorit să câștige mai mult decât celălalt”. Ce înseamnă asta? Cum îi spui
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
bun-simț este vagă; cunoașterea științifică este precisă. Ca iubitor al sportului, unul dintre lucrurile ce mă supără este modul în care comentatorii sportivi explică prostește motivația unui jucător. Când un jucător îl întrece pe altul într-un concurs, de exemplu, comentatorul afirmă ceva de genul: „Acest jucător și-a dorit să câștige mai mult decât celălalt”. Ce înseamnă asta? Cum îi spui celuilalt jucător să reușească data viitoare? „Trebuie să îți dorești să câștigi mai mult decât și-o dorește celălalt
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
dramatic. A absolvit la București Liceul „Spiru Haret” (1962) și Facultatea de Limbi Germanice, secția engleză (1967). În 1966 publică placheta Zeu printre blocuri, debut poetic salutat de criticul Paul Georgescu pentru caracterul citadin și novator, dar criticat de alți comentatori pentru o prea vizibilă raliere la stilul poeziei moderne americane. Ca prozator, începe cu povestiri publicate în presă (una dintre ele, Moartea din fereastră, câștigă Premiul revistei „Amfiteatru”), iar în 1967 îi apare primul volum de proză scurtă, intitulat tot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
generație e trasat cu o luciditate surprinzătoare în epocă. Cartea e în același timp și un poem al orașului modern. Dulce ca mierea e glonțul patriei, de asemenea scris la persoana întâi, aduce în prim-plan un protagonist tânăr. Mulți comentatori l-au receptat ca pe un roman autobiografic, ceea ce nu este, chiar dacă scriitorul i-a dat personajului mult din interioritatea și din experiența sa. Procedeul apare curent la P., teoretizat ca atare, la fel ca și exprimarea naratorului la persoana
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
septembrie 2001 pot fi considerate comparabile cu colapsul Uniunii Sovietice în termenii importanței lor pentru studiul relațiilor internaționale. În lucrare se dezvoltă afirmația potrivit căreia colapsul sovietic are implicații fundamentale pentru modul de conceptualizare a dinamicii sistemului internațional, iar unii comentatori propun un argument paralel, potrivit căruia evenimentele de la 11 septembrie 2001 trebuie să fie înțelese în acești termeni. Totuși, după o evaluare critică nu este clar dacă această analiză este validă. Dacă atacurile de la 11 septembrie sunt înțelese ca o
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
în integrarea vest-europeană în domeniul apărării" (Schlor, 1993, p. 47). În general, abordarea Germaniei față de dezvoltarea guvernanței securității internaționale în Europa poate fi privită ca reflectând o cultură aparte a securității naționale și o preferință națională întipărită pentru multilateralism. Mulți comentatori afirmă că poziția Germaniei în chestiunea recursului la forță în activități în afara regiunii poate fi privită în termenii culturii politicii sale externe (Berger, 1998; Banchoff, 1999; Duffield, 1999). Acești comentatori îi urmează pe Maull și Meiers când afirmă că schimbările
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
securității naționale și o preferință națională întipărită pentru multilateralism. Mulți comentatori afirmă că poziția Germaniei în chestiunea recursului la forță în activități în afara regiunii poate fi privită în termenii culturii politicii sale externe (Berger, 1998; Banchoff, 1999; Duffield, 1999). Acești comentatori îi urmează pe Maull și Meiers când afirmă că schimbările atitudinilor Germaniei față de recursul la forță în anii 1990 au fost graduale, și nu trebuie privite drept o transformare fundamentală de atitudine. Totuși, în loc să explice orientarea spre ipostaza de putere
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Al Doilea Război Mondial asupra sistemului politic intern. În Germania, acest fapt este înțeles în general în sensul că îi atribuie responsabilități speciale legate de recursul la forță, precum și o obligație aparte, de a adopta un profil militar discret. Unii comentatori au extins, acest raționament afirmând că orientarea non-militară a Germaniei și concentrarea ei asupra instituțiilor economice și a celor europene reprezintă o sursă majoră a puterii sale. Germania are putere asupra politicii constitutive (puterea de a modela cadrul general al
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Rece, precum și la opțiunile strategice care i se prezintă în sistemul internațional emergent. Neorealismul Unii analiști folosesc modelul neorealist pentru a face predicții cu privire la comportamentul Japoniei în sistemul internațional post-Război Rece (Layne, 1993; Waltz, 1993; Layne, 1996; Mearsheimer, 2001). Acești comentatori au anticipat că sfârșitul Războiului Rece va cauza presiuni structurale pentru schimbare în relațiile Japoniei cu alte puteri majore. În lipsa amenințării sovietice, scade posibilitatea ca SUA să dorească să mențină o prezență militară defensivă costisitoare și riscantă în Asia de
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
externă japoneză post-Război Rece, în care se afirmă că dezbaterea dintre neorealiști și susținătorii rolului de putere civilă a creat o falsă dihotomie. Chestiunea critică identificată în aceste lucrări este implicația transformării atitudinilor Japoniei față de recursul la forță militară. Mulți comentatori concluzionează că, prin modificarea poziției sale față de această chestiune vitală, Japonia și-ar putea întări alianța cu SUA, ar putea oferi un cadru mai coerent pentru relațiile cu China și ar fi stimulată să adopte o poziție mai responsabilă în
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
de Interzicere Totală a Testelor Nucleare (CTBT) în iunie 1996 poate să ofere dovezi și mai puternice în favoarea predicțiilor instituționaliste. În timp ce China a desfășurat un test nuclear în 1995, acceptarea unui CTBT de nivel zero i-a înghețat capacitățile nucleare. Comentatorii explică acceptarea de către China a CTBT prin referire la faptul că acesta prevede "câștiguri de securitate ... într-o interzicere a testelor care descurajează proliferarea nucleară, îngheață decalajul dintre China și India în ceea ce privește dezvoltarea armelor nucleare, și blochează lărgirea decalajului dintre
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Conform comportamentului realismului identității, preocuparea elitelor conducătoare față de suveranitatea lor internă le-a făcut să participe în cadrul instituțiilor internaționale. Mai mult, profesionalizarea, pluralizarea și descentralizarea ierarhiei politicii externe au făcut loc nesiguranței și incoerenței în procesul de luare a deciziilor. Comentatorii observă că incertitudinea politică a dus la o poziție reacționară, și explică natura oarecum opacă a atitudinii Chinei în multe chestiuni cheie, cum ar fi viitorul Taiwanului și unificarea coreeană. De asemenea, aceasta contribuie la explicarea nivelurilor anormal de ridicate
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
instituțiilor multilaterale prin politicile sale de implicare îi lipsește plauzibilitatea. Normele reprezentate de aceste instituții "sunt departe de a fi internalizate ... și în nici un caz nu vor fi luate ca atare" de elitele chineze (Wang, 2000, p. 486). Evaluarea acestor comentatori asupra efectelor implicării Chinei este mai sofisticată pentru că ei identifică faptul că elitele chineze au adoptat în cele din urmă interdependența numai pentru a-și menține autoritatea internă. Într-adevăr, China a adoptat un discurs și practici politice compatibile cu
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
puteri, care au fost anticipate de multă vreme de neorealiști. Așadar, vom examina măsura în care aparenta disoluție a alinierii la marile puteri poate fi înțeleasă ca reflectând predicțiile neorealiste despre ordinea emergentă post-Război Rece. Imediat după 11 septembrie 2001 comentatorii s-au grăbit să afirme că era vorba de primul atac direct, la scară mare asupra teritoriului Statelor Unite după bombardamentele japoneze de la Pearl Harbor din 1941. Fie și numai din acest motiv, atacurile au o semnificație strategică imediată pentru toate
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
-o din cauza sfârșitului Războiului Rece. Ceea ce reprezintă o anomalie pentru ordinea emergentă sunt mai puțin atacurile de la 11 septembrie și mai curând dominația americană continuă în sistemul internațional, care a avut tendința de a prevala pe parcursul anilor 1990. Totuși, alți comentatori sunt mai puțin optimiști în privința consecințelor unipolarității. Este relativ simplu să găsim referințe în literatura existentă, care să afirme că un atac terorist de tipul celui de la 11 septembrie era posibil asupra teritoriului SUA. Prin contrast, sfârșitul Războiului Rece a
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
literaturii disponibile înainte de sfârșitul anilor 1980 nu dezvăluie nicio predicție cu privire la dispariția iminentă a imperiului sovietic. Astfel, în timp ce este un truism să afirmăm că atât 11 septembrie, cât și sfârșitul Războiului Rece au însemnat eșecuri majore ale majorității analiștilor și comentatorilor, din punct de vedere predictiv, chestiunea mai profundă și mai interesantă este dacă aceste evoluții intră în seriile mai vaste de comportament ce pot fi asociate cu concepțiile întipărite despre sistemul internațional. În cazul primului eveniment, există precedente clare în
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
să se adapteze la declinul puterii sale, ci reacționează căutând să-și consolideze hegemonia exploatatoare. Un exemplu clasic de recul în acțiune sunt, bineînțeles, atacurile de la 11 septembrie. Johnson poate pretinde în mod legitim că a fost unul dintre puținii comentatori care au afirmat, încă din momentul primei publicări a cărții sale în 2000, că era de așteptat un atac terorist major asupra teritoriului SUA. De asemenea, el a identificat, înainte de apariția ideii de candidatură la președinție a lui George W
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
naționale, ce decurge din moștenirea sfârșitului Războiului Rece. Explicația lui Johnson cu privire la dilemele din relațiile externe ale SUA oferă, așadar, o evaluare mult mai voluntaristă a seriei recente de crize internaționale cu care se confruntă țara decât cea oferită de comentatorii care presupun că dilemele actuale ale Americii rezultă pur și simplu din poziția ei de unică superputere mondială. Pentru Johnson, situația complicată în care se găsesc SUA este cauzată în cele din urmă tocmai de modul specific în care elitele
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
diplomatică benignă dispare, atunci SUA ar putea pur și simplu să se folosească de dominația lor militară și materială în sistemul internațional pentru a-și menține preponderența. Într-adevăr, evenimentele ulterioare atacurilor de la 11 septembrie 2001 sunt interpretate de majoritatea comentatorilor ca reflectând o perioadă de superioritate americană neîngrădită în sistemul internațional. Paul Kennedy, autor celebru pentru că a identificat o tendință postbelică a declinului relativ american la sfârșitul anilor 1980, a recunoscut acum în mod deschis că trebuie să-și revizuiască
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
la „Viața Buzăului”, colaborând apoi la „Luceafărul”, „România literară”, „Ramuri”, „Viața studențească”, „Convorbiri literare”. Prima lui carte de versuri, Măștile somnului, apare în 1968 și este premiată de revista „Amfiteatru”. Poetul I. a provocat reacții dintre cele mai diferite. Majoritatea comentatorilor îl încadrează printre „tradiționaliști”, alăturându-l lui Ioan Alexandru, George Alboiu, Gheorghe Pituț și chiar recunoscându-i capacitatea de a-și crea un spațiu liric propriu. Dacă pentru unii faptul echivalează cu o performanță estetică, pentru alții el nu reprezintă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287632_a_288961]
-
de la filozofia timpurie la filozofia mai târzie a lui Wittgenstein. Este acea tranziție care va putea fi urmărită în numeroase manuscrise, ca și în note dictate de Wittgenstein studenților, în Caietul albastru și în Caietul brun. Forma matură a ceea ce comentatorii au numit filozofia târzie a lui Wittgenstein o constituie manuscrisul Cercetărilor filozofice, un text la care va lucra mulți ani, începând cu toamna anului 1936. În comparație cu acea existență de „sfânt nefericit“, pe care Wittgenstein a dus-o în Austria, după
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
in Bildern und Texten, p. 299. 98 J. N. Findlay, op. cit., p. 120. 99 Vezi Alice Ambrose, „Ludwig Wittgenstein: A Portrait“, în Portraits of Wittgenstein, vol. 2, pp. 270-271. 100 M. Drury, „Gespräche mit Wittgenstein“, în op. cit., p. 197. Un comentator a făcut o observație interesantă asupra rațiunilor perfecționismului stilistic al autorului Cercetărilor filozofice. Wittgenstein era în căutarea simplității și naturaleței. „El dorea ca această preocupare să nu poată fi recunoscută în opera lui filozoficăă Elaborarea trebuia să treacă în culise
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]