4,181 matches
-
numit „partitiv” când se subînțelege o cantitate nedefinită a ceea ce numește complementul: "Čovjek ima snage onoliko koliko mora imati snage da bi izdržao do svojega kraja" „Omul are atâta putere, câtă putere trebuie să aibă ca să reziste până la sfârșitul său”. Complementul indirect poate fi la diferite cazuri, în afara nominativului și vocativului, în funcție de regimul verbului regent: În privința complementului circumstanțial de loc exprimat prin substantiv sau pronume, este de menționat folosirea cazurilor acuzativ și locativ. Primul se folosește cu verbe care exprimă deplasarea
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
koliko mora imati snage da bi izdržao do svojega kraja" „Omul are atâta putere, câtă putere trebuie să aibă ca să reziste până la sfârșitul său”. Complementul indirect poate fi la diferite cazuri, în afara nominativului și vocativului, în funcție de regimul verbului regent: În privința complementului circumstanțial de loc exprimat prin substantiv sau pronume, este de menționat folosirea cazurilor acuzativ și locativ. Primul se folosește cu verbe care exprimă deplasarea spre un loc, al doilea - cu verbe care nu exprimă deplasarea în general sau nu deplasarea
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
cazurilor acuzativ și locativ. Primul se folosește cu verbe care exprimă deplasarea spre un loc, al doilea - cu verbe care nu exprimă deplasarea în general sau nu deplasarea spre un loc (vezi mai sus Prepoziții). Și adjectivele care pot avea complement își au regimul lor. De exemplu "krcat" „încărcat, plin până la refuz” cere instrumentalul ("krcat košarama „încărcat cu coșuri”), "željan" „doritor” - genitivul ("Dečko bio željan svijeta „Copilul era doritor să vadă lumea”), "umoran" „obosit” - genitivul cu prepoziția "od". Tot genitivul cu
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
uneia sau alteia din părțile propoziției și/sau de intenția vorbitorului de a scoate sau nu în evidență o parte sau alta. Deși în limba croată topica este destul de liberă, ea rămâne o limbă SVO, adică topica este subiect + predicat + complement direct sau indirect, în următoarele condiții: Exemplu: "Narod glasa za republiku" „Poporul votează pentru republică”. Aceeași este topica dacă, rămânând îndeplinite condițiile 2-7, de exemplu propoziția de mai sus răspunde la întrebarea „Ce face poporul?”, adică în răspuns subiectul este
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
în următoarele condiții: Exemplu: "Narod glasa za republiku" „Poporul votează pentru republică”. Aceeași este topica dacă, rămânând îndeplinite condițiile 2-7, de exemplu propoziția de mai sus răspunde la întrebarea „Ce face poporul?”, adică în răspuns subiectul este tema, iar predicatul + complementul rema. De regulă tema precede rema. În alte situații, topica poate fi diferită. Dacă subiectul este rema, el ajunge după predicat: "Za republiku glasa narod" „Pentru republică votează poporul”. Dacă complementului i se atribuie rolul de temă, el ajunge pe
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
poporul?”, adică în răspuns subiectul este tema, iar predicatul + complementul rema. De regulă tema precede rema. În alte situații, topica poate fi diferită. Dacă subiectul este rema, el ajunge după predicat: "Za republiku glasa narod" „Pentru republică votează poporul”. Dacă complementului i se atribuie rolul de temă, el ajunge pe locul întâi: "Slavko vidi Olgu. Olgu vidimo i mi" „Slavko o vede pe Olga. Pe Olga o vedem și noi”. Dacă predicatul este un așa-zis „verb existențial”, ordinea este predicat
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
predicat + subiect: "Pojavilo se sunce" „A apărut soarele”. Dacă predicatul este o particulă, el de asemenea stă pe primul loc: "Evo romana mog kreveta" (subiect logic la genitiv) „Iată romanul patului meu”. Dacă predicatul exprimă existența sau disponibilitatea subiectului, iar complementul este unul circumstanțial de loc sau de timp, acesta se plasează înaintea predicatului, iar subiectul după: "Na stolu leži knjiga" „Pe masă stă o carte”, "U frižideru ima šunke" (subiect logic la genitiv) „În frigider este șuncă”. Dacă în propoziție
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
circumstanțial de loc sau de timp, acesta se plasează înaintea predicatului, iar subiectul după: "Na stolu leži knjiga" „Pe masă stă o carte”, "U frižideru ima šunke" (subiect logic la genitiv) „În frigider este șuncă”. Dacă în propoziție sunt două complemente, ambele stau după predicat: "Perušina pruži materi ruku" „Perušina întinde mâna către maică-sa”. Dacă în propoziție există unul sau două complemente circumstanțiale exprimat(e) prin adverb(e), acesta stă / acestea stau: Alte părți de propoziție stau în general cât
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
carte”, "U frižideru ima šunke" (subiect logic la genitiv) „În frigider este șuncă”. Dacă în propoziție sunt două complemente, ambele stau după predicat: "Perušina pruži materi ruku" „Perušina întinde mâna către maică-sa”. Dacă în propoziție există unul sau două complemente circumstanțiale exprimat(e) prin adverb(e), acesta stă / acestea stau: Alte părți de propoziție stau în general cât mai aproape de cuvântul care le subordonează. Atributul adjectival stă înaintea cuvântului determinat: "Lišće pada u otvoren bunar" „Frunzele cad în fântâna deschisă
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
câteva rezolvări terminologice, preluate parțial din tradiția gramaticală croată anterioară”. Când un adjectiv pronominal și unul propriu-zis determină același cuvânt, primul îl precede pe al doilea: "Pokupit će tvoje bijelo platno" „Va cumpăra pânza ta albă”. Adverbele cu funcția de complement al adjectivului stau înaintea acestuia: "Ljudi su ga upotrebljavali u sasvim druge svrhe" „Oamenii îl foloseau în cu totul alte scopuri”. Atributul substantival și cel adverbial stă după cuvântul determinat: "Tišina nad Aljmašem ogromna je" „Liniștea de deasupra Aljmašului este
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
următoare). Adjectivele cu o singură formă sunt folosite și că nedefinite, si ca definite. Gradul comparativ de superioritate se formează cu sufixe: Adjective cu comparativul neregulat sunt: Comparația se poate construi în două feluri: Dacă cu ajutorul adjectivului se compară două complemente, este posibilă numai a doua contrucție: "U samoposluzi jagode șu skuplje nego na pijaci" „La supermarket, căpșunile sunt mai scumpe decât la piata”. Superlativul relativ de superioritate se obține din formă de comparativ, cu prefixul "naj-": "poznatiji" „mai cunoscut” > "nâjpoznàtiji
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
a)" „spre”, "na" „pe” etc.) și altele care au ca funcție secundară cea de prepoziție. Acestea pot fi: Sunt și prepoziții compuse din: Prepoziția se folosește înaintea unui grup nominal pentru a forma un atribut substantival sau pronominal, ori un complement. Elementele nominale ale acestuia trebuie să fie la un anumit caz (în afară de nominativ și vocativ), cel cerut de prepoziție. Cele mai multe prepoziții se folosesc cu un singur caz: Alte prepoziții se folosesc cu două sau chiar trei cazuri, în funcție de sens sau
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
e interesantă”. Cu alte verbe numite copulative decât "biți" se folosește o parte de vorbire numită predikativna dopuna sau predikativ care este cel mai adesea la nominativ ("Zovem se Marija" „Mă numesc Marija”), dar poate fi și la alte cazuri: Complementul direct este de regulă la acuzativ fără prepoziție, dar este la genitiv în următoarele cazuri: Complementul indirect poate fi la orice caz, în afară de nominativ și vocativ: În privința complementului circumstanțial de loc exprimat prin substantiv sau pronume, este de menționat folosirea
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
predikativna dopuna sau predikativ care este cel mai adesea la nominativ ("Zovem se Marija" „Mă numesc Marija”), dar poate fi și la alte cazuri: Complementul direct este de regulă la acuzativ fără prepoziție, dar este la genitiv în următoarele cazuri: Complementul indirect poate fi la orice caz, în afară de nominativ și vocativ: În privința complementului circumstanțial de loc exprimat prin substantiv sau pronume, este de menționat folosirea cazurilor acuzativ și locativ. Primul se folosește cu verbe care exprimă deplasarea spre un loc, al
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
se Marija" „Mă numesc Marija”), dar poate fi și la alte cazuri: Complementul direct este de regulă la acuzativ fără prepoziție, dar este la genitiv în următoarele cazuri: Complementul indirect poate fi la orice caz, în afară de nominativ și vocativ: În privința complementului circumstanțial de loc exprimat prin substantiv sau pronume, este de menționat folosirea cazurilor acuzativ și locativ. Primul se folosește cu verbe care exprimă deplasarea spre un loc, al doilea - cu verbe care nu exprimă deplasarea spre un loc (vezi mai
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
loc exprimat prin substantiv sau pronume, este de menționat folosirea cazurilor acuzativ și locativ. Primul se folosește cu verbe care exprimă deplasarea spre un loc, al doilea - cu verbe care nu exprimă deplasarea spre un loc (vezi mai sus Prepoziția). Complementul de agent este doar uneori folosit în limba sârbă, daca agentul este un inanimat. Cazul său este instrumentalul: "Grad je pogođen zemljotresom" „Orașul a fost lovit de cutremur”. Adjectivele care pot avea complement își au regimul lor, adică cer un
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
spre un loc (vezi mai sus Prepoziția). Complementul de agent este doar uneori folosit în limba sârbă, daca agentul este un inanimat. Cazul său este instrumentalul: "Grad je pogođen zemljotresom" „Orașul a fost lovit de cutremur”. Adjectivele care pot avea complement își au regimul lor, adică cer un anumit caz. De exemplu "željan" „doritor” cere genitivul fără prepoziție ("željan promena „doritor de schimbări”), "umoran" „obosit” - genitivul cu prepoziția "od" ("umoran od napora „obosit de efort”), "siguran" „sigur” - acuzativul cu prepoziția "u
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
uneia sau alteia din părțile propoziției și/sau de intenția vorbitorului de a scoate sau nu în evidență o parte sau alta. Deși în limba sârbă topica este destul de liberă, ea rămâne o limbă SVO, adică topica este subiect + predicat + complement direct sau indirect, în următoarele condiții: Exemplu: "Dečaci vole košarku" „Băieților le place baschetul” (lit. „Băieții iubesc baschetul”). Aceeași este topica dacă, rămânând îndeplinite condițiile 2-7, de exemplu propoziția de mai sus răspunde la întrebarea " Šta râde dečaci?" „Ce fac
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
košarku" „Băieților le place baschetul” (lit. „Băieții iubesc baschetul”). Aceeași este topica dacă, rămânând îndeplinite condițiile 2-7, de exemplu propoziția de mai sus răspunde la întrebarea " Šta râde dečaci?" „Ce fac băieții?”, adică în răspuns subiectul este tema, iar predicatul + complementul rema. De regulă tema precede rema. În alte situații, topica poate fi diferită. Locul predicatului scos în evidență Pentru a-l scoate în evidență în propoziția de mai sus, predicatul poate fi pus la sfarsit: "Košarku dečaci vole lit. „Baschetul
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
te je neka žena „Te-a chemat o femeie” (răspuns la o posibilă întrebare „Cine m-a chemat?”). Este de asemenea după predicat în propozițiile incidente de după un citat: "- Jeste li žedni? - upita domaćica „- Vă este sete? - întreabă gazdă”. Locul complementelor Complementul direct apare înaintea predicatului dacă este tema: "Papire će pokupiti čistačica" „Hârtiile le va aduna femeia de serviciu” (răspuns la o posibilă întrebare „Ce va fi cu hârtiile?”). Dacă predicatul are și complement direct, si complement indirect, de obicei
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
je neka žena „Te-a chemat o femeie” (răspuns la o posibilă întrebare „Cine m-a chemat?”). Este de asemenea după predicat în propozițiile incidente de după un citat: "- Jeste li žedni? - upita domaćica „- Vă este sete? - întreabă gazdă”. Locul complementelor Complementul direct apare înaintea predicatului dacă este tema: "Papire će pokupiti čistačica" „Hârtiile le va aduna femeia de serviciu” (răspuns la o posibilă întrebare „Ce va fi cu hârtiile?”). Dacă predicatul are și complement direct, si complement indirect, de obicei cel
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
Vă este sete? - întreabă gazdă”. Locul complementelor Complementul direct apare înaintea predicatului dacă este tema: "Papire će pokupiti čistačica" „Hârtiile le va aduna femeia de serviciu” (răspuns la o posibilă întrebare „Ce va fi cu hârtiile?”). Dacă predicatul are și complement direct, si complement indirect, de obicei cel care are grupul mai scurt îl precede pe celalalt: "Šaljem rukopis uredniku književne revije „Stvarnost”" „Trimit manuscrisul redactorului revistei literare "Stvarnost"”, "Šaljem uredniku rukopis mog neobjavljenog română" „Trimit redactorului manuscrisul românului meu nepublicat
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
întreabă gazdă”. Locul complementelor Complementul direct apare înaintea predicatului dacă este tema: "Papire će pokupiti čistačica" „Hârtiile le va aduna femeia de serviciu” (răspuns la o posibilă întrebare „Ce va fi cu hârtiile?”). Dacă predicatul are și complement direct, si complement indirect, de obicei cel care are grupul mai scurt îl precede pe celalalt: "Šaljem rukopis uredniku književne revije „Stvarnost”" „Trimit manuscrisul redactorului revistei literare "Stvarnost"”, "Šaljem uredniku rukopis mog neobjavljenog română" „Trimit redactorului manuscrisul românului meu nepublicat”. Complementul direct sau
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
direct, si complement indirect, de obicei cel care are grupul mai scurt îl precede pe celalalt: "Šaljem rukopis uredniku književne revije „Stvarnost”" „Trimit manuscrisul redactorului revistei literare "Stvarnost"”, "Šaljem uredniku rukopis mog neobjavljenog română" „Trimit redactorului manuscrisul românului meu nepublicat”. Complementul direct sau indirect exprimat prin pronume personal fără prepoziție poate sta după sau înaintea predicatului, fie că este scos în evidență (formă accentuată) sau nu (formă neaccentuata). Exemple: Acest tip de complemente poate sta pe primul loc în propoziție, în
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
neobjavljenog română" „Trimit redactorului manuscrisul românului meu nepublicat”. Complementul direct sau indirect exprimat prin pronume personal fără prepoziție poate sta după sau înaintea predicatului, fie că este scos în evidență (formă accentuată) sau nu (formă neaccentuata). Exemple: Acest tip de complemente poate sta pe primul loc în propoziție, în formă accentuată, astfel fiind scos în evidență: "Meni șu ništa rekli" „Mie nu mi-au spus nimic”. Complementul exprimat prin adverb stă de regulă înaintea verbului sau a adjectivului căruia i se
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]