7,605 matches
-
recurge la forme verbale, adolescenții vor recurge la priviri amenințătoare, nemulțumite, fixe, care sunt resimțite de către ceilalți ca agresive. Privirile Încruntate pot exprima mai mult decât o pot face cuvintele. Pentru psihologii care se ocupă În special de motivație, dimensiunea comportamentală este aspectul cel mai important de luat În considerare; pentru ei, există, astfel, două tipuri de violență sau de agresivitate - una reactivă și alta deliberată. Vorbim de asemenea, de agresivitate instrumentală și emotională. Desigur, nici pe departe nu se poate
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
și maturizare psihocomportamentală a copilului. In ceea ce privește bătaia, cei mai aderenți “teoreticieni” susțin că această metodă are o dublă valoare: retroactivă durere fizică și morală resimțită pentru o cnduita greșităși proactivă, adică inhibarea pentru viitor a unor asemenea acte comportamentale. Violență manifestată În cadrul familiei și, mai ales, asupra copiilor a atras mai de mult atenția specialiștilor care, la rândul lor, au Încercat să evidențieze structurile de personalitate specifice celor ce maltratează copiii, mecanismele și dispozitivele motivaționale care susțin asemenea forme
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
colegii lui au arătat că acei copii care au fost sever pedepsiti de către părinți pentru comportamentul lor agresiv se comporta mult mai agresiv În afara familiei decât acei copii ce au fost mai puțin sever pedepsiți În familie pentru actele lor comportamentale agresive. O alta cale de reducere a agresivității o constituie reducerea efectelor Învățării sociale. Așa după cum demonstrează teoriile Învățării sociale (A.Bandura, comportamentul agresiv se imită și se Învăța, deci, pentru a preveni realizarea unor asemenea achiziții comportamentale, trebuie evitat
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
actele lor comportamentale agresive. O alta cale de reducere a agresivității o constituie reducerea efectelor Învățării sociale. Așa după cum demonstrează teoriile Învățării sociale (A.Bandura, comportamentul agresiv se imită și se Învăța, deci, pentru a preveni realizarea unor asemenea achiziții comportamentale, trebuie evitat pe cât posibil contactul adolescentului cu modelele de conduită agresivă, cu atât mai mult cu cât În periada adolescenței copilul este avid dupa modele. Din acest motiv poate să cadă ușor sub influența unora negative, dar care se bucură
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
adolescentul a fost supus În afara mediului școlar. Semnalând cazul respectivilor adolescenți profesioniștilor (psihologului școlar, asistentului social și autoritaților competente, pot fi luate măsuri de ajutor și de protecție care să vizeze Înlăturarea cauzelor abuzurilor și reducerea tulburărilor somatice, psihice și comportamentale induse prin violență; c o prevenție terțiară, ce are În vedere sprijinul direct adus adolescenților care manifestă comportamente agresive. Menționarea unor așteptări pozitive față de ei, dezvoltarea sentimentului de apartenență comunitară, exprimarea preocupării față de situația pe care o au și integrarea
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
familiarizarea cu scrierile lui Coșeriu, nu tocmai ușor de realizat în epocă iar prudentul "pot să ne facă să credem" este un indiciu al însușirii regulilor scrierii pentru articole științifice. 19 Era vorba însă de un începător în arta dezermetizării comportamentale. Un alt informant este cu mult mai nuanțat când, mergând la esențial ("gradul de periculozitate"), scria en guise de conclusion 20, pentru a consuna cu mediul francofon următoarele: Datele de până acum nu permit să se afirme că ar desfășura
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Dacă stau să mă gândesc bine, lucrurile se complică: "izolarea" (poate mai bine spus însingurarea) ar putea fi la Elpi rezultatul compunerii a trei vectori: a) cel impus de grupul în care a ajuns (generat de un număr de scheme comportamentale reactive față de "țărănoi", față de "cel ce nu e cu/ca noi"); (b) propria strategie de protejare în fața tehnicilor de asimilare (seducție, corupție) (c) distanțarea/ruptura de inși acceptați în proximitatea personală (cauzate de decepții/dezamăgiri ale căror rațiuni nu-și
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
morfologia veacului romantic, de resurgențele marilor mituri europene. Trebuie amintit că epoca este plină de valorificarea constelațiilor intimiste, de prelucrarea tematică a marilor mituri apolinice sau dioniziace, de reluarea imagistică a complexelor orfice, oedipiene, menadeene, faustice, demetrice. Dar o estetică comportamentală, behavioristică care să ne deslușească o concepție de viață, un modus interpretativus pare să răzbată din versurile poemei. Un așa personaj centrat pe o filozofie nihilistă a plăcerii, un anti erou romantic, o copilă care se opune tentațiilor iubirii trebuie
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
retorică care are drept componente determinante Întreruperile, contradicțiile, schimbările de ritm și ton, elipsele, enumerările exhaustive false, repetițiile stereotipe, discreditări ale personajului cu care intră În acțiune, aici Cătălina. Această retorică subtilă se Însoțește cu tehnici profunde, corozive la nivelul comportamental, pajul atrăgînd-o pe eroină În categoriile gnostice ale ameleiei, ale delăsării și indiferenței, adiaphoria. Scopul final, reducționist al pajului este să inducă prin metode retorice subtile personajului feminin acea stare completă de nepăsare, amerimnia stare din care nici o ființă nu
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
serioasă și să uite de abisalități și de chemările Luceafărului. Aici În jurul acestor concepte definitorii pentru o Înțelegere programată a ontosului se află poate cheia descifrării misterului acestei poeme eminesciene. Poemă care după părerea noastră se Înscrie Într-un model comportamental unic În toată literatura occidentului. Trebuie să ni-1 Închipuim pe Luceafăr suferind de conceptul kierkegaardian al „disperării”. Cităm dintr-un tratat al disperării : Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. „... disperarea este deci boala mortală, acest supliciu contradictoriu, acest rău al
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
timpurile . La vida en sueno. De aceea probabil istoria noastră nu-i decît un ținut de trudă și Încîlceli. De aceea eroii noștri mai mult encefalodistrofici decît somatogeni volitivi În a păstori netrebnicele oițe n-au putut forja În structura comportamentală a turmei un ideal negentropic, ci s-au sinucis ontologic crezînd că o astfel de jertfă va putea Întemeia un regat, o metodă sau o doctrină. De aceea eroina noastră se aseamănă mai degrabă unei Lolite Înșelătoare decît unei Electre
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
corpul, cu caracteristicile observabile ale comportării noastre verbale și nonverbale. Avem, așadar, imaginea a două lumi, a două domenii ale realității, între care constatăm că există o anumită corelație. Ea poate fi gândită, de cel care reflectează, drept „paralelism“. Manifestări comportamentale însoțesc în mod constant senzațiile, emoțiile și sentimentele. În anumite situații însă putem să le ascundem. Cu alte cuvinte, putem să ne prefacem și putem să mințim. Ceea ce duce la concluzia că propriile trăiri ne sunt în mod nemijlocit cunoscute
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
lucrurile stau tocmai invers. „Știm“ ceea ce simt alții în măsura în care comportarea lor ne este bine cunoscută. Dar nu „cunosc“, nu „știu“ ceea ce simt eu, ci simt pur și simplu. Este un nonsens să se spună că trebuie să-mi cunosc reacțiile comportamentale pentru a afla ce simt. Cuvintele a ști, a cunoaște, în folosirea lor primară, nu se aplică pentru jocurile de limbaj ale exprimării experiențelor subiective. Dacă spun că simt ceva anume, atunci este un nonsens ca cineva să mă întrebe
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
ordine și constatarea că reflecția asupra exprimărilor noastre curente poate genera confuzii conceptuale nu există o tensiune, o contradicție. Învățăm cu toții să dăm semnificație exprimărilor semenilor noștri cu privire la ceea ce simt ei, tot așa cum învățăm să dăm semnificație varietății manifestărilor lor comportamentale nonverbale. Atunci când „reflectăm“, când „filozofăm“, vom fi însă tentați să caracterizăm exprimările despre ceea ce simțim drept „descrieri“ ale experiențelor subiective. Falsa analogie care ne face să acceptăm această caracterizare este favorizată de trecerea cu vederea a unor corelații, de incapacitatea
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
mai puŃin pronunŃate, la copiii născuŃi de mame fumătoare pasive. Un studiu pe un lot de copii expuși la fumatul pasiv a arătat o reducere a abilităŃilor de limbaj. Copiii expuși la efectele fumului de Ńigară prezintă mai frecvent modificări comportamentale exprimate printr-o creștere a agresivităŃii, o tendinŃă sporită la dependenŃa de droguri sau nicotină și reacŃii depresive sau anxioase mai frecvente la băieŃi decât la fete. Rezultatele unei metaanalize au confirmat asocierea inversă între fumat și incidenŃa bolii Parkinson
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
a membranelor -Prematuritate -Greutate mică la naștere -Mortalitate crescută la naștere Sarcină ectopică Risc crescut de avort spontan 3.11.1. Fumatul și sarcina Este recunoscut efectul nociv al fumatului în timpul sarcinii asupra fătului. Cancerele cu debut în copilărie, tulburările comportamentale și neurologice infantile sunt dovedite a fi consecinŃe ale fumatului în timpul sarcinii. Salihu și colaboratorii au publicat în 2003 un vast studiu populaŃional, retrospectiv, de cohortă, incluzând 3004616 nou născuŃi. Fumatul activ și pasiv, conduce la sporirea mortalităŃii și morbidităŃii
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
creșterii intrauterine, și cu 30% a incidenŃei nașterii premature; de asemenea, este sporit de 2-3 ori riscul de ruptură prematură a membranelor amniotice și abruptio placentae (263). Nicotina reprezintă o substanŃă neuroteratogenă, cu consecinŃe asupra dezvoltării sferei cognitive, emoŃionale și comportamentale, observate în cazul copiilor mamelor fumătoare. Unii produși de combustie ai tutunului este posibil să aibă efecte mai importante decât nicotina, prin potenŃialul efect embriotoxic. În primele săptămâni de sarcină s-a observat apariŃia necrozei sinciŃiale și îngroșarea membranei trofoblastice
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
obŃine aceleași efecte) și acuză simptome de sevraj la încercarea de a opri consumul (332). 4.3. Principiile tratamentului pentru renunŃarea la fumat RenunŃarea la fumat trebuie să aibă la bază schimbarea atitudinii faŃă de consumul de tutun prin terapie comportamentală și înlăturarea simptomelor fizice generate de sevraj prin terapie medicamentoasă. DependenŃa de tutun prezintă caracteristicile unei afecŃiuni cronice. Doar o minoritate a populaŃiei fumătorilor obŃine abstinenŃa completă după prima tentativă de renunŃare la fumat. Majoritatea continuă să fumeze pentru mulŃi
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
trebui să pună accent pe educaŃia și consilierea permanentă a pacientului pe tot parcursul supravegherii. Sunt necesare nu doar intervenŃii incipiente, ci măsuri terapeutice susŃinute, repetate, cu urmărire periodică, sistematică, până la vindecare. Terapia complexă, integrează măsuri farmacologice și intervenŃii psiho comportamentale, în cure recurente, care maximizează rezultatele programului de renunŃare la fumat. Pentru ca strategiile de sănătate publică privind renunŃarea la fumat să aibă eficienŃă maximă, sistemul de îngrijiri medicale trebuie să aibă o abordare coerentă, integrată, a intervenŃiior terapeutice privind această
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
renunŃare la fumat? -Pentru un fost fumător, cât de recent a renunŃat la fumat și dacă există tendinŃa de a rămâne abstinent? “Assist ” Asistă -Pentru pacientul care vrea să încerce să renunŃe la fumat, oferiŃi medicaŃie și consiliere sau tratament comportamental. -Pentru pacienŃii care nu doresc să renunŃe în acest moment, oferiŃi intervenŃii motivaŃionale menite să determine încercări viitoare de renunŃare la fumat. -Pentru pacienŃii care au renunŃat la fumat recent și care păstrează tendinŃe de a fuma, aplicaŃi metode de
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
non farmacologice și farmacologice în vederea renunŃării la fumat. 4.4.3.2. Evaluarea motivaŃiei și a pregătirii pentru schimbarea majoră pe care o implică renunŃarea la fumat. Modelul trans-teoretic al schimbării este un model bazat pe stadii discrete pe parcursul schimbării comportamentale continue în relaŃie cu renunŃare la fumat (Tabelul 4.4.) (347). I.Precontemplarea: răspunsul este nonambiguu, fără intenŃia de schimbare II.Contemplarea: răspunsul indecis, intenŃia de schimbare este nesigură III.Pregătirea:când s-a produs decizia de schimbare comportamentală IV
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
schimbării comportamentale continue în relaŃie cu renunŃare la fumat (Tabelul 4.4.) (347). I.Precontemplarea: răspunsul este nonambiguu, fără intenŃia de schimbare II.Contemplarea: răspunsul indecis, intenŃia de schimbare este nesigură III.Pregătirea:când s-a produs decizia de schimbare comportamentală IV.AcŃiunea: când schimbarea (renunŃarea la fumat) are loc V.MenŃinerea: când persoana continuă să își menŃină schimbarea de comportament (abstinenŃa la fumat) VI.Recidiva:lipsa suportului adecvat determină reintrarea în stadiul I MotivaŃia de a renunŃa la fumat poate
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
în sevrajul tabagic. AcŃiunea constă atât în desensibilizarea receptorilor, cât și în atenuarea efectelor, în eventualitatea fumării unei Ńigări în timpul tratamentului de renunŃare la fumat. EficienŃa terapiei de substituŃie nicotinică este maximă când este combinată cu intervenŃii de tip terapie comportamentală (350). Bupropionul este un inhibitor slab, dar selectiv al recaptării neuronale a dopaminei și noradrenalinei, iniŃial folosit ca antidepresiv (351). Se presupune că efectele favorabile ale medicamentului în instituirea sevrajului tabagic sunt datorate acŃiunii asupra receptorilor dopaminergici de la nivelul unor
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
reduce sau elimina efectele farmacologice de recompensă ale terapiei de substituŃie nicotinică, subiectul trebuind să încerce stoparea folosirii acesteia. Astfel de antagoniști, cu acŃiune centrală și periferică (ex. mecamilamina) par să determine efecte funcŃionale asupra profilului fumatului, cu scaderea efectelor comportamentale ale nicotinei. Mecamilamina produce blocada nicotinică ce determină suprimarea abilităŃii subiecŃilor umani sau animalelor de laborator de a discrimina între administrarea de nicotină și placebo. Pretratamentul cu mecamilamina, asociat cu consilierea de specialitate, reduce dorinŃa de a fuma, fiind demonstrată
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
argintului prin reacŃii chimice cu compuși ai tutunului care la majoritatea subiecŃilor cauzează un gust extrem de neplăcut. A fost concepută gumă de mestecat, pastă de dinŃi sau apă de gură, cu acetat de argint (346). 104 4.5.5. Terapia comportamentală a dependenŃei nicotinice Terapia cognitiv-comportamentală a dependenŃei nicotinice vizează modificarea comportamentului inadaptabil al indivizilor, decondiŃionarea și trecerea la un comportament adaptat. Aplicarea acestei tehnici în cabinetele de consiliere antifumat ajută fumătorul să înveŃe să își observe comportamentul faŃă de fumat
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]