4,753 matches
-
a copiilor în procesul terapeutic. Tehnicile expresive ce facilitează exteriorizarea pe căi diferite de cea verbală, accesibile vârstei, permit copiilor să experimenteze „aici și acum" diferite probleme personale, beneficiind de insight-uri restructurante. Ei își deblochează astfel spontan propriile resurse, le conștientizează. Tehnicile expresive răspund nevoii de acțiune, de concret și mai ales trebuinței de joc și de mișcare a școlarului mic. Ele îi creează copilului impresia că nu vine la terapie, ci vine să se joace. Prin reducerea universului social la
Recuperarea deficien?ilor de auz ?i psihodrama by Daniela Nae () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84366_a_85691]
-
contact lumi culturale și științifice diferite; -știință creează situații de învățare despre animale, plante, cristale, obiecte prin împăturirea de figurine origami; dezvoltă simțul de a căuta date despre specii aflate în pericol de dispariție; formează obișnuința de a recicla hârtia, conștientizând necesitatea unui mediu curat; stimulează curiozitatea științifică prin testarea unor modele origami din punct de vedere al aerodinamicii, vitezei, mițcării și volumului; promovează observarea, măsurarea și înregistrarea grafică a modelelor; -artă hrănește creativitatea și provoacă imaginația; explorează idei originale utilizând
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
gesturilor profesorului în intervenția educativă, care întruchipează în contextul școlar actual rolul de dirijor-resursă cu virtuți comunicative și rolul de partener al elevului în propria formare. Utilizarea gesturilor în comunicarea didactică în calitate de ,,instrumente" profesionale sau metodologice înseamnă încercarea de a conștientiza aceste acte involuntare, de cele mai multe ori, și de a beneficia de avantajele acestui proces: • formarea unei prime impresii favorabile și gestionarea relației cu o clasă nouă de elevi; • facilitarea învățării prin asigurarea atractivității în predarea cunoștințelor; • construirea și menținerea unei
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
acestora: acompaniază, completează, accentuează, substituie, reglează comunicarea verbală; captează atenția elevilor; facilitează învățarea; ilustrează obiecte și fenomene; stimulează memoria și motivația; trădează emoții și exprimă atitudini; definesc personalitatea; reflectă natura relației dintre actorii școlii etc. Din păcate, prea puțini profesori conștientizează avantajele utilizării repertoriului gestual și, de aceea, o astfel de tematică merită analizată și cercetată. În același sens, am realizat o radiografiere a tipurilor de gesturi întâlnite în relația profesor-elev, subliniind faptul că gesturile asigură reușita comunicării didactice prin adăugarea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
spatele și ridică umerii, întoarce capul spre interlocutor și îl privește, se așază pe scaun etc. desemnează limbajul gestual sau registrul gesticii. Acest spectacol la care participăm zilnic are o deosebită importanță în optimizarea relațiilor interumane, dar, din păcate, nu conștientizăm rolul acestui sistem de semnificanți care, de cele mai multe ori, ni se dezvăluie și destăinuie într-un mod spontan, imediat, autentic și involuntar. De cele mai multe ori ne concentrăm asupra mesajelor verbale și uităm să observăm felul în care mâinile și picioarele
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sau subordonate unei arhitecturi de ansamblu (corpul uman) și capătă semnificații în funcție de factorii interni sau externi ai persoanei, conducând la exprimarea unor atitudini variate. De regulă, cei care știu cum să interacționeze cu ceilalți utilizează limbajul gestual cu succes și conștientizează rolul acestuia în manipulare, ascultare, persuadare, seducere, formarea unei prime impresii favorabile etc., deținând astfel un mare avantaj socio-profesional. Persoanele cu abilități de comunicare disting firesc și repede când să avanseze sau când să se retragă, când să vorbească sau
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a profesorului, despre atitudinea și gradul de siguranță în raport cu ceea ce spune. Parametrii paraverbali în discursul didactic se referă la parametrii vocali (înălțime, timbru, ton, intensitate, intonație, pauză) și la parametrii prozodici (ritmul vorbirii, accentul, rima, măsura). Aceștia merită să fie conștientizați pentru că pot schimba într-un anume context sau în funcție de context întreaga construcție de sensuri și semnificații transmise verbal. De exemplu, enunțul ,,Acest elev este supradotatul clasei" poate fi decodificat ca o apreciere, constatare, uimire, ironie la adresa elevului în funcție de elementele paraverbale
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
uimire, reflecție etc., elevii o percep în sens negativ, ca pe un moment supărător de disciplinare sau de așteptare, de anxietate (când trebuie să răspundă) sau de suspans dilematic (,,Oare ce urmeză: ne ascultă sau ne predă?"). Profesorul trebuie să conștientizeze că alături de rostul acumulării și păstrării cunoștințelor, există și beneficiul tăcerii în școală. Liniștea obținută în mod autoritar (ca o tăcere obedientă) are infinit mai mică valoare decât atmosfera de ,,tăcere" produsă prin captarea atenției elevilor cu ajutorul întrebărilor care creează
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
constatat cât de importante și informative sunt expresiile faciale în interacțiunile umane, în descoperirea înșelăciunii unei persoane, dar, spre deosebire de embleme și ilustratori, acestea nu sunt intenționate. Din păcate, expresiile faciale pot trăda expectanțele scăzute ale profesorilor față de elevi. Profesorul eficient conștientizează rolul de mediator al expresiilor faciale în crearea climatului educațional, în creșterea motivației școlare și construirea unor relații sincere cu elevii. Anumite gesturi expresive ale profesorului pot căpăta un caracter relativ fix, devenind elemente caracteristice pentru acesta, și pot avea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
didactice în funcție de mai multe criterii; * să exemplifice efectele produse de incongruența dintre gesturile și cuvintele profesorului asupra elevilor și invers; * să analizeze rolul funcțiilor și disfuncțiilor gesturilor în actul educațional; * să sublinieze impactul gesturilor în motivarea școlară a elevilor; * să conștientizeze funcțiile gesturilor în optimizarea comunicării didactice; * să precizeze modalitățile de valorificare a gesturilor în comunicarea didactică. Teme de discuție 1. Elemente caracteristice ale comunicării didactice. 2. Rolul gestului în relația profesor-elev: funcții și disfuncții. 3. Tipologia gesturilor în comunicarea didactică
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
interese, abilități în relațiile interpersonale și de inteligență. Donald Super identifică cinci stadii de dezvoltare, fiecare stadiu fiind caracterizat de responsabilități și roluri unice. În prima etapă creșterea (growth), copiii se identifică ușor cu cei din jurul lor, încep să își conștientizeze propriile interese și abilități în relație cu lumea profesionalä. În stadiul explorativ (exploration) își testează fanteziile ocupaționale în școală și în grupul de prieteni etc (14-25 ani). Se cristalizează preferințe vocaționale și se optează pentru o direcție de educație sau
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
li se recomandă folosirea unui scenariu de interviu structurat) și se poate întinde pe durata unei sesiuni normale de consiliere (maxim 50 60 de minute). Scopul interviului de informare: * identificarea și definirea obiectivelor de carieră ale clientului (așa cum acesta le conștientizează la momentul interviului); * identificarea obstacolelor și resurselor în scopul atingerii obiectivelor; * asistarea ulterioară a clientului în cadrul procesului de luare a deciziei și de planificare a carierei; * oferirea unor date pentru o structură care îl va ajuta pe consilier să își
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
sunt: * informații demografice despre client; * experiență de muncă și abilitățile dobândite și folosite de locul de muncă; * educație și alte training-uri; * abilități, aptitudini, dizabilități de învațare; * dizabilități de orice gen; * bariere sociale și de mediu pe care clientul le conștientizează la momentul interviului; * surse de sprijin de care beneficiază clientul; * obiectivele de carieră ale clientului; * probleme personale, financiare sau de familie. În scopul adunării atâtor informații fără pierdere de timp, se recomandă utilizarea unui formular (semi)standardizat pentru interviul de
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
și cele ale lui Manovich, acesta se regăsește în înțelegerea artei în termeni de comportament, fie el situațional ori informațional. La rândul său, Forest observă, ca și Bourriaud, rolul cheie pe care îl are conceptul de "relație" în gândirea contemporană, conștientizând în același timp relevanța redefinirii comportamentului social. De asemenea, atât Forest, cât și Bourriaud constată utilizarea frecventă a aproprierii diferitor mijloace de transmitere a mesajelor. Pentru Forest, ca și pentru Manovich, artistul comunicațional acționează ca un organizator de informații, raportându
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
apariția discursurilor critice (critical discourses) interesate de chestionarea și deconstruirea istoriei și implicaților paradigmelor organizate vizual și a practicilor, instituțiilor și tehnologiilor pe care le legitimează. În ceea ce privește abordarea culturii vizuale din perspectiva teoriei culturale, Jennifer Webb și Tony Schirato 104 conștientizează relvanța pragmatică a teoriei culturale manifestată ca un câmp interdisciplinar de cercetare ce ar avea în vedere teoretizarea politicii și politizarea teoriei în scopul înțelegerii relațiilor și practicilor umane și instituționale. Cercetările specifice teoriei culturale, care vine cu propriul set
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Piper propune spre identificarea lor atât metoda kantiană transcendentală a "dovezii regresive", cât și diferitele metode de analiză psihologică gândite de Freud sau Jung. Instrumentele meta-artei sunt capacitățile discursive, conceptualizatoare și cognitive ale artistului pe care acesta trebuie să le conștientizeze și prin intermediul cărora trebuie să sugereze condițiile societății. Ca atare, meta-arta este artistică în preocupările sale, epistemologică în metodă și umanistă în ceea ce privește sistemul ei de valori. Valorile meta-artei sunt puse în contrast cu valorile estetice înguste ale artei. Luate izolat, valorile estetice
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
privitor la circumstanțele în care se poate produce fenomenul. Aici trebuie să subliniem încă o dată doar faptul că deși etimoanele sintagmatice pot fi, de această dată, și îmbinări libere (realitate pe care vorbitorii limbii receptoare nu au cum să o conștientizeze) tipurile de condensări care au loc în cadrul împrumutului lexical, prin reducerea unor compuse sau sintagme străine, sunt identice cu cele produse pe terenul unei și aceleiași limbi. Exemplele de mai jos, deși reduse numeric și aparținând doar câtorva limbi care
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
naturale, dispariția unor specii din fauna și flora planetei, boli și sărăcie în zone defavorizate, obezitatea, sedentarismul și multe altele sunt problemele lumii moderne. Mentalitatea omului modern trebuie orientată către un stil de viață sănătos, în armonie cu mediul înconjurător, conștientizând că orice acțiune individuală afectează întregul în care trăiește. Educația este cea care oferă accesul individului la cunoaștere, autocunoaștere, afirmare și socializare. Omul este cel ce adoptă un anumit stil de viață, își alege prioritățile, își formează propriile păreri, dar
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
-se exclusiv din elevi/studenți, cadrul didactic fiind coordonatorul de activitate. Exercițiul votului, a voluntariatului, dezbaterile pe anumite teme, în vederea informării sau găsirii unor soluții, evidențierea rezultatelor obținute în urma unor manifestări, formează în mentalitatea tânărului ideea de utilitate în societate, conștientizând că dezvoltarea proprie este baza dezvoltării generale. Implementarea valorilor fundamentale ale Olimpismului (toleranța, nonviolența, spiritul de fair-play, spiritul de echipă etc.) pregătește tânărul în formare pentru integrarea sa în societate, folosind principiile democrației în comportamentul cotidian, în muncă, în viață
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
Educația olimpică, prin mijloacele sale, acoperă o arie extinsă de cerințe ale tinerilor (ofertă bogată de activități de loisir). Formarea „consumatorului” de sport se realizează încă de la vârstă mică, prin informare-practicare a diverselor ramuri de sport, ca spectator la competiții, conștientizând efectele benefice ale exercițiului fizic, dar și efectele negative nedorite/ accidentări (nu este efectuat corect, fără o dozare corespunzătoare, fără echipament specific etc.). Atitudinea consumatorului de sport se reflectă în alegera activităților de loisir. Competițiile/activitățile sportive (exercițiul fizic, sporturi
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
Se impune studiul bibliografiei cu tematică olimpică, reviste sportive, urmărirea emisiunilor sportive, despre mișcarea sportivă de-a lungul timpului, monitorizarea propriilor activități etc. Motivațional, de practicare a sportului Dezvoltarea capacității de a practica exercițiul fizic în mod independent, de a conștientiza efectele sale benefice (mai ales în aer liber), atitudinea față de frumos și armonie - ideal educațional al antichității grecești, uitat în zilele noastre, este obiectiv prioritar al Educației olimpice. Educația olimpică, înființarea cercurilor olimpice școlare pe bază de voluntariat, completează și
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
metode și mijloace atractive, jocul fiind principala formă de manifestare în descoperirea noțiunilor de bază. 2.1.1. Metodologie Perioada școlară mică sau a treia copilărie (6-10/11 ani) prezintă importante caracteristici, iar procesul învățării are un rol definitoriu fiind conștientizat. Instituția școlară prin programele sale de studiu, oferă cunoștințele necesare formării elevilor la această vârstă, prin organizarea și dezvoltarea unor strategii de învățare. Nu trebuie uitat faptul că în această perioadă copilul își formează deprinderea scris-citit și calcul. Disciplina de
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
și omenire. Aceasta ne arată că istoria curge ca un fluviu tumultuos ce nu poate fi oprit și care produce inundații catastrofale în mod imprevizibil dacă nu este supus lucrărilor de regularizare. Conducătorii marilor puteri ale omenirii ar trebui să conștientizeze mai vizibil această situație care acum începe să devină tot mai nesigură. EVOCARE NICOLAE CORNĂȚEANU (1899 - 1977) fondatorul cercetărilor de economie agrară și contabilitate agricolă Există oameni al căror drum de muncă rodnică și afirmare în sprijinul unui domeniu, fie
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
ca un atac la adresa autorității sale. Ordinea și disciplina constituiau parametri definitorii ai câmpului educativ școlar, iar "fața" concretă a acestora era modelată de către profesor. ▪ Prins în plasa restricțiilor fixate de câmpul educativ școlar, de cele mai multe ori, elevul nu putea conștientiza în mod limpede natura și sensul acestor restricții. De aceea, revolta lui părea o revoltă fără obiect pentru că nici nu putea găsi unul. Alteori, revolta îl viza pe profesor, dar nu pentru că elevul ar fi identificat în prezența acestuia acea
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
să se miște decât în cadrele fixate și că nu are niciun cuvânt de spus în ceea ce privește cadrele ca atare sau activitatea de fixare a lor. Unii profesori trăiau cu iluzia că acesta este apanajul exclusiv al statutului lor, fără a conștientiza că și ei se supuneau unor cadre (doar exigențele erau altele) pe care nu le puteau controla. Alți profesori au ignorat cu totul acest aspect al activității lor, deoarece nu aveau cultura unui act educativ care este (și trebuie să
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]