3,868 matches
-
prestigiului și controlului asupra celorlalți prin intermediul banilor, nu îi face pe subiecți să se mai simtă bine. Ei nu găsesc o sursă de plăcere în faptul că îi pot controla pe ceilalți prin intermediul banilor, pentru ei acest lucru are o conotație negativă. Puterea și prestigiul cumpărat cu bani are conotații negative pentru toți angajații români, deoarece este considerată o caracteristică a clasei politice corupte, oamenii adunând multe frustrări la acest capitol, simțindu-se deseori folosiți, manipulați. Prin urmare nu vor găsi
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
face pe subiecți să se mai simtă bine. Ei nu găsesc o sursă de plăcere în faptul că îi pot controla pe ceilalți prin intermediul banilor, pentru ei acest lucru are o conotație negativă. Puterea și prestigiul cumpărat cu bani are conotații negative pentru toți angajații români, deoarece este considerată o caracteristică a clasei politice corupte, oamenii adunând multe frustrări la acest capitol, simțindu-se deseori folosiți, manipulați. Prin urmare nu vor găsi în puterea cumpărată cu bani o cale de a
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
pe mai departe, singur cu el însuși, desprinzând, ca să spunem așa, legăturile ce-l unesc de corp?" (Phaidon, 67c) Aristotel, reluând parțial sensul medical, înțelege și el termenul de catharsis în accepțiunea lui psihologică, fără a-i da totuși o conotație morală, cum face Platon. El îl folosește pentru prima dată în Politica (Cartea VIII, 7) cu privire la efectul calmant al muzicii asupra executantului sau asupra auditoriului. El îi atribuie muzicii patru scopuri, educativ, cathartic, cultural, odihnitor. "Muzica trebuie să fie practicată
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
că acolo trebuie să se i pună „toate pământurile la picioare”, este de fapt o formă egipteană a lui Baalxe "Baal", care a preluat formele și numele lui Sethxe "Seth" (Sutekh este doar o vocalizare). Oricât de străine ar fi conotațiile, acești regi par totuși să aibă o participare amplă la cultura egipteană și există mai multe documente ale timpului care servesc la ilustrarea acestei situații. Chiar la finalul perioadei În cauză apare un text narativ ciudat: papirusul numit Westcar 1
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pe care hitiții și luvienii o numesc Kamrușepa; zeița tronului, ¾almașuitt(a)xe "H~almașuitt(a)"; divinitățile protectoare, ¾apantali și Zit¿ariyaxe "Zith~ariya"; divinitățile lumii subterane, Iștuștayaxe "Iștuștaya" și Papayaxe "Papaya", și Lelwanixe "Lelwani", care, În izvoarele hatice, are conotații masculine (Otten, 1950). Alte divinități importante sunt Zilipurixe "Zilipuri", care are un rol important În ritualurile de Întemeiere; zeița Kaitxe "Kait", grâul divinizat; zeița-regină Kata¿a, venerată mai ales În cetatea Katapa; Teteș¿api, probabil un fel de pòtnia theròn
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mit despre muntele Pișaișaxe "Pișaișa" care Încearcă să o agreseze pe Iștarxe "Iștar". Nu pot fi asimilate textelor mitologice studiate până acum texte ca „Istoria lui Appuxe "Appu"”, și „Istoria vacii, a zeului-Soarexe "Soare" și a pescarului”, lucrări erudite, cu conotație etică aparte, În care povestirea intenționează să dea mărturie despre măreția și dreptatea divinităților invocate În partea de Început, respectiv zeul-Soare și zeița Iștarxe "Iștar". AbrevieriTC "Abrevieri" Anatolica Anatolica. Institut historique et archéologique néerlandais à Istanbul, Leiden. AoF Altorientalische Forschungen
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
seminomazi vorbitori ai unor dialecte aramaice erau prezente În Mesopotamia și În aria siro-palestiniană, În contact cu popoarele sedentare din aceste regiuni. Așadar, fusese deja inițiat un proces de infiltrare urbană progresivă (paralelă celei a israeliților În Palestina) care dobândește conotații evidente Începând din secolul al XI-lea Î.Hr., când găsim populații aramaice deja organizate În regate autonome pe o arie care se Întinde de la munții Taurus până În valea Eufratului, din Siria nordică și centrală până pe cursul superior al Iordanului
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
3) poate fi pusă În legătură cu o practică obișnuită la arameii din Sefarwaim, exilați din Samaria. Iar În cultul lui Adrammelek (2 Regi 17,31) Îl putem vedea cu o oarecare certitudine pe Hadad-rege. Instituirea marz¶a¡-ului, banchetul ritual cu conotații funerare organizat de asociații religioase devotate uneia sau mai multor divinități, este atestată În Biblie În Amos 6, 4-7 și Ieremia 16,5. În orice caz, În izvoarele aramee practica este atestată clar În colonia iudaică de la Elephantina (Syene 1
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Înseamnă probabil „Tăurașul lui Bolxe "Bol"” (după alții, „Carul lui Bol”). Posibila prezență a termenului „tăuraș” În teonim ar putea face aluzie la funcția de zeu al fenomenelor atmosferice, cu implicații privind fertilitatea și fecunditatea, care ar fi putut favoriza conotația lunară ulterioară. Pe lângă apartenența la triada zeului suprem, Aglibolxe "Aglibol" este reprezentat adesea cu Malakbelxe "Malakbel", Împreună cu care formează o pereche de frați divini: o legătură cultuală (poate mitică) diferită și anterioară rolului său În anturajul lui Bel. Aglibol și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
există Îndoială că, În acest strat mai vechi al religiei etrusce, un rol fundamental le era atribuit forțelor elementare ale naturii, stabilite În cer, În pământ și dincolo de mormânt, care nu erau antropomorfizate și aveau aspect terifiant, adesea ambiguu În conotația lor sexuală: această străveche ambiguitate divină, de sex ca și de manifestare „concretă”, se va păstra pentru mult timp, nu numai În cercul „demonilor” care, În perioada istorică, alcătuiesc alaiul principalelor divinități etrusce, ci chiar În deus Etruriae princeps, acel
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
războinic, poate echivalent al latinului Quirinusxe "Quirinus" și protagonist al mai multor mituri locale; Caluxe "Calu" este un zeu al infernului, iar Peqanxe " Peèan" ar putea fi perechea lui; Caqaxe "Caèa" (sau Cauqaxe "Cauèa") este o divinitate solară, dar având conotații infernale, asemănătoare latinului (Sol) Indiges, chiar dacă panteonul latin nu cunoaște o corespondentă a lui Caqas secxe "Caèas se÷", „Fiica lui Caqa”, probabil „Celeritas Solis filiaxe "Celeritas Solis filia"” din cunoscutul fragment de mantică etruscă ce ni s-a transmis În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Laranxe "Laran", despre care s-a vorbit mai sus, cu corespondentul etrusc al latinului Quirinusxe "Quirinus", strămoș colectiv (la Roma el era „Romulusxe "Romulus" divinizat”) și zeu al curiilor, căruia anticii Îi asociau numele cu lancea și care avea evidente conotații infernale. Și astfel, lapis manalis și mundus din religia romană, foramina, „găuri” care pun În legătură lumea infernală și pe cea a oamenilor, au fără Îndoială aceleași rădăcini comune străvechi și lingvistice cu cele ale credințelor etrusce analoage; tot paralel
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
amestec al diferitelor componente ale unui orizont cultural, și aspectul credințelor și cultelor - deși, În principiu, e legat de schemele tradiției mai mult decât oricare altul - participă la schimbările care afectează ritmurile sociopolitice și economice ale cetăților grecești, dobândind noi conotații față de diferitele experiențe ale popoarelor cu care trebuie să se măsoare acum mai direct, fie chiar și În interiorul comunității cetățenești, fie - În persoana soldaților, negustorilor, a emigranților În general - În vasta oikoumène a statelor elenistice. Două tendințe fundamentale străbat cultura
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
naturist (personajele divine și Întâmplările lor ca „figură” a unor elemente și evenimente cosmice) ce va cunoaște un atât de mare succes În lumea antică și se va reflecta și În interpretările moderne ale fenomenelor religioase. O asemenea religiozitate, În conotația ei specifică universalistă, Își află expresia În celebrul „Imn către Zeusxe "Zeus"”, al lui Cleante, În care suveranul panteonului grec capătă trăsăturile puterii cosmice ce conduce totul și ordonează viața umană după legile Logos-ului universal, parametru și măsură de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
care, săvârșit de către simpli indivizi și de comunități orășenești pentru sănătatea Împăratului și a familiei sale, constituie o manifestare a fidelității politice și religioase totodată. În evoluția profundă a obiceiului și a sentimentului religios al veacurilor următoare, acest rit accentuează conotațiile catarctice și, din rit public pentru salvarea comunității sociale În persoana celui mai mare reprezentant al ei, devine cu precădere un rit privat, cu scopul de a-l purifica și a-l mântui pe credincios, care, prin el, Într-un
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
vorba despre figura „Înțeleptului” În stare să stabilească un contact intens și personal cu nivelul divin și să facă să se reverse asupra omului obișnuit efectele binefăcătoare ale unui astfel de raport, așezându-se ca mijlocitor, câteodată cu asumarea unor conotații demonice, Între lumea divină și umană. În unele cazuri, facultățile divinatorii ale personajului și capacitățile sale taumaturgice, manifestate de preferință În sfera medicală, se traduc În instituirea unor noi culte care se alătură centrelor oraculare de tradiție Îndelungată, adesea luate
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
deveneau insuficiente din cauza creșterii populației, tinerii porneau să cucerească și să colonizeze noi pământuri sub auspiciile zeului Marte, desigur pentru că aceste noi strămutări se puteau realiza doar prin Îndepărtarea cu forța a proprietarilor inițiali. Așadar, Marte are În Italia o conotație puternic agrară pentru că este zeul sub auspiciile și cu ajutorul căruia se cucereau și erau apărate pământurile; Însă acest lucru se Întâmpla tocmai pentru că era zeu al războiului. Despre zeul germanic al celei de-a doua funcții, Thorxe "Thor", vom vorbi
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
iar dacă Romulus Însuși nu ar fi fost considerat un exponent al celei de-a treia funcții, această identificare ar fi fost imposibilă. Abia Într-o fază secundară, Romulus, ca fondator și prim suveran al Romei, ajunge să primească acele conotații marțiale pe care tradiția i le recunoaște explicit. În același mod, Quirinius, tocmai din cauza identificării cu Romulus, ajunge să treacă drept divinitate militară, apărând uneori ca dublură a lui Marte Însuși; Însă toate acestea nu privesc istoria mai veche a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și despre faptul că avea În stăpânire rodnicia câmpurilor (și nu numai a câmpurilor, dacă ne gândim la orgia care Încheia ritualul profetic), că Svantovitúxe "Svantovitu^" poate fi considerat exponent al celei de-a treia funcții. Svaroc¹, cu vizibila sa conotație militară (poartă arme, iar În templul său din Arcona sunt păstrate Însemne ale războiului), este În mod clar un zeu al celei de-a doua funcții. În aceeași situație se află Triglavxe "Triglav" și Jarovitúxe "Jarovitu^". În ceea ce privește funcția suverană și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
motive tabuistice. c) Letonul Mënes(i)s; lituanianul Menuo, prusacul Meninsxe "Menins"; letonul „Perk¿ns” (lituanianul Perk¿nasxe "Perku>nas"; prusacul Percunis, „tunet”) Mënes(i)s este divinizarea lunii (de gen masculin În limbile baltice) și are, prin urmare, o conotație nocturnă, care, conform opiniei unor cercetători, ar justifica apartenența sa la zona războinică („străbătând cu succes noaptea anului, așa cum străbate fiecare noapte În parte, zeul Lună este modelul eroului”; Haudry, 1987, p. 290). Este dificil de precizat care este valoarea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cântecele populare („Unde alergi Mënesis, cu măciuca ta de stele? Merg la război, fug la război, ca să-i ajut pe tineri.”). Și Perk¿nasxe "Perku>nas", al cărui nume, după cum am văzut, este derivat de la stejar, are În mod clar conotații războinice. El era zeul furtuniixe "zeul furtunii" și al fulgerelor („Jupiter ille fulmineus, vulgo Perkunas”, spune un cronicar); Însă fulgerul, chiar În religia vedică, este arma tipică a zeului războiului, Indraxe "Indra". Este reprezentat cu un ciocan sau cu secure
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
lor În cadrul sincronic al unui sistem teologic. Intră astfel În scenă Laimaxe "Laima", zeița destinului, care oferă bucurii și dureri oamenilor Încă din momentul nașterii, a cărei patroană este; Laume, care toarce și deapănă firul vieții, asemenea Parcelor, având Însă conotații erotice, străine acestora din urmă; Austejaxe "Austeja", zeița fertilității și a familiei, reprezentată sub forma albinei-regină; Mamaxe "Mama" Gabija (În Letonia, Mama Foculuixe "Mama Focului"), zeița căminului, asemănătoare zeiței romane Vestaxe "Vesta"; Z#emynaxe "Z#emyna", mamă a pământului, zeiță
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Donnxe "Donn", „Întunericul”, o divinitate minoră care locuiește În Tech Duinn, de-a lungul coastelor irlandeze unde trebuie să ajungă toți morții. Însă și această identificare este destul de nesigură, pentru că tot ceea ce au realmente În comun cele două divinități este conotația funebră generică. Mai putem da un exemplu de astfel de identificare discutabilă. Minervaxe "Minerva" care apare la Cezar a fost confruntată cu zeița irlandeză Brigitxe "Brigit", doar pentru că zeița galică era patroana tuturor meșteșugurilor, iar cea irlandeză, conform „Glosarului lui
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de Tyrxe "Tyr", al cărui nume Înseamnă, probabil, „cel divin, ceresc” (adică, *deiwos). În interpretatio Romana, după cum am văzut deja, acesta este identificat cu Martexe "Marte", devenind astfel clar că Încă din cele mai vechi timpuri Tyr a avut o conotație militară puternică. O astfel de conotație provine, În opinia lui Dumézil (1959), din faptul că el, fiind protectorul ordinii și al legii, este patronul adunării populare la care germanii purtau arme și Îmbrăcăminte de războinici. Trebuie amintită și inscripția latină
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Înseamnă, probabil, „cel divin, ceresc” (adică, *deiwos). În interpretatio Romana, după cum am văzut deja, acesta este identificat cu Martexe "Marte", devenind astfel clar că Încă din cele mai vechi timpuri Tyr a avut o conotație militară puternică. O astfel de conotație provine, În opinia lui Dumézil (1959), din faptul că el, fiind protectorul ordinii și al legii, este patronul adunării populare la care germanii purtau arme și Îmbrăcăminte de războinici. Trebuie amintită și inscripția latină În care acest Marte germanic primește
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]