10,875 matches
-
este ilustrată de un exemplu dat de Nunberg (1935/1957): O tânără este foarte atrasă sexual de toți tinerii drăguți pe care-i întâlnește. Ea a găsit un mijloc să se controleze, acela de a intra cu ei într-o conversație pe teme intelectuale. Excitația sa sexuală dispare atunci și, al doilea beneficiu al sublimării, conversațiile îi servesc mai apoi drept sursă de inspirație în activitatea sa de scriitoare. Al doilea exemplu, prezentat de Fraiberg (1959/1967), este un studiu longitudinal
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
sexual de toți tinerii drăguți pe care-i întâlnește. Ea a găsit un mijloc să se controleze, acela de a intra cu ei într-o conversație pe teme intelectuale. Excitația sa sexuală dispare atunci și, al doilea beneficiu al sublimării, conversațiile îi servesc mai apoi drept sursă de inspirație în activitatea sa de scriitoare. Al doilea exemplu, prezentat de Fraiberg (1959/1967), este un studiu longitudinal privind recurgerea permanentă la activitatea intelectuală ca apărare: Fraiberg observă, începând de la doi ani până la
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
conservare de criză a realității. Primul tip de conservare trebuie să păstreze realitatea interiorizată În viața de zi cu zi, iar al doilea tip, În situațiile de criză. Modalitatea cea mai sigură pentru conservarea (de orice fel) a realității este conversația (eventual, interogația morală În interacțiunea cu ceilalți și cu propriul sine critic). Problema care se pune este dacă nu cumva cele două tipuri au fost suprapuse de către regimul comunist (vigilența, starea de asediu, suspiciunea, ascultatul, excesul de zel Înțeles pernicios
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
care se pune este dacă nu cumva cele două tipuri au fost suprapuse de către regimul comunist (vigilența, starea de asediu, suspiciunea, ascultatul, excesul de zel Înțeles pernicios etc. sunt semne că rutinierul și excepționalul se Întrepătrund) și dacă nu cumva conversația/ Îndoiala rațională (din sociologie) sunt evacuate și suplinite de propagandă și ideologizare. Jurămintele militare, angajamentele sunt În sine o astfel de formă escamotată de propagandă. Iar jurămintele și angajamentele nu se discută; ele sunt Îndeplinite mașinal. Asumarea unei uri puternice
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
aici?”. În relatarea sa, Dej a susținut că Vâșinski i-ar fi propus să o Îndepărteze pe Ana Pauker din conducerea PCR sau chiar din țară, prin trimiterea Într-o misiune În străinătate. Potrivit istoricului Florin Constantiniu, În notele de conversație legate de vizitele lui Vâșinski În România, din arhivele sovietice, nu s-au găsit informații despre discuția dintre reprezentantul sovietic și Dej În privința Anei Pauker. Constantiniu susținea În volumul său De la războiul fierbinte la războiul rece că, Într-o notă
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de vizitele lui Vâșinski În România, din arhivele sovietice, nu s-au găsit informații despre discuția dintre reprezentantul sovietic și Dej În privința Anei Pauker. Constantiniu susținea În volumul său De la războiul fierbinte la războiul rece că, Într-o notă de conversație din 23 ianuarie 1947, referitoare la vizita lui Dej la Moscova, acesta i-ar fi spus lui Vâșinski că se ciocănește permanent În activitatea sa de piedicile puse de Ana Pauker, Luca și, Într-o oarecare măsură, de Teohari. Situația
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
nemulțumiri și nu numai că nu Întărește, dar subminează autoritatea conducerii partidului. Se aud reproșuri că România este condusă de evreica Pauker și de ungurul Luca și se subliniază, pe lângă asta, că Pauker este agenta Moscovei”. În aceeași notă de conversație se menționa faptul că Dej i-ar fi sugerat lui Vâșinski „să se ia măsuri de schimbare a acestei situații și, În primul rând, În privința lui Pauker, care ar trebui trimisă la o activitate peste hotare, de exemplu, la Paris
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
care ar trebui trimisă la o activitate peste hotare, de exemplu, la Paris, În calitate de reprezentantă a României la Federația Internațională a Femeilor. Aceasta ar ușura situația și ar Înlătura interpretări și comentarii nedorite”. Din acest fragment extras din nota de conversație se constata faptul că inițiativa lui Vasile Luca și Teohari Georgescu de a discuta poziția Anei Pauker i-a aparținut lui Gheorghiu-Dej. În relatarea sa din noiembrie 1961, Dej amintea despre vizita sa și a Anei Pauker la Moscova, În
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Pauker la Moscova, În 2 februarie 1947. Conform celor spuse de Dej, Stalin, informat despre neînțelegerile dintre cei doi, l-a avertizat pe Dej că „Partidul Comunist era un partid de clasă, nu de rasă”. Gheorghiu-Dej susținea că, Într-o conversație avută cu Stalin, fără ca Ana să fie prezentă, acesta i-ar fi spus că, „dacă are greutăți din partea Anei Pauker și a lui Vasile Luca, să-i izgonească”. Istoricul Florin Constantiniu susținea că documentele sovietice confirmau spusele lui Stalin despre
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
că nu-i momentul de discuții și să vin la guvern. În privința articulării și organizării primelor recrutări, trebuie să menționăm faptul că Vătășescu Își amintește de un tânăr Îmbrăcat În „plovăr” (primul-ministru) care vorbea la telefon. Conform lui Anton Vătășescu, conversația dintre proaspătul ministru și Petre Roman ar fi decurs În felul următor: Dumneatale cine ești? Am spus: mă numesc Vătășescu. „A, da, dumneata ești ministrul industriei...” „Da, dar nu m-ați Întrebat”. „O să avem alegeri, până atunci nu poți refuza
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Junimea, Iași, 2007. footnote>. Sistemul informațional poate fi asemănat unei rețele de comunicații deoarece asigură căile prin care informația ajunge în orice punct al întreprinderii și chiar din exteriorul ei. Sistemul ca rețea de comunicații are două aspecte: unul informal (conversațiile, discuțiile dintre salariați și manageri), dând naștere la sistemul informațional informal; unul formal (activități ce se desfășoară pe baza unor proceduri prestabilite), rezultând sistemul informațional formal. Deseori, sistemul informațional al unei întreprinderi este denumit și sistem de prelucrare a datelor
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
informaționale Caracteristici Formale • Informații structurate, în formă scrisă. • Corespund evenimentelor repetitive bine analizate. • Modele de prelucrare bine definite. • Exemplu: sistemul financiar-contabil. • Rigoare-stabilitate. Gradul de formalizare al procedurilor Neformale • Informații sub o formă oarecare. • Inexistența unor reguli precise de prelucrare. • Exemple: conversații telefonice, de culise. • Suplețe, rapiditate. Manuale • Operațiile sunt asigurate de om, fără a recurge la mașini. • Acceptabile pentru volume mici de date sau pentru sarcini slab definite. Automatizate • Operațiile sunt asigurate de calculator, fără intervenția factorului uman. Pregătirea sarcinilor aparține
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Brădățeanu, Istoria, II, 234-258; Lucian Blaga interpretat de ..., îngr. și introd. Emil Vasilescu, București, 1981; Sasu, În căutarea, 117-122; Cioculescu, Itinerar, III, 223-226, 371-378, V, 501-513; Doinaș, Lectura, 7-90; Ornea, Tradiționalism, 605-627; Ungureanu, Imediata, I, 41-43; Zaciu, Lancea, 326-385; Sângeorzan, Conversații, 7-10; Petrescu, Configurații, 210-214; Ion Pop, Lucian Blaga. Universul liric, București, 1981; Liviu Rusu, De la Eminescu la Lucian Blaga, București, 1981, 163-228; Eugen Todoran, Lucian Blaga. Mitul poetic, I-II, Timișoara, 1981-1983; Mircea Vaida, Pe urmele lui Lucian Blaga, București
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
1985; Cheia închisă, București, 1987; Pietre sălbatice, București, 1988; Cărticică de șase ani, București, 1988; Ultima Thule, București, 1990; Zgomotocicleta, București, 1996; Foșnet fabulos, Timișoara, 1997; Pelerinaj, București, 1997; Pastelul amoros, Timișoara, 1998; Start la șevalet, București, 1998; Pretext de conversație, Timișoara, 1999; Roua plural, pref. Nicolae Manolescu, București, 1999. Traduceri: Dimcio Dehelianov, Poezii, București, 1987. Repere bibliografice: Constantin, Despre poeți, 169-178; Constantin, A doua carte, 141-149; Pop, Poezia, 263-280; Poantă, Modalități, 197-200; Tudor, Pretexte, 248-252; Raicu, Structuri, 333-338; Felea, Secțiuni
BUZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
Năstase. Era cu un domn de la PSD, pe care l-a rugat să se deplaseze; am stat la clasa economică - trebuie să recunosc că era relativ comod pentru mine, nu știu cât de comod era pentru domnul Năstase - și am avut o conversație. El pleca la Strasbourg, schimba avionul la Zürich, la fel ca mine, care plecam În Statele Unite, astfel că am stat vreo două ore de vorbă. Cu această ocazie, spunându-i: „Iată, văd că vă merge bine, urcați În sondaje”, răspunsul
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
egală măsură, Partidul România Mare a recrutat În ultimul timp adepți și din zone foarte neașteptate. Este, de pildă, cazul lui Mihai Lupoi, pe care l-am Întâlnit la Washington, În grădina reședinței ambasadorului român, Sorin Ducaru. Am avut o conversație de vreo două ore, altminteri amuzantă. Când l-am Întâlnit prima dată, Lupoi era Încă ministrul Turismului În primul guvern postdecembrist. Pentru tineretul care nu știe, Mihai Lupoi... Mircea Mihăieș: ...este primul ofițer care a apărut În decembrie 1989 pe
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
fenomen de regenerare ideologică și morală În cadrul Partidului Social-Democrat. Mircea Mihăieș: E un eufemism - evident că nu s-a produs. Vladimir Tismăneanu: Au apărut oameni noi, pe unii Îi știm, pe unii nu-i știm. Eu am avut două lungi conversații cu Cozmin Gușă când a fost În Statele Unite. Este un om foarte inteligent, are foarte multe lucruri de spus și știe PSD-ul din interior. A fost secretarul general al acestui partid și e clar că, fiind fizician la bază
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
anterior și apărută În volumul Between Past and Future. Conferința a debutat cu o masă rotundă la care au participat figuri de vârf ale mediilor de informare americane: Între ele, Richard Holbrook. Acesta vorbea mereu la telefonul mobil, având ultimele conversații cu Milošević Înainte de decizia finală de a bombarda Iugoslavia. A fost un party Într-o seară la Lászlo Rajk jr. acasă, nu știu dacă ai mers. Mircea Mihăieș: Am fost. Erau și Horia Patapievici, Sorin Antohi... Vladimir Tismăneanu: Patapievici, Antohi
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
a fost dat”. Am izbucnit În râs, deși nu era nimic comic În momentul respectiv, Întrebându-l pe domnul Holbrook: „A, deci Milošević are numărul dumneavoastră de mobil?!”. Pe undeva, deci, am fost cu toții martorii unui eveniment istoric. Era ultima conversație cu domnul Holbrook, cel care pusese, cu vreo doi ani Înainte, pe picioare Acordul de la Dayton. Acest acord Îl legitima pe Milošević pe plan internațional și a fost semnat de „cei trei crai de la răsărit” - Tudjman, Milošević, Izetbegović. Mircea Mihăieș
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
la problema Ion Iliescu. Este el sau nu președintele uitării? Nu știu dacă i-aș atribui acest nume pe care i l-a dat cândva Milan Kundera lui Gustáv Husák. Ion Iliescu s-a angajat totuși Într-o carte de conversații cu mine, care este, din punctul meu de vedere, un protest Împotriva uitării. E o carte scrisă pe un ton foarte politicos, evident, dar, atât cât este posibil, Încerc, așa cum facem acum, să recuperez elemente peste care se depun tot
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
dacă și președintele, și premierul sunt simultan Înfrânți de structuri, de ce nici unul nu le numește? De ce nu purtăm totuși o discuție rațională? Există locuri În care ne putem Întâlni și În care democrația poate să funcționeze așa cum trebuie, ca o conversație deschisă, loială, bazată pe o minimă Încredere mutuală, În care să avem ca scop principal promovarea ideilor de justiție, toleranță, adevăr, chiar dacă acestea sunt cuvinte foarte mari. Mircea Mihăieș: Toate acestea trebuie privite ca un alibi pe care și l-
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
la Zoe Petre, era ca și cum m-aș fi dus să fac un interviu cu ei. La un moment dat mai vrei să știi și opinia celuilalt! Cum am spus la Începutul acestei discuții, aș vrea ca ea să fie o conversație, nu un interviu. Există un titlu faimos al unei cărți a unui profesor de la Universitatea Yale, Democracy, Italian Style. Cred că se potrivește și În cazul meu: sunt și insider, și outsider. Mircea Mihăieș: A Lively Look at Italy. A
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
politice: s-au făcut multe diferențieri. Unii dintre reprezentanții de vârf ai acestei clase politice sunt oameni de carte sau care citesc foarte mult. Nu am nici o Îndoială În privința premierului Năstase. În discuțiile purtate cu Ion Iliescu există foarte multe conversații despre cărți pe care le-a citit. Mircea Mihăieș: Mai are și acum timp să citească? Vladimir Tismăneanu: Citește foarte mult. Voi da un singur exemplu: În cadrul discuțiilor noastre am pomenit cartea lui Aleksandr Iakoblev, Un secol de violență În
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
un tip excesiv de orgoliu. Orgoliul este unul dintre păcatele mari și poate să te piardă. Nu numai În politică, dar aici În mod cert Îți poate juca feste adeseori ruinătoare. Cred că asta s-a Întâmplat. Adaug - măcar pentru savoarea conversației - că, În multe situații, principala consilieră a domnului Roman, Mioara Roman, nu i-a făcut neapărat servicii. Dau un singur exemplu din propria experiență: În cartea Stalinism for All Seasons Îi mulțumesc lui Petre Roman pentru că mi-a pus la
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
celor dintre statele americane. Fiecare stat american are propria legislatură, propriile legi și taxe. În Delaware nu se plătesc taxe, În Maryland plătim unele relativ mari, iar În Washington, D.C., plătim chiar taxe peste măsură, după părerea mea. Într-o conversație cu bunul nostru prieten Leonard Oprea, ca de fiecare dată când vorbești cu el, Îți reamintește că locuiește În Massachusetts, căruia i se spune... Mircea Mihăieș: ...Taxachusetts! Pentru culoare, dar și pentru a sublinia marea diferență Între vorbă și faptă
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]