5,650 matches
-
lui Lazăr Profesorul solicită elevilor să citescă cu atenție fragmentul biblic: „Deci au trimis surorile la El, zicând: Doamne, iată cel pe care îl iubești este bolnav”, apoi le adresează următoarea întrebare: Credeți că acest anunț a fost suficient de convingător, pentru ca Iisus să vină la prietenul Său? (Da cele două surori Îl informează pe Iisus într-un mod simplu, nedorind să indice ce ar trebui să facă.) Exercițiul constă în executarea conștientă și repetată a unor acțiuni și fapte cu
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
același respect pe care ni-l datorăm nouă înșine. Pe acest fundament urmează să clădim perceptele comportării politicoase, atente, binevoitoare, într-un cuvânt civilizate. Formarea unei anumite concepții despre politețe cu tot ceea ce implică ea, trebuie sprijinită pe exemple concrete, convingătoare și accesibile, cu exerciții, interpretări și rezolvări ale unor situații reale. Metodele și procedeele, formele de organizare a acestui tip de activități au un rol deosebit în reușita acestora. Acestea trebuie să fie cât mai variate, cât mai atractive pentru
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
asocierea acestora, în vederea atingerii unor obiective comune, statele trebuie să încerce să-și depășească frica și să învețe să coopereze. În viziunea liberală, instituția securității colective prezintă cel puțin trei avantaje importante față de alternativa balanței nereglementate. Primul este descurajarea mai convingătoare a unui potențial agresor, care s-ar confrunta nu cu un adversar aproximativ egal, cum se întâmplă în cazul balanței de putere, ci cu o forță net superioară. Un al doilea argument vine din convingerea că instituțiile contribuie la promovarea
Securitatea colectivă. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1521]
-
socială sau naturală. Având în vedere că ideile, “convingerile ne călăuzesc dorințele și ne modelează acțiunile.” (Peirce, 1990:115 ). Având, așadar, ca prim scop asumarea unei idei de către interlocutor, locutorul argumentează în favoarea acelei idei, teze iar argumentarea lui poate fi “convingătoare” sau “persuasivă”, altfel spus argumentarea ca și convingere și argumentarea ca persuadare. Această distincție o regăsim la Perelman și Olbrechts Tyteca, care afirmau: “ne propunem a numi persuasivă o argumentare care nu pretinde a avea valoare decât pentru un auditoriu
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
ca și convingere și argumentarea ca persuadare. Această distincție o regăsim la Perelman și Olbrechts Tyteca, care afirmau: “ne propunem a numi persuasivă o argumentare care nu pretinde a avea valoare decât pentru un auditoriu particular și de a numi convingătoare aceea care este gândită să obțină adeziunea oricărei ființe raționale.” (apud Sălăvăstru, 1996:206). Convingerea este valabilă pentru toți, persuadarea ține doar la unii pentru că toți avem aceleași principii logice dar nu toți avem aceleași gusturi. Totuși, diferența între cele
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
mai puțin un act argumentativ și mai mult un act asertiv, fiind, mai curând, o asertare sugestivă. Argumentarea, totuși, poate fi văzută și ca o conjugare de aserțiuni. “Problema delicată” este că “orice intervenție discursivă performativă este și persuasivă și convingătoare în același timp. Numai această întrepătrundere poate asigura creșterea performanței unei intervenții discursive”, dar “cine poate spune cu exactitate unde se termină mecanismele ce țin de raționalitate în obținerea unui rezultat discursiv și unde încep acelea care trec dincolo de raționalitate
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
de securitate, care vizează fundamentele constructiviste ale acesteia. Observațiile din această categorie se referă, de exemplu, la faptul că originile normelor membrilor unei comunități și identitățile comune, precum și modul în care acestea sunt construite, rămân destul de confuze. Nu există explicații convingătoare cu privire la ierarhizarea diferitelor norme pentru membrii comunității respective, nu s-au cercetat îndeajuns situațiile în care acestea intră în conflict, nici stabilitatea lor temporală ori felul în care se pot schimba (cum observă, de exemplu, Kowert și Legro, 1996). Pentru
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
să nu reflectăm asupra îndemnului său de a reconsidera conceptele propuse de reprezentanții interbelici ai internaționalismului liberal, cu speranța că, într-un sistem internațional alterat de schimbări epocale, ideile și idealurile lor pot apărea mai puțin nerealiste și mult mai convingătoare. 1. Titulatura acestei forțe aruncă (o dată în plus) lumină asupra prezumțiilor proiectului liberal: consecvenți refuzului de a accepta o distincție calitativă între sfera politicii interne și cea a politicii internaționale, capacitatea de intervenție revine unei forțe polițienești, și nu unei
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
viziuni realiste asupra lumii. Conflictul (nu cooperarea) se impunea ca temă dominantă de cercetare, dacă disciplina academică a Relațiilor Internaționale dorea să-și mențină relevanța asupra politicii publice. Evoluțiile anticipate în anii destinderii nu se concretizaseră (încă) de o manieră convingătoare: impactul organizațiilor internaționale și al actorilor transnaționali rămăsese limitat, cel puțin în sfera securității, pe care realiștii o defineau drept esențială. Și totuși, în această lume realistă exista un grad semnificativ de cooperare între state este intuiția fundamentală de la care
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
vertical din latura dreaptă care figurează un spațiu negativ și linia orizontală dominantă care rămâne suspendată, în partea stângă a imaginii, în relația delicată cu cele două zone de culoare gri. Sensul lecturii dinspre stânga spre dreapta imaginii pare foarte convingător și desfășoară o structură ritmică a picturii care începe în spațiul tensionat din stânga, trece prin zonele disruptive și de blocaj semnalate și se încheie în spațiul de conotație negativă din dreapta. Dacă pictura este însă privită dinspre stânga spre dreapta structura
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
în a doua categorie, iar analize similare se pot efectua și pentru organizațiile regionale. Important este însă faptul că acest criteriu face trimitere la ariile tematice conturate în ansamblul raporturilor internaționale, iar teoria regimurilor (vezi și capitolul Neoliberalismul) oferă explicații convingătoare pentru fenomenul contemporan de extindere a competențelor OIG: statele-națiune sesizează că este mai ușoară extinderea unui regim de cooperare deja existent într-un domeniu anterior neacoperit decât crearea unuia nou. În perioada postbelică și cu precădere după sfârșitul Războiului Rece
ACTORI ÎN SISTEMUL INTERNAŢIONAL. In: RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
mărturisind că ,,și-a înțeles misiunea pe o scară colosală’’. Într-adevăr, fragmentul de istorie reconstituind cu minuție și grandoare de Hasdeu constituie o dovadă elocventă a puterii sale de creație și totodată un mod de a polemiza, tacit și convingător, cu adversarii. Dincolo de accentele polemice, modelul structural este de căutat în Antichitățile slave ale lui Paul V. Šafarik (cunoscute lui Hasdeu în versiunea germană din 1843), cu care prezintă mai multe afinități în privința travaliului analitic, al acumulării de texte
Intui?ii romantice ?i accente critice ?n opera istoriografic? a lui B.P. Hasdeu by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83578_a_84903]
-
mărturisind că și-a înțeles misiunea pe o scară colosală. Într-adevăr, fragmentul de istorie reconstituind cu minuție și grandoare de Hasdeu constituie o dovadă elocventă a puterii sale de creație și totodată un mod de a polemiza, tacit și convingător, cu adversarii. Dincolo de accentele polemice, modelul structural este de căutat în Antichitățile slave ale lui Paul V. Šafarik (cunoscute lui Hasdeu în versiunea germană din 1843), cu care prezintă mai multe afinități în privința travaliului analitic, al acumulării de texte, al
INTUIȚII ROMANTICE ŞI ACCENTE CRITICE ÎN OPERA ISTORIOGRAFICĂ A LUI B.P. HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
a complexității socio-economice și a stratificării sociale. Deși portretul robot schițat mai sus se pretează mai greu verificării directe, prin mijloacele de investigație proprii arheologiei, majoritatea specialiștilor sunt de acord că, cel puțin în linii generale, el oferă o schiță convingătoare a realităților sociale paleolitice. Acesta este motivul pentru care el a fost elaborat doar în situațiile, foarte rare, în care baza documentară a permis-o și chiar a recomandat-o. În mare parte calchiată după schița reieșită din actele simpozionului
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
majore domină bibliografia de specialitate: cel al „nevoii”, în care crizele ecologice, agravate de presiunea demografică, determină o creștere subită a complexității - exploatare intensivă, logistică a resurselor, accesul inegal la resurse, apariția liderilor etc. (Arnold 1993) - și cel mult mai convingător, în opinia noastră, al „oportunității”, în care membrii ambițioși ai comunității reușesc, mai ales în contexte de relativă abundență, să manipuleze în scop personal interesul colectiv, impunându-și în cele din urmă dominația prin inițierea propriilor circuite de redistribuire (Hayden
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
Mandryk 1993). Chiar și așa, pentru tipurile paleantropice, un spațiu mai mare între nașteri, un stres fizic crescut și o mortalitate importantă(Trinkaus 1995) ar putea explica o creștere demografică foarte lentă, aflată în afara parametrilor etnografici actuali. Însă cea mai convingătoare explicație - care nu exclude, în fapt, nici una dintre observațiile de mai sus -, este și cea mai parcimonioasă. Dat fiind punctul final al evoluției demografice, care indică o creștere infimă de populație în decursul paleoliticului, responsabilitatea nu poate să revină decât
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
fundamentale − nu are sens să se ia în considerare numai puterea reactivă pe fundamentală și nu și armonicile. În nici un caz, instalarea echipamentelor de filtrare, cu excepția filtrelor instalate odată cu sarcina sau chiar în interiorul acestuia, nu poate fi utilizată ca argument convingător pentru a reduce secțiunea conductorului neutru sau să nu se ia în considerație armonicile la dimensionarea cablurilor sau a altor echipamente. Menținerea impedanței sistemului la valoare redusă este mai importană atunci când există filtru decât în cazul în care acesta lipsește
CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/488_a_1170]
-
dintre supraviețuirile specifice stadiale la bolnavii cu cancer gastric din Japonia și cei din occident. Dacă în Japonia cancerul gastric precoce este diagnosticat frecvent și este considerat o boala curabilă, în occid ă a avea un prognostic rău. țe genetice convingătoare prin ție alarmantă, tendință care nu s-a remarcat în oasă și fără beneficii aparente pentru bolnav. Avantajul clasificării ției și analizei ent cancerul gastric precoce este încă o raritate și boala este considerat Exista mai multe justificări pentru explicarea
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
lămurit-o în final. Cînd se conștientizează pe sine, Descartes o face considerîndu-se o substanță particulară unică, ego cogito, un eu care gîndește. Se știe însă că el nu a spus clar ce înțelege prin eu și nici nu descrie convingător felul în care spiritul se individuează, acestea constituind goluri neacoperite în scrierile sale. Meditația a VI-a este consacrată argumentării ideii potrivit căreia spiritul este esențialmente non corporal. Această concepție a lui Descartes a fost și este privită fie cu
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
S-au propus reguli practice privind proporțiile și dispunerile spațiale. S-au formulat judecăți intuitive asupra echilibrului și dezechilibrului. Au fost trasate tot felul de cercuri și săgeți pe reproducerile după opere de artă. Multe dintre aceste scheme păreau mai convingătoare decât altele, dar majoritatea lor foloseau doar în cazul anumitor opere de artă sau anumitor stiluri. Dar nici nu se căutau principii în compoziție aplicabile în egală măsură edificiilor, sculpturii și picturii, artelor plastice și celor decorative, indiferent de locul
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Orice modificare a formei sau a poziției ar schimba totuși centrii compoziției sau ar crea alții noi. În figura fetei care și ridică cămașa peste piept, aparținând lui Reg Butler, brațele ridicate, amplificând zona capului, ridică întreg corpul atât de convingător, astfel că sculptorul are posibilitatea de a pune figura avântată într-un mod destul de credibil pe o bază din bare metalice, și nu pe una compactă. Puterea atracției excentrice inferioare este diminuată atunci când masa principală a sculpturii este clar detașată
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
spațială, fie fizic, fie doar perceptiv, privitorul este supus unor influențe care trebuie menționate aici. Pentru a sugera adâncimea unui peisaj, de exemplu, pictura trebuie să depășească caracterul plat al pânzei. Dacă totuși efectul de adâncime al picturilor poate fi convingător, faptul se datorează în parte dinamismului privirii observatorului. Deoarece vectorul privirii întâlnește planul picturii perpendicular, el se străduiește să continue în aceeași direcție pentru a străbate astfel dimensiunea adâncimii. Privirea conferă compoziției picturale o axă suplimentară, care întărește orice vector
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
ramei, ci mai degrabă de greutatea și localizarea centrilor furnizați de obiectele pictate. Când principala greutate a unui obiect se înscrie în limitele ramei, contează prea puțin dacă părțile periferice devin invizibile. Dacă totuși părțile date ale unui obiect sugerează convingător un centru în exteriorul ramei, respectivul, deși nevăzut, va participa cu ponderea și localizarea sa la jocul forțelor compoziționale. Formate dreptunghiulare Formatul și orientarea spațială a ramei sunt determinate de natura picturii, influențând la rândul lor structura picturii. Știm deja
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
să așeze pe Fecioara cu copilul în mijlocul unei mulțimi de participanți, fără a o distinge vizual prin mărime sau prin detașare spațială. Pictorul nu avea nici un motiv să se teamă că ea se va pierde. Se putea încrede în geometria convingătoare a tondoului pentru a o indica pe ea ca piesă centrală a scenei. Poziția centrală poate conferi dominanță figurii copilului Hristos chiar atunci când, așezat în poala mamei sale, el ar putea fi redus la o poziție subordonată. În Madona cu
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
a îndrăgit cercul ca fiind forma perfecțiunii cosmice, în timp ce faza manieristă a Barocului și-a ales elipsa puternic încordată care contrapune ambivalența rotunjimii extensiei. Este drept că elipsa deține o simetrie stabilizatoare proprie. Derivarea sa din cerc este cu adevărat convingătoare doar atunci când distanța dintre două focare rămâne mică și forma sa tinde către circularitate. Pictorul sau arhitectul pot selecționa o anumită formă dintr-o serie de elipse, fiecare cu propriul caracter și propria expresie. Pe măsură ce elipsa devine mai lungă și
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]