14,043 matches
-
altfel, un bard al națiunii. A colaborat (semnând, rar, și cu pseudonime ca Vlad Moraru, Ștefan Molna, V. Cotnariu) la publicații ca „Albina românească”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Dacia literară”, „Bucovina”, „Zimbrul”, „Steaua Dunării”, „Concordia”, „Ilustrațiunea”, „Revista română”, „Convorbiri literare” (începând din 1867), „Foaia Soțietății pentru literatura și cultura română în Bucovina”, „Literatorul” ș.a. Poezia populară îl impresionează, smulgându-i exclamația, luată de mulți în serios, că „românul e născut poet”. În folclor, el vede o sursă a regenerării
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
C. Georgian, D. Stăncescu, D. Teleor, G. Dem. Teodorescu, Șt. Vellescu, M. Gaster, Traian Demetrescu și Mircea Demetriade. Ambiția lor, nerealizată, era aceea de a combate, prin revistă și prin cercul literar care trebuia să se constituie în jurul ei, influența „Convorbirilor literare”. P. Ispirescu, O. Lugosianu, F. Simionescu și D. Stăncescu au publicat literatură populară. O comedie, În noaptea nunții, fragmente din romanul Între crimă și moarte și versuri dădea Mircea Demetriade, alături de care colaborau N. Carageally-Costache, N. G. Rădulescu-Niger, Gh.
ANALELE LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285337_a_286666]
-
Brunetière sau al lui C. Dobrogeanu-Gherea, mulți dintre cei care au părăsit Junimea, între care N. Petrașcu, Th. Șerbănescu, A. D. Xenopol, Gh. Bengescu-Dabija, au format o nouă societate, al cărei președinte a fost ales D. C. Ollănescu-Ascanio, vechi colaborator al „Convorbirilor literare”. Scopul declarat al noii societăți era cultivarea și răspândirea artei autohtone. Membri ori simpatizanți ai ei au fost reprezentanți ai tuturor artelor: Nicolae Grigorescu, Ion Mirea, George Stephănescu, George Enescu, Ion Mincu, Ion Georgescu ș.a. Asociația a acordat o
AMICII LITERATURII SI ARTEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285319_a_286648]
-
primul an de apariție mai ales, au un caracter cultural și filosofic preponderent și evidențiază un spirit reflexiv, înclinat spre privirea de sinteză (Gând și cuvânt, Despre înțelesul și condițiile unei filosofii românești). La fel, majoritatea colaborărilor sale la „Gândirea”, „Convorbiri literare”, „Ideea românească”. În 1942 este numit secretar de presă al Legației Române la Berlin, iar în 1944, tot acolo, secretar de legație. După război, rămâne în Germania și, stabilit mai întâi la Wiesbaden, iar mai apoi, ca profesor, la
AMZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285329_a_286658]
-
din Buzău, unde a îngrijit apariția revistei „Școala buzoiană” și unde, după 1989, a fost director. A debutat în revista „Luceafărul”, în 1959, colaborând apoi cu poezie, epigrame, fabule, proză, publicistică, folclor, recenzii la „Iașul literar”, „Viața studențească”, „Scânteia pionierului”, „Convorbiri literare”, „Ramuri”, „Orizont”, „România literară”, „Flacăra”, „Argeș”, „Îndrumătorul literar”, „Tribuna școlii”, „Viața Buzăului”. Prima lui carte, Greieraș poznaș, scrisă pentru copii, apare în 1974. După ce publică versuri cu tematică diversă în reviste și în antologii literare, A. reînvie pastelul, despre
ANDREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285353_a_286682]
-
Junimea din Iași (1981-1990, 1993-1997), director al Teatrului Național din Iași (1994-1996). În 1993 a inițiat și condus, în calitate de director, apariția unei noi serii a revistei „Însemnări ieșene”. A colaborat la revistele „Iașul literar”, „Contemporanul”, „Tânărul scriitor”, „Tribuna”, „Teatrul”, „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Viața românească”, „Steaua”, „Luceafărul”, „Ateneu”, „Însemnări ieșene”, „Literatura și arta” etc. A debutat în 1948 cu versuri în ziarul „Clopotul” din Botoșani și, editorial, cu volumul de poezie Urcuș (1959). Anii ’60 îl impun însă ca dramaturg. Întâia sa
ANDRIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285355_a_286684]
-
Dialog”. După terminarea studiilor universitare, va fi profesor de limbi moderne la Pașcani, șapte ani mai târziu devenind asistent la Catedra de limbă și literatură engleză de la Facultatea de Litere din Iași. În anul 1977, debutează cu versuri în revista „Convorbiri literare”, publicație la care va fi redactor între 1990 și 1993. Oglinda la zid (1992), prima carte de poezie a autorului, este precedată de apariția volumului colectiv Solstiții (1985), în care A. semnează poemul în proză Întinderi. Colaborează cu poeme
ANDRIESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285357_a_286686]
-
va fi redactor între 1990 și 1993. Oglinda la zid (1992), prima carte de poezie a autorului, este precedată de apariția volumului colectiv Solstiții (1985), în care A. semnează poemul în proză Întinderi. Colaborează cu poeme și articole la revistele „Convorbiri literare”, „România literară”, „Luceafărul”, „Cronica”, „Poesis”, „Contrafort”, „Timpul”, „Interval”, „Dacia literară”, „Art Panorama”, „Dilema”, „Echinox”, „Hyperion”, „Amphytrion”, „Fracturi” ș.a. De asemenea, publică poezie în câteva reviste din Statele Unite ale Americii („Cider Press Review”, „Exquisite Corpse / Cyber Corpse”, „Hunger Magazine”, „International
ANDRIESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285357_a_286686]
-
de Arte „G. Enescu”. Concomitent, începând cu anul 1994, este cercetător științific la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iași. A colaborat cu studii și articole, recenzii și cronici teatrale la „Cronica”, unde, în 1984 a debutat ca poetă, „Convorbiri literare”, „România literară”, „Luceafărul”, „Dialog”, „Timpul”, „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza»”, „Teatrul azi”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Revista română”. Debutul editorial se produce târziu, după un deceniu de experiență poetică, prin volumul de versuri Mângâios (1996
ANDONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285350_a_286679]
-
și cu sprijinul bănesc al lui I. Constantinescu-Stans, scoate revista literară „Floare-albastră”. În afara sutelor de articole politice sau literare (cronici, recenzii ș.a.), a mai colaborat cu versuri, schițe, cronici literare și dramatice, recenzii și note la „Povestea vorbei”, „Revista literară”, „Convorbiri literare”, „Secolul”, „Litere-științe-arte”, „Noua revistă română”, „Pagini alese”, „Ilustrațiunea română”, „Revista poporului”, „Revista idealistă”, „România ilustrată”. Va recurge și la numeroase pseudonime (Alan, Damian, Demeter, Elvira Santorino, Emir, Hialmar și Hyalmar, Lys, Lysandro, Pollux, Seraficus, Ulys, Vindex, Zara, Zaratustra). Adept
ANTEMIREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285380_a_286709]
-
versuri Duhul pământului, apărut în 1971. A publicat un studiu de istorie și critică literară (Mihai Ralea, vocația eseului, 1973) un curs de teorie a literaturii (Cuvântul și cuvintele, 1999), dar este consacrat ca romancier. A mai colaborat la „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Ramuri” ș.a. A îngrijit ediții și a semnat prefețe. Volumul de versuri Duhul pământului, în care realitatea este convertită în metaforă de extracție folclorică, dovedește vocația etică a scriitorului. Romanele lui A. au, de asemenea, un
ANGHEL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285368_a_286697]
-
ursitoare). „Post-restant”, rubrica de poșta redacției inițiată de Gh. Tomozei, Fănuș Neagu și Ștefan Bănulescu, continuă să apară, alături de rubrici noi: „Forumul cărților”, „Comentarii la...”, „Arte”, „Reflex” (scrisă de studenți), adăpostind noi condeieri: Marian Popa, Grigore Arbore, Marcel Pop-Corniș. La „Convorbiri colegiale”, Tudor Octavian se ocupă de proză; la rubrica „Portrete din viitor” scrie Laurențiu Ulici. Constanța Buzea continuă să se ocupe de debutanți. „Cronica literară” începe să fie semnată de M. N. Rusu, alți tineri critici fiind Mihai Dinu Gheorghiu
AMFITEATRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285318_a_286647]
-
fixată, rezultând din compromisul tot mai vădit cu linia propagandist-ideologică impusă vieții literare în ultimii ani ai dictaturii ceaușiste, A. continuă să apară an de an, cu Dinu Flămând și M. N. Rusu la „Cronica literară” și Constanța Buzea la „Convorbiri colegiale” și la „Cartea de debut”. Seria postrevoluționară a A. încearcă, în sfârșit, o situare corectă în peisajul cultural autohton. Colaboratorii sunt, în mare măsură, preluați dintre cei vechi. Numai că, în ciuda aerului nou care pătrunde și în cotloanele cele
AMFITEATRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285318_a_286647]
-
și Folclor din Iași. Un timp a funcționat ca lector al Universității din Dijon (1968-1971). A colaborat la „Cronica” (din a cărei redacție a făcut parte între 1966 și 1988), „Revista de istorie și teorie literară”, „Jahrbuch für östiche Latinität”, „Convorbiri literare”, „Limba română”, „Luceafărul”, „Manuscriptum”, „România literară” „Timpul” (membru în colegiul de redacție) etc. A debutat în 1950 în „Iașul nou” cu o recenzie și în revista „Cum vorbim” cu un articol de filologie. Pe lângă numeroase ediții de opere, studii
ANDRIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285358_a_286687]
-
în scenă la Teatrul „Barbu Delavrancea” din București piesa Miorița, care, publicată în 1966, constituie și debutul său editorial. Debutase ca poet în 1935, în revista „Ortodoxia”, cu poezia Pământ și cer. A colaborat la „Vremea”, „Gândirea”, „Dacia rediviva” (cofondator), „Convorbiri literare”, „Gazeta literară”, „Credința” (Detroit), „Noi” (Detroit), „Destin” (Madrid), „Tribuna”, „Amfiteatru”, „Ateneu”, „Albina”, „Luceafărul”, „Telegraful român” (Sibiu), „Magazin istoric” ș.a. I s-au acordat Premiul Uniunii Scriitorilor (1982), Premiul Opera Omnia al Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor (2001). Lirica lui
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
metafora atitudinii mele față de obiectele de studiu: o distanță internă, care nu anulează empatia, ci o supune în permanență privirii critice. O formulă din etnologie spune toate acestea în două cuvinte: cold empathy...”. A. a mai publicat trei cărți de convorbiri cu fiecare dintre mentorii săi: Al treilea discurs. Cultură, ideologie și politică în România (cu Adrian Marino, 2001); Mai avem un viitor? România la început de mileniu (cu Mihai Șora, 2001); Oglinzi retrovizoare. Istorie, memorie și morală în România (cu
ANTOHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285384_a_286713]
-
dintre fondatori. Debutase în revista „Junimea literară” (1931), în care va fi prezent, aproape număr de număr, până în 1935. A mai colaborat cu versuri, proză, publicistică literară și culturală la „Glasul Bucovinei”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Țara Șipenițului”, „Buna-Vestire”, „Convorbiri literare”, „Bucovina”, „Revista Bucovinei”, „Bucovina literară”, „Universul literar”. După al doilea război mondial, la Suceava, pune bazele grupării literare „Voievodul”, împreună cu Dimitrie Loghin, Mihail Cazacu și D. Florea-Rariște și reușește chiar să publice o antologie a scrisului bucovinean (Floare de
ANTONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285387_a_286716]
-
generală din Terebești, unde a fost și director și la Școala Tehnică CFR din Satu Mare. Debutează publicistic în „Ogorul sătmărean” (1940), iar editorial cu Scriitori uitați (1980). A colaborat la „Adevărul”, „Luceafărul” (Sibiu), „Pagini literare”, „Ardealul”, „Tribuna”, „Familia”, „Transilvania”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”, „Steaua”, „Limbă și literatură”, „Viața românească”, „Poesis” ș.a. A mai semnat I. A. Terebești, Nae Tarabă, Silviu Alexe, Titus Clemente. Spirit metodic și riguros, cu un mare scrupul al exactității informației și valorizării, A. s-a consacrat istoriei literare
ANTONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285389_a_286718]
-
un bun reporter și, în general, un autor de note de călătorie interesante, adevărate eseuri (O clipă în China, 1978). Vocația lui în publicistică pare să fi fost, însă, ilustrarea tematicii culturale, chiar și în domeniul reportajului. O carte precum Convorbiri culturale (1972), de pildă, grupează „reportaje” literare (convorbirile la care face referire titlul fiind incluse în acestea), centrate, fiecare, pe câte un subiect (Brâncuși, Picu Pătruț, noua „lectură” britanică a lui Shakespeare), înfățișând o publicistică de calitate. În continuarea directă
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
de note de călătorie interesante, adevărate eseuri (O clipă în China, 1978). Vocația lui în publicistică pare să fi fost, însă, ilustrarea tematicii culturale, chiar și în domeniul reportajului. O carte precum Convorbiri culturale (1972), de pildă, grupează „reportaje” literare (convorbirile la care face referire titlul fiind incluse în acestea), centrate, fiecare, pe câte un subiect (Brâncuși, Picu Pătruț, noua „lectură” britanică a lui Shakespeare), înfățișând o publicistică de calitate. În continuarea directă a acesteia vin eseurile scriitorului, linia de demarcație
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
SCRIERI: Șapte inși într-o căruță, București, 1961; Victoria de la Oltina, București, 1961; Arpegii la Siret, București, 1964; Arhivă sentimentală, București, 1968; Sfaturile motanului Grigore, București, 1969; Mor-mor și fetița portocalie, București, 1969; Alfabet sonor, București, 1972; Efemeride, București, 1972; Convorbiri culturale, București, 1972; Recitind o țară, București, 1972; Teatru, București, 1972; Nouă arhivă sentimentală, București, 1975; Scrisoare de la Rahova, București, 1977; O clipă în China, București, 1978; Te Deum la Grivița, București, 1978; Noaptea otomană, București, 1979; Săptămâna patimilor, București
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
la Centrul de Studii Socio-Umane al Universității din Iași (1979-1989), cadru didactic la Catedra de științele educației a Universității din Iași. În perioada studenției este redactor-șef adjunct la revista „Opinia studențească”, ulterior activează ca redactor-șef adjunct la revista „Convorbiri literare” și director la revista „Timpul”. A fost, până în 1998, președintele filialei județene Iași a Partidului Alianței Civice. Debutează în revista „Dialog” (1974). Face parte, alături de Dan Petrescu, Mihai Dinu Gheorghiu și Luca Pițu, din grupul Sigma. Colaborează la revistele
ANTONESEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285392_a_286721]
-
director la revista „Timpul”. A fost, până în 1998, președintele filialei județene Iași a Partidului Alianței Civice. Debutează în revista „Dialog” (1974). Face parte, alături de Dan Petrescu, Mihai Dinu Gheorghiu și Luca Pițu, din grupul Sigma. Colaborează la revistele „Astra”, „Contrapunct”, „Convorbiri literare”, „Dialog”, „Familia”, „Opinia studențească”, „Revista de filosofie”, „Revue roumaine de sciences sociales”, „România literară”, „Timpul”, „Transilvania”, precum și la volumele colective Culture and Society (1985), Lucian Blaga - cunoaștere și creație (1987), Comportament și civilizație (1987), Cunoaștere, eficiență, acțiune (1988), Eminescu
ANTONESEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285392_a_286721]
-
aceea de marinar. Locuiește la Galați, unde este director al revistei de cultură „Antares”, înființată prin străduințele sale în 1998, sub egida Uniunii Scriitorilor. A debutat editorial cu volumul Ascunsa ninsoare, apărut în 1978. A mai publicat versuri în „Tomis”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „Dunărea literară”. A. este un elegiac modern care consolidează generația șaptezecistă în dimensiunea ei reflexivă. De la primul volum, Ascunsa ninsoare, poetul își dezvăluie hotărât temele și identitatea lirică, pe care le va confirma, cu nesemnificative inconsecvențe, în alte
ANTONIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285395_a_286724]
-
istorice domină lumea romanului. SCRIERI: Aventurile „originalității”, București, 1968; Cum învățăm să trăim, București, 1977; Vorbește-mi de dragoste, București, 1978; Toamna pătimirii noastre, București, 1980; Duminică, după infern, București, 1983; Ediție specială, București, 1990; ed. (Noaptea bastarzilor), București, 1999; Convorbiri cu Corneliu Coposu, București, 1992; Cuvântul care zidește, București, 1993; Față în față cu Petre Roman, București, 1996; În fața dumneavoastră. Revoluția și personajele sale, pref. Florin Constantiniu, București, 1998; Sub blestemul imperiului, București, 2000; Sub semnul Crucii, București, 2001; Măștile
ARACHELIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285411_a_286740]