7,252 matches
-
pare prima lor traducere într-o limbă străină. S-au tălmăcit, de asemenea, multe basme indiene, persane, turcești, precum și numeroase schițe umoristice din literatura engleză și americană. Partea de critică literară și dramatică a gazetei este redactată de D.C. Ollănescu-Ascanio, cronicar circumspect și obiectiv al spectacolelor Teatrului Național din București, D.D. Racoviță- Sphinx, Șt. C. Michăilescu (Stemil), V.D. Păun, Bonifaciu Florescu, G.I. Ionnescu-Gion, de un Fedru și un Pseud-d’Onim, ultimii doi relevabili în postura de comentatori ai vieții culturale și
ROMANIA LIBERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289317_a_290646]
-
în Transilvania; Dan Simonescu - traducerea în românește a Istoriei lui Matei al Mirelor în a doua jumătate a secolului al XVII-lea; Doru Mihăescu - o versiune românească din secolul al XVII-lea a lui Herodot; Corneliu Dima-Drăgan - relațiile culturale dintre cronicarul sârb Gheorghe Brancovici și stolnicul Constantin Cantacuzino; Al. Zub - modernitatea istoriografiei românești din secolul al XVIII-lea; Florin Curta - reflectarea imaginii împăratului Iulian Apostatul la Gheorghe Șincai); cărți populare (Mircea Popa - rolul cărților populare în menținerea tradiției bizantine în cultura
REVUE DES ÉTUDES SUD-EST EUROPÉENNES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289280_a_290609]
-
reprezentații teatrale, interesul pentru orice eveniment cultural, politic, sportiv, monden conturează profilul unui ziarist înnăscut, avid să cunoască și să reflecte esența realității. Debutează în revista „Copilul evreu” (1929) cu o poezie. Colaborează la „Facla”, „Dumineca Universului”, „Păreri libere”, „Bobi”, „Cronicarul”, „Cristalul”, „Discobolul”, „Floarea de foc”, „Freamătul vremii”, „Ulise”, „Rampa” (unde a susținut un timp o rubrică zilnică), „Vremea”, „Azi”, „Cuvântul liber”, „Reporter”, „Litere”, „Meridian”, „Opinia”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Succes”, „Lumea românească”, „Adam” ș. a. În 1935 se mută la Chișinău, unde
ROBOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289290_a_290619]
-
secretar al comisiei româno-ungare însărcinată cu supravegherea aplicării Tratatului de la Trianon (1924), ocupă, între 1920 și 1934, diferite posturi în diplomație, la Vatican, Varșovia, Haga, Cairo, Belgrad și Copenhaga. Colaborează la „Adevărul literar și artistic”, „Arhivele Olteniei”, „Capitala”, „Convorbiri literare”, „Cronicarul”, „Datina”, „Flacăra”, „Gândirea”, „Ideea europeană”, „Luceafărul”, „Mișcarea literară”, „Ramuri”, „România de mâine”, „Sburătorul” ș.a. La Craiova redactează, alături de câțiva colegi de liceu, „Viața literară” (1914-1916) și lucrează în redacția revistei „Flamura” (1926-1929). Editează, de asemenea, la Roma, revista „România”. Semnează
ROMANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289309_a_290638]
-
de recenzii, „Cronica măruntă”, foarte bogată. Din sumar nu lipsesc studiile tematice: Dan Petrașincu, Femeile în literatura românească, N.I. Herescu, Eminescu și clasicismul ș.a., nici evocările sau restituirile istorico-literare, aparținând fie lui Constantin Virgil Gheorghiu, fie cuiva care folosește pseudonimul Cronicar și dedicate unor personalități din trecutul mai îndepărtat (Dimitrie Cantemir, Șerban Cantacuzino, Gh. Asachi, N. Filimon) ori mai apropiat (Al. Davila, Panait Cerna, Ștefan Petică). Remarcabile sunt cele câteva articole cu caracter teoretic ale lui Ion Biberi (Mesagiul unui cărturar
ROMANIA LITERARA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289322_a_290651]
-
negator, caracterizează și cronicile literare. Titularii rubricii sunt în principal Emil Gulian care, ocupându-se mai ales de poezie, nu se ferește să emită aprecieri tranșante, și Mihail Sebastian, comentator al cărților de proză și critică. Despre Nichifor Crainic primul cronicar observă că își tratează propria religiozitate „cu superficialitate, discursiv și retoric”, versurile lui G. Topîrceanu i se par „șugubețe”, simple „exerciții spirituale”, despre Ilarie Voronca spune că intră într-un „cerc vițios al metaforei”, nemaiputând „să depășească acest joc inferior
ROMANIA LITERARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289321_a_290650]
-
Sebastian, Corespondența lui Marcel Proust, și despre Mircea Eliade, Nuntă în cer. Seriozitatea contribuției lui Perpessicius nu are un corespondent în beletristica publicată în paginile cotidianului. Viața de glorie și de pasiune a marei Darclée, serial inițiat de N. Carandino, cronicarul dramatic al publicației, nu depășește cadrele epicului senzațional, după cum un roman al lui Sandu Emilian, Ochiul lui Vishnu, tipărit tot în foileton, reprezintă o tentativă de captare a interesului publicului. Cu Viața de haz și de necaz a lui Tănase
ROMANIA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289344_a_290673]
-
mult mai echilibrată, important fiind cultul tradiției și al valorilor acesteia. Astfel, în rubrica „Profeți, luptători, ctitori” apar număr de număr medalioane dedicate unor personalități ale istoriei și culturii românești, începând cu Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul, continuând cu cronicarii moldoveni, cu Avram Iancu și Tudor Vladimirescu și încheind cu Andrei Șaguna, B.P. Hasdeu, V. Alecsandri, Mihai Eminescu. Opțiunea tradiționalistă transpare și din pagina intitulată mai întâi „Însemnări culturale, artistice, literare”, apoi „Însemnări, cronici culturale, literare și artistice”, unde se
ROMANIA VIITOARE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289337_a_290666]
-
însă actualitatea literară și în diferitele ei secțiuni de recenzii, organizate pe genuri („Poezia”, „Proza”, „Critica”) sau pe alte criterii, ca în cazul celei destinate debutanților și al cărei titular a fost ani la rând Laurențiu Ulici („Prima verba”). Printre cronicari s-au mai numărat Dumitru Micu, Ov. S. Crohmălniceanu, Ilie Constantin, Dan Cristea, Sorin Titel, Dana Dumitriu, Viola Vancea ș.a. Demne de amintit sunt nu numai rubricile ce se ocupă de actualitatea imediată, ci și cele rezervate comentariilor mai ample
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
studiu cronografia moldovenească. Pregătirea multilaterală i-a permis să cerceteze fenomenul cronicăresc integral, sub diferite aspecte: istoric, filosofic, literar. Lucrările lui se remarcă prin minuțiozitatea documentării și spiritul polemic, dar și prin supralicitarea aspectului ideologic în comentariul privitor la scrierile cronicarilor. A prefațat ediții de opere ale marilor cronicari apărute la Chișinău. SCRIERI: Cronicarul Ioan Neculce. Viața și opera (în colaborare cu Vasile Coroban), Chișinău, 1956; Slova cronicărească - ecoul bătrânei Moldove, Chișinău, 1974; Cronografia moldovenească din veacurile XV-XVIII, Chișinău, 1977; Miron
RUSSEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289403_a_290732]
-
să cerceteze fenomenul cronicăresc integral, sub diferite aspecte: istoric, filosofic, literar. Lucrările lui se remarcă prin minuțiozitatea documentării și spiritul polemic, dar și prin supralicitarea aspectului ideologic în comentariul privitor la scrierile cronicarilor. A prefațat ediții de opere ale marilor cronicari apărute la Chișinău. SCRIERI: Cronicarul Ioan Neculce. Viața și opera (în colaborare cu Vasile Coroban), Chișinău, 1956; Slova cronicărească - ecoul bătrânei Moldove, Chișinău, 1974; Cronografia moldovenească din veacurile XV-XVIII, Chișinău, 1977; Miron Costin, Chișinău, 1978; Ion Neculce, Chișinău, 1980; Cronografia
RUSSEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289403_a_290732]
-
sub diferite aspecte: istoric, filosofic, literar. Lucrările lui se remarcă prin minuțiozitatea documentării și spiritul polemic, dar și prin supralicitarea aspectului ideologic în comentariul privitor la scrierile cronicarilor. A prefațat ediții de opere ale marilor cronicari apărute la Chișinău. SCRIERI: Cronicarul Ioan Neculce. Viața și opera (în colaborare cu Vasile Coroban), Chișinău, 1956; Slova cronicărească - ecoul bătrânei Moldove, Chișinău, 1974; Cronografia moldovenească din veacurile XV-XVIII, Chișinău, 1977; Miron Costin, Chișinău, 1978; Ion Neculce, Chișinău, 1980; Cronografia moldovenească - monument al ideologiei feudale
RUSSEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289403_a_290732]
-
Chișinău, 1978; Ion Neculce, Chișinău, 1980; Cronografia moldovenească - monument al ideologiei feudale, Chișinău, 1982. Repere bibliografice: Efim Levit, Valoroase investigații asupra cronografiei moldovenești, „Nistru”, 1974, 5; Nicolae Bilețchi, Cronografie moldovenească într-o nouă viziune, „Nistru”, 1977, 12; Vladimir Beșleagă, Actualitatea cronicarilor, „Nistru”, 1979, 7; Nicolae Corlăteanu, Un savant eminent, RLSL, 1982, 3; Bibliografia lucrărilor lui E. M. Russev, RLSL, 1985, 4; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 274. V.C.
RUSSEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289403_a_290732]
-
Academiei Române - și conține caracteristicile fundamentale ale scrierilor de mai târziu: jalonarea „balzaciană” în spațiu și timp, descrieri minuțioase ale arhitecturii, mobilierului, vestimentației, armelor - întreținând astfel iluzia autenticității -, caracterizarea exterioară a personajelor, în portrete esențializate până la schematism, viabile însă, ca ale cronicarilor, alternarea lungilor pasaje „stagnante”, când evenimentele sunt privite global, cu pasajele de acțiune vijelioasă, ca un joc între prim-plan și fundal. Cu Păcatele sulgerului (1912), din care publicase fragmente în „Viața românească” (1906), R. își află materia epică în
ROSETTI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
în volumul colectiv Teatru pentru muncitori (1947), în „caiete” și „îndrumătoare” culturale sau înregistrate pentru emisiuni radiofonice. Dezinteresat de soarta propriilor scrieri, cea mai mare parte rămânând risipită în publicațiile vremii, de multe ori R.-Ș. preferă să folosească pseudonime: Cronicarul Dâmboviței, Ion Dacu, D. Dinu, Mefistofel (cu Horia Furtună), V. Ronea și V. Rugă (cu Al. Băbeanu), V. Sângeru, V. Șerban. În poezie trece prin diferite formule, de la cele tradiționale la cele moderat moderniste, fiind caracterizat de E. Lovinescu drept
RUSSU-SIRIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289407_a_290736]
-
vechi, pref. Dan Horia Mazilu, București, 1996 (în colaborare cu Rodica Rotaru); N. Iorga, Istoria literaturii românești, București, 1999. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, G. Călinescu, polemist, RL, 1988, 29; Geo Șerban, Încă o dată Călinescu, RL, 1992, 73; Z. Ornea, Călinescu, cronicar literar, RL, 1993, 7; Al. Piru, G. Călinescu, cronicar literar, L, 1993, 17; Z. Ornea, „Bietul Ioanide”, RL, 1995, 37; Z. Ornea, Bălcescu în proza istorică, RL, 1997, 38; Iordan Datcu, Sub semnul Minervei, București, 2000, 185-187; Ioan Holban, Ediții
RUSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289414_a_290743]
-
cu Rodica Rotaru); N. Iorga, Istoria literaturii românești, București, 1999. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, G. Călinescu, polemist, RL, 1988, 29; Geo Șerban, Încă o dată Călinescu, RL, 1992, 73; Z. Ornea, Călinescu, cronicar literar, RL, 1993, 7; Al. Piru, G. Călinescu, cronicar literar, L, 1993, 17; Z. Ornea, „Bietul Ioanide”, RL, 1995, 37; Z. Ornea, Bălcescu în proza istorică, RL, 1997, 38; Iordan Datcu, Sub semnul Minervei, București, 2000, 185-187; Ioan Holban, Ediții, editori și critici, RL, 2001, 49; Teodor Vârgolici, G.
RUSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289414_a_290743]
-
Piru, Poezia tânără - Dan Rotaru, LCF, 1975, 51; Barbu, O ist., 404-405; Mircea Iorgulescu, Perimetru liric, RL, 1976, 38; Popa, Dicț. lit. (1977), 479; Dumitru Micu, „Mantia de lumină”, CNT, 1977, 19; Iorgulescu, Scriitori, 140-142; Ruja, Valori, 182-183; Nicolae Manolescu, Cronicarul literar, RL, 1979, 4; Lucian Alexiu, „Sunetul visării”, O, 1979, 2; Al. Piru, Marginalia, București, 1980, 329-330; Artur Silvestri, „Invitație la dragoste”, „Grădina suspendată”, LCF, 1986, 15; Ulici, Lit. rom., I, 306-308; Gheorghe Soare, „Mereu, tristețea”, ARG, 2002, 1; Dicț
ROTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289388_a_290717]
-
și „Scriitori români uitați”. Editor de anvergură, cu fler și bun gust, a realizat el însuși atât ediții de texte vechi - Lettres roumaines de la fin du XVI-e et du début du XVII-e siècle tirées des archives de Bistritza (Transylvanie) (1926), Cronicarii români (1944) -, cât și (în colaborare) ediții critice de mare autoritate științifică din opera lui I. L. Caragiale, Ion Barbu și Camil Petrescu. Îngrijește, de asemenea, câteva volume de scrisori primite de la G. Călinescu - din care rezultă, mai ales, rolul său
ROSETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
Africa, Brazilia. Diverse. Cartea albă, pref. Liviu Călin, București, 1983; Diverse II (Câteva precizări asupra literaturii franceze), București, 1988. Ediții: Lettres roumaines de la fin du XVI-e et du début du XVII-e siècle tirées des archives de Bistritza (Transylvanie) București, 1926; Cronicarii români, București, 1944; I.L. Caragiale, Opere, I-IV, introd. Silvian Iosifescu, București, 1959-1964 (în colaborare cu Șerban Cioculescu și Liviu Călin); Ion Barbu, Ochean, pref. edit., București, 1964 (în colaborare cu Liviu Călin), Joc secund, pref. edit., București, 1966 (în
ROSETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
toposul ardelean” în opera lui Ioan Slavici. Ponderea cărții stă însă în comentariile despre alți mari scriitori - Ion Barbu, V. Voiculescu, Liviu Rebreanu, G. Călinescu, Mircea Eliade, M. Blecher, E. Lovinescu, Paul Zarifopol ș.a. - din perspectiva edițiilor critice, al căror cronicar conștiincios este. Se verifică astfel altă idee programatică a lui R., potrivit căreia premisa sigură a exegezei o constituie numai o ediție creditabilă a operei. A treia secțiune a culegerii conține studii de tip micromonografic ale scrierilor unor poeți (de la
RUJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289397_a_290726]
-
cursurile Liceului „Andrei Șaguna”, pe care le va termina în 1958. Ceva mai târziu vine în capitală ca student al Facultății de Filosofie, luându-și licența în 1964. Doi ani lucrează ca funcționar al Uniunii Scriitorilor, după care devine redactor, cronicar literar la „Luceafărul” (1966-1968), „Viața studențească” și la „Amfiteatru” (1968-1983), unde va conduce și cenaclul literar al revistei. Refuzând să scrie articole „omagiale”, va fi dat afară din presă. Colaborează, intermitent, cu articole de istorie literară la „Săptămâna”. Mulți ani
RUSU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289411_a_290740]
-
preotul Theodor Damian, revista „Lumină lină” - „Gracious Light”, pe care o și conduce în calitate de redactor-șef. R. debutase în 1962 la ziarul „Drum nou” din Brașov, dar perioada lui fastă rămâne aceea cât a fost redactor și, alături de Marian Popa, cronicar literar la „Luceafărul”. O parte din foiletonistica sa va figura în cuprinsul volumului Utopica, apărut în 1969. Personalitate critică autentică, R. își găsește repede timbrul propriu, probând maturitate și bun gust. S-a simțit cu adevărat în largul său mai
RUSU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289411_a_290740]
-
Golescu, Iancu și Nicolae Văcărescu sau lui Vasile Cârlova, dar și lui Pamfil Șeicaru. SCRIERI: Utopica, București, 1969. Repere bibliografice: Ov. S. Crohmălniceanu, „Utopica”, RL, 1969, 9; Teodor Tihan, „Utopica”, ST, 1969, 4; Magda Ursache, „Utopica”, CRC, 1969, 20; Regman, Cronicari, 157-162; Popa, Dicț. lit. (1977), 482-483; Iorgulescu, Scriitori, 341-342; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 256-258; Dicț. scriit. rom., IV, 129-130. T.T.
RUSU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289411_a_290740]
-
sufletești secrete fac dintr-o ființă nevinovată și atașată monstrul în stare să ucidă cu sânge rece doi bătrâni? Romancierul izbutește încă o dată să creeze o figură literară greu de uitat. R., care a fost un asiduu și foarte aplicat cronicar dramatic în tinerețe, a scris și câteva comedii - Cadrilul, Plicul, Apostolii -, toate mult sub nivelul operei sale epice. Ultima poate prezenta interes documentar pentru unele reacții antiregățene, îndată după primul război mondial. Cu ajutorul cumnatului său, Mihail Sorbul, scriitorul a realizat
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]