4,039 matches
-
de istorie, transformînd-o în substanță vie, în factor de progres, căci "trecutul nu poate fi interpretat decât prin cea mai mare putere a prezentului"1. Observ, în treacăt, că la noi, unde studiile istorice sunt poate singurele serioase, reacționarismul păturii culte se explică, în parte, și prin preocuparea cu aceste studii, lipsite de contraponderea studiilor de altă natură, ca sociologia, economia politică, biologia, filozofia biologică etc. Eminescu a fost, din toate aceste cauze, unul dintre cei care se mulțumesc a fi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
pierdută, nu sunt mahalagii. Trahanache e mare proprietar; nevasta lui o "damă mare"; Farfuridi, Brînzovenescu, Cațavencu sunt avocați, sunt "intelectuali", cei dintâi, împreună cu Trahanache, sunt "stîlpii puterii" dintr-un oraș de provincie; Tipătescu e un înalt funcționar și un om cult; Aga-miță Dandanache, un stâlp al partidului liberal etc. Așa că, cel puțin despre O scrisoare pierdută, nici vorbă nu poate fi de zugrăvirea mahalalei. Despre o singură comedie, D-ale carnavalului (cu toate că conține frazele citate mai sus, în care se ridiculizează
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
mai în miezul lucrurilor, să ne apropiem mai mult de ceea ce poate fi o "dovadă" - pe cât se poate dovedi ceva în ținutul esteticii. Există o constatare, ajunsă banală de adevărată ce e, și anume că influența literaturii populare asupra celei culte a fost o cauză esențială de înviorare și de progres estetic a celei din urmă. Această influență însă s-a exercitat cu adevărat numai în Moldova, unde a și apărut și a fost cultivat așa-numitul "curent poporan". Dar ce
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și cultul poeziei populare, n-ar fi fost mai buni decât sunt. Până spre 1880, în vremea cât s-a format limba literară și s-au pus începuturile unei literaturi naționale, literatura populară a fost un factor indispensabil al literaturii culte. Cel mai bun, singurul prozator artist muntean din vremurile acele, Odobescu, este un fervent iubitor și admirator al literaturii populare. Și credem că nu e, iarăși, o întîmplare că acest singur artist al prozei muntene dinainte de 1880 este și singurul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
românești, în Moldova, în Muntenia și în Ardeal. Ardealul n-a avut o literatură și o epocă "pseudo-cla-sică" cum au avut Moldova (Conachi etc.) și Muntenia (Văcăreștii etc.). Ardealul, în vremea aceea, a avut o literatură populară scrisă, de origine cultă, pentru popor (Barac etc.), "școală" ori epocă literară pe care, la rândul lor, Moldova și Muntenia n-au avut-o. Ardealul apoi n-a avut o epocă literară intelectualist-pesimistă ca Regatul (Eminescu, Caragiale etc.). Ardealul nu se întîlnește cu "Principatele
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
român. Celălalt capitol important (ideea urmează de la sine) are de obiect afirmarea tot mai puternică a spiritului național în această literatură creată cu ajutorul modelelor străine, adică procesul de emancipare a literaturii naționale, de treptată eliberare de aceste modele. Literatura beletristică cultă - inexistentă înainte de 1800 din cauza împrejurărilor nefavorabile istorice - nu s-a putut naște decât grație unor modele străine. Fără influența străină, mai ales franceză, începută încă dinainte de 1800, nu ar fi fost posibil nici Creangă, și nici măcar culegerile de doine și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
fi, adevărurile de mai sus sunt doar banale -, atunci trebuie să fie adevărate și aceste două propoziții - și ele una mai banală decât alta: 1) Numai modelele care conveneau spiritului național și, firește, gradului de dezvoltare sufletească a păturii noastre culte, numai acele modele au dat rezultate bune, viabile, adică au ajutat la închegarea unei literaturi naționale. 2) Cu cât s-a tot emancipat de modelele străine, cu atât literatura română a tot progresat. (Aceasta nu înseamnă că la un moment
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
aminte de Văcărescu - "vechime" care se observă și la un "modern" ca C. A. Rosetti chiar - "vechime" care se explică prin lipsa influenței poeziei populare -, a acelei literaturi naționale care a înnoit și mlădiat totul. (Poezia populară dă unui scriitor cult o mulțime de resurse specific naționale. Dar dacă nu i-ar pune la îndemînă decât una, limba, încă ar fi un minimum satisfăcător, pentru că limba unui popor nu e o colecție de semne abstracte pentru noțiuni ca cuvintele unui volapük
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
are însemnătatea de mai înainte. Dacă însă scriitorul e direct în contact cu sufletul național, fie prin clasa lui socială, fie prin familiarizarea cu produsele literaturii populare, cu atât mai bine.) Această dispensă însă cere nu numai cunoașterea literaturii anterioare culte, ci și interes, și chiar dragoste pentru ea (dragostea nu implică admirație) - așa cum s-au comportat cu literatura țării lor cei mai însemnați scriitori din alte țări, care au găsit chiar școli sau epoci literare vechi de la care să se
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în aceeași formă pseudo-țărănească, ori zugrăvește o pseudo-țărănime în forma aceasta pseudo-țărănească. Și n-avem pretenția că am înșirat aici toate speciile țărănismului. Acum s-a înțeles pentru ce nuvelele dlui Sadoveanu și Voica nu sunt țărănism. Aici, un scriitor cult scrie despre țărani ca scriitor cult, cu concepția și în forma unui scriitor cult, exact cum ar scrie despre orice altă categorie de oameni. Că Sadoveanu a extras chintesența poeziei populare și a limbii populare și și-a însușit-o
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
o pseudo-țărănime în forma aceasta pseudo-țărănească. Și n-avem pretenția că am înșirat aici toate speciile țărănismului. Acum s-a înțeles pentru ce nuvelele dlui Sadoveanu și Voica nu sunt țărănism. Aici, un scriitor cult scrie despre țărani ca scriitor cult, cu concepția și în forma unui scriitor cult, exact cum ar scrie despre orice altă categorie de oameni. Că Sadoveanu a extras chintesența poeziei populare și a limbii populare și și-a însușit-o organismului său sufletesc e altă vorbă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
avem pretenția că am înșirat aici toate speciile țărănismului. Acum s-a înțeles pentru ce nuvelele dlui Sadoveanu și Voica nu sunt țărănism. Aici, un scriitor cult scrie despre țărani ca scriitor cult, cu concepția și în forma unui scriitor cult, exact cum ar scrie despre orice altă categorie de oameni. Că Sadoveanu a extras chintesența poeziei populare și a limbii populare și și-a însușit-o organismului său sufletesc e altă vorbă. Așa a făcut și Eminescu, și Luceafărul nu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
un France și pentru un Proust. France presupune o lungă cultură - și una anumită: franceză și greco-latină - și un mediu intelectual saturat de civilizație și de cultură. Proust presupune o lungă tradiție culturală, un mediu intelectual suprarafinat - și o "societate" cultă, fină, rafinată, unde să se poată dezvolta spiritul de observație și de analiză -, o societate care că solicite observatorului acest spirit și să i-l ascută. (S-a zis că la Rochefoucauld nu a putut deveni autorul Maximelor decât într-
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
o parte din proza lui Delavrancea, unde acest nuvelist își arată aversiunea pentru clasa creată de formele noi. În schimb, lirismul se mută în Moldova (Eminescu și școala lui), pentru că, dacă în vremea idealurilor de redeșteptare, sentimentul dominant al păturii culte, speranța, era mai puternic în Muntenia - și deci acolo a înflorit lirismul -, apoi, sentimentul dominant al păturii culte, de după întoarcerea formelor noi, jalea pentru ruina ori amenințarea claselor vechi, pozitive, lovite de formele noi, trebuia să fie mai puternic în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
În schimb, lirismul se mută în Moldova (Eminescu și școala lui), pentru că, dacă în vremea idealurilor de redeșteptare, sentimentul dominant al păturii culte, speranța, era mai puternic în Muntenia - și deci acolo a înflorit lirismul -, apoi, sentimentul dominant al păturii culte, de după întoarcerea formelor noi, jalea pentru ruina ori amenințarea claselor vechi, pozitive, lovite de formele noi, trebuia să fie mai puternic în Moldova, unde aceste clase au fost mai lovite, unde nu s-a produs nimic ca compensare, căci Moldova
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
un scriitor cât și Eminescu de mare. Vlahuță nu e un creator, desigur (afară decât în Dan), dar proza lui a fost un instrument de îmbogățire și rectificare a limbii literare, prin introducerea, cu gust, a elementelor populare în stilul cult, prin introducerea, cu îndrăzneală, dar cu tact, a neologismelor în limbă și prin grija de perfecțiune a formei. Iar Eminescu, în Făt-Frumos din lacrimă și mai ales în Sărmanul Dionis, a creat stilul "artistic" al prozei, stilul care nu spune
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
reprezinte interesele unei clase și să le întrupeze 1 . Am văzut asupra cui poate înrîuri un artist și am ajuns la concluzia că el înrîurește asupra celor cu aceeași simțire ca și dânsul. Să luăm câteva exemple. Eminescu place păturii culte. Chipul cum privește el amorul, femeia, de pildă, este chipul cum o privește această pătură. El, ca și pătura cultă, dorește o femeie molatecă, frumoasă, eterică, cu care să steie "pe prispa cea de brazde", cu care să se consoleze
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
la concluzia că el înrîurește asupra celor cu aceeași simțire ca și dânsul. Să luăm câteva exemple. Eminescu place păturii culte. Chipul cum privește el amorul, femeia, de pildă, este chipul cum o privește această pătură. El, ca și pătura cultă, dorește o femeie molatecă, frumoasă, eterică, cu care să steie "pe prispa cea de brazde", cu care să se consoleze de decepțiile vieții. Închipuiți-vă acuma un țăran, destul de cult ca să înțeleagă arta, care muncește pământul 16 ceasuri pe zi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
chipul cum o privește această pătură. El, ca și pătura cultă, dorește o femeie molatecă, frumoasă, eterică, cu care să steie "pe prispa cea de brazde", cu care să se consoleze de decepțiile vieții. Închipuiți-vă acuma un țăran, destul de cult ca să înțeleagă arta, care muncește pământul 16 ceasuri pe zi și 1 Desigur, nimenea nu poate contesta că un geniu sau un artist mare, dîndu-ne descrieri din viața reală, poate să ne dea niște tablouri atât de adevărate, niște imagini
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
secolele IV și V. Desigur că Sfântul Niceta, care avea o bogată experiență literară, misionară și sacerdotală, a fost în măsură să evalueze literatura patristică apuseană și viața bisericească de la Nola, mai ales că Paulin era unul dintre cei mai culți oameni ai vremii sale, numărându-se între elevii lui Ausoniu și între prietenii Sfântului Ambrozie. Nola îmbrăca haină de sărbătoare în fiecare an, în ziua de prăznuire a Sfântului Felix și adăpostea mulțime multă de pelerini veniți de pretutindeni. Deci
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
aleasă. De asemeni, mănăstirile și atmosfera spirituală din ținutul natal au jucat un rol deosebit în formarea intelectuală și sufletească a Sfântului. Gherman, consăteanul și prietenul său de o viață, unul dintre principalii săi interlocutori era, de asemeni, o persoană cultă, sensibilă și subtilă în modul de a judeca lucrurile. 3. Traseul spiritual ecumenic al Sfântului Ioan Cassian Călătoria în Palestina. Către anul 380, Cassian a plecat în Palestina. Iubirea de Dumnezeu, care a dus la părăsirea tatălui și a mamei
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
tuturor Bisericilor. Ajutorul spiritual dat de un frate altui frate este ca un zid inexpugnabil, ca o cetate întărită”. Avem aici o grăitoare expresie a ecumenismului interortodox, a dorinței de înțelegere dintre Apus și Răsărit, redată prin aceeași limbă latină cultă. Cuvintele lui Paternus, venerat și printr-o inscripție, contrastează cu tonul și cuprinsul epistolelor schimbate între același papă Hormisdas și Ioan Maxențiu. Evident, situațiile erau cu totul diferite. Neînțelegerile dintre Paternus și călugării „sciți” veneau, poate, nu numai din viziunea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de prevederile Legii nr. 102/2004 . x x x Salariile de bază prevăzute în prezența anexă se aplică personalului care a fost salarizat potrivit anexei nr. VII/4 la Legea nr. 154/1998 . Anexă IV/3 ---------- (la 01.10.2005) --------------- CULTE Salarii de bază pentru personalul clerical*) Funcții de execuție ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Funcția Nivelul Salariul de bază - lei - crt. studiilor ──────────────────────── minim maxim ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1 Preot gradul I S 4.049.000 8.616.000 gradul ÎI S 3.976.000 7.186.000
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164802_a_166131]
-
fapt, dezumanizarea nu reprezintă altceva decât o precondiție indispensabilă leninizării. Lui Ceaușescu nu i-a reușit, nici măcar în măsura în care au avut succes Kim Ir Sen sau Mao: un eșec ideologic usturător, pe care Ceaușescu îl va compensa, parțial, printr-un deșănțat cult al personalității. În China, același spectacol, regizat special pentru primirea vizitatorilor români, aceeași impesie favorabilă creată acestora. Să nu uităm că liderii de la Pekin își exprimaseră sprijinul, chiar dacă mai degrabă moral, la adresa RSR în 1968 atunci când aceasta încerca să convingă
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
855.000 ─────────────────���────────────────────────────────────────── Anexa 5 *Font 8* SUME ��defalcate din impozitul pe venit pentru susținerea sistemului de protecție a persoanelor cu handicap, cultură și culte și echilibrarea bugetelor locale, pe anul 2005 - mii lei - Susținerea Cultura și din care: Sume sistemului culte ─────────────────────── defalcate de protecție Contribuții Instituții din impozitul a persoanelor pentru de cultura pe venit cu handicap personalul preluate pentru Nr. neclerical de auto- echilibrare crt. Județul Total ritățile locale TOTAL 15.229.524.000 3.241.543.000 1.031
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163269_a_164598]