6,546 matches
-
Jurgen Habermas, despre care dl. Andrei Marga a scris o excelentă monografie (Filosofia lui Habermas, Polirom, 2007), socotindu-l drept cel mai mare savant de la Einstein încoace. Este vorba despre cel mai mare filosof german în viață, un fel de dascăl al națiunii, un mare gînditor, care a scris o operă de cotitură în istoria filosofiei. El a lansat critica postmodernismului încă din anii '80 (polemi-zînd cu Foucault și Derrida), a liberalismului (polemizînd cu Rorty și Rawls), a pozitivismu-lui, a "fascismului
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
i Măndreștii, i Băleștii, care acum se zicu Siminice"... "și Sarafineștii și Miteștii le va stîpîni tot fiul meu Alecu"59. Prin aceeași diată, vistier nicul Iordache Balș obligă pe fiul său, Alecu, să întrețină o școală, la Dumbrăveni, cu dascăl moldovenesc și grecesc iar celălalt fiu, Iancu, să întrețină asemenea școală la Pașcani. Așadar, noul stăpîn al lui Vasile Iurașcu se numea vistierul Alecu Balș. Să ne întoarcem iar la cartea cu autografe. Au fost trecute sub tăcere nașterea Fevroniei
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
om deștept și dîrz, care, în luptă cu viața, a cunoscut unele succese, dar și dese înfrîngeri. Fiu de țărani, pornit în lume cam o dată cu César Birotteau despre care Honoré de Balzac a scris un frumos roman, tînîrul Iminovici, fiul dascălului Vasile din Călineștii lui Cuparencu, numai cu o mînă de învățătură, dar și cu un car de minte, căpătată la școala vieții, și-a făcut ucenicia de scriitoraș pe la diferiți moșieri din apropiere, pînă ce, fugit peste graniță, s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Mihai s-a putut pregăti în familie. Mama sa știa carte. Poate că și pentru acest motiv ea a rămas pentru poet "dulcea mamă". Lîngă casă, mai era preotul Vasile Hudeșteanu, după care a venit preotul Neculai. Mai erau doi dascăli, la biserică. Folosind cărți din casă și de la biserică, el a putut învăța ușor, mai ales că și-a dat și interesul. Un coleg de-al său, de la Cernăuți, Tudor Ștefanelli, a observat că "el știa cu înlesnire slova veche
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
o clasificare cu tipurile subsecvente. Tipurile menționate sunt în continuă resemnificare și extensie. Este foarte posibil ca în viitorul imediat să se completeze sau să se restructureze astfel de sistematizări și aproximări (facem apel la capacitatea de discriminare valorică a dascălilor, care trebuie să capteze noi modele și scheme procedurale mai mult sau mai puțin incitante). Verificarea oralătc "Verificarea orală" Verificarea orală constă în realizarea unei conversații prin care profesorul urmărește identificarea cantității și calității instrucției. Conversația poate fi individuală, frontală
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
care spune elevului nu atât cât știe, ci mai curând ce s-ar putea să i se întâmple dacă merge pe aceeași linie a neștiinței sau neimplicării. O astfel de semnificație poate induce stres elevului, neliniște părinților sau inconfort profesional dascălilor. În opinia lui Vasile Pavelcu (1968), nota poate îndeplini mai multe funcții: rol de informare (pentru elevi, părinți, profesori), rol de reglare a procesului de învățare, valoare educativă - datorită interiorizării aprecierii -, catalizator al unui nivel optim al aspirațiilor elevului, un
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
a-i da din nou viață aducându-l la suprafață. Această Contraistorie nu se vrea un sfârșit, ci un început, o invitație la constituirea istoriografiei ca o disciplină necesară în predarea filosofiei. Ea ocazionează exploatarea unui zăcământ nou destinat unor dascăli emancipați, pentru a purifica de miasme predarea filosofiei în ultima clasă de liceu și la universitate, pentru a deschide larg ferestrele bibliotecilor în care se adună comentarii inutile asupra monumentelor filosofiei dominante, pentru a pune pe rafturi și lucrări alternative
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
poartă - fie iarnă, fie vară - aceeași mantie soioasă care-i servește și pentru a se proteja de intemperii, și pentru a se acoperi când doarme, nu ia bani de la învățăcei și se mulțumește cu această existență de vagabond, mai curând dascăl într-ale mizeriei decât magistru care-ți arată cum să găsești bucuria... Așa cum bănuim, Socrate îi răspunde că el predă virtutea, că esențialul e în altă parte, că Antiphon greșește crezând că fericirea depinde de ceea ce bei și mănânci, de
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
mandat și nici un drept să ponegriți țara și, ca atare, nu veți scăpa de judecata poporului. (ă) Ai uitat că ești pensionară, țara Îți dă pensie, și nu cei de afară. Ar trebui să-ți ea pensia șsic!ț. Ești dascăl și așa ți-ai Învățat copii? șsic!ț”. Un anonim: „Rușine! baborniță Împuțită! În zdrențe franțuzite, de târfă josnică”. Scrisori făcute parcă la indigo după acestea vor umple cutia poștală a Doinei Cornea În primii ani de după revoluția din decembrie
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
2); gustos(2); început(2); miez(2); muncă(2); de noapte(2); nuca(2); problemă(2); pufos (2); zi(2); de zi(2); adevăr; aer; atenție; bucurie; bunătate; căldură; din cărămidă; cerc; cioturos; clasic; colac; copt; cozonac; crud; cunoștințe; cuprins; dascăl; delicios; dezinteres; dreptate; dulceață; emisiune; esența; esențialul; eu sunt; firimitură de pîine; fericire; gust gros; gust; iarbă; indiferență; interzis; în; înlăuntru; întreg; învățătură; jumate; macaroană; margine; de masă; miez de pîine; miezul problemei; mijlocul; mîncare; moț; nevăzut; noiembrie; nopții; nuc
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
742/311/95/216/0 părinte: mama (70); tată (63); iubire (47); familie (42); mamă (42); tata (39); dragoste (29); preot (29); bun (19); biserică (18); respect (14); tutore (14); drag (13); protecție (13); prieten (12); sprijin (12); popă (11); dascăl (8); grijă (8); iubitor (8); sfat (8); copil (7); îndrumător (7); sfînt (7); căldură (6); ocrotire (6); scump (6); viață (6); ajutor (5); credință (5); educație (5); dor (4); grijuliu (4); înțelegător (4); rudă (4); sacru (4); suflet (4); tat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
tînăr; trăinicie; trunchi; umbra; uscat; vegetație; veșnic; de viață; vietate; al vieții; viu; vrabie; vreme(1); 795/136/51/85/0 popă: biserică (193); preot (137); părinte (51); credință (38); negru (31); slujbă (24); religie (23); cruce (12); barbă (10); dascăl (10); hoț (8); rugăciune (8); duhovnic (7); Dumnezeu (7); sfînt (7); moarte (6); bani (5); minciună (5); corupt (4); credincios (4); creștin (4); păcate (4); prost (4); botez (3); bun (3); călugăr (3); ipocrit (3); om (3); sutană (3); afacere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); responsabilitate (2); student (2); teroare (2); timp (2); tinerețe (2); abecedar; acasă; ca acasă; acomodare; altfel; amar; ambiție; ANMB; arte; atenție; bănci; bine; bloc; boală; bucurie; calvar; capacitate; carieră; a doua casă; catalog; Călinescu; cerneală; colegiu; consiliere; contratimp; curată; dascăl; degeaba; degradate; deloc; dezastru; dezvoltare; doctrină; duminicală; economic; examen; examene; experiență; faină; fericit; formal; gălăgie; germană; ghiozdan; hrană; iar; importanță; informații; interesantă; izvor de cunoștințe; încinsă; îndrumare; înțelepciune; învățăm; învățăminte; învățători; L.T. ,,M. Gorki"; lecție; liceală; literatură; loc; loc de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mod firesc un om cu bun simț În ce privește lucrurile ce i se Înfățișează. Și mai credeam că, deoarece toți am fost copii Înainte de a fi adulți și pentru că a trebuit să fim conduși multă vreme de pornirile noastre și de către dascălii noștri, care adesea erau opuse Între ele, și care, poate, nici nu ne sfătuiau totdeauna cel mai bine, este aproape imposibil ca judecățile noastre să fie atât de temeinice și inatacabile cum ar fi fost dacă din clipa nașterii ne-
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Învățați, se vor mulțumi mai degrabă să urmeze părerile acestora decât să caute ei Înșiși soluții mai bune. În ce mă privește, m-aș fi numărat fără Îndoială Între cei din urmă, dacă nu aș fi avut decât un singur dascăl sau dacă n-aș fi cunoscut deosebirile care au existat Întotdeauna Între părerile celor mai Învățați. Dar am aflat, Încă din colegiu, că nu se poate imagina nimic oricât de ciudat și de puțin credibil, care să nu fi fost
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
realitățile pe care le prezintă școala timpului, Eminescu pornește la o amplă acțiune de organizare, menită să asigure un învățământ de calitate, să satisfacă nevoia de școală a populației rurale, adesea frustrată de acest drept al său, să întărească statutul dascălului, să reașeze în conștiința publică rolul instrucției și educației. A pornit la drum cu „o imensă bună credință și destoinicie, atât teoretică, cât și practică, o nedezmințită capacitate de muncă tenace și inteligență” (Bordeianu, 1977, p.VIII). George Călinescu îi
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
1988a) am descris pe larg modul în care era concepută formarea viitorilor profesori. Ne vom rezuma acum la selectarea câtorva repere ilustrative. Orice licențiat care dorea să îmbrățișeze cariera didactică putea să se formeze și să-și perfecționeze măiestria de dascăl urmând Seminarul, „factor hotărâtor în fixarea metodelor și orientarea principiilor învățământului”, credea I. Găvănescul. Absolvent al Seminarului, agregatul universitar I.Constantinescu, mai târziu profesor al Universității din Iași, scria în 1925: „Mulți își formează convingerea că ceea ce li se cere
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
neamului, să prezinte personalitatea unor militanți, luptători pentru drepturile poporului român sau momente ale acestei lupte: „Tovarășii lui Iancu” (S. Dragomir), „Gheorghe Șincai” (I. Paul), „Istoria ziaristicii românești din Transilvania” (I. Lupaș), „Aiudul în revoluția de la 1848” (I. Paul), „Un dascăl arădan de acum 100 ani: C. Daicovici-Loga” (O. Ghibu), „Conștiința romanității la vechii noștri cărturari” (V. Bogrea), „Învățăminte din revoluția de la 1848 din Transilvania” și „Oamenii mari ai Banatului” (I. Paul), „Avram Iancu și Nicolae Bălcescu” (S. Dragomir). Alte conferințe
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
și cinismul, încearcă și... sinuciderea! Dar gestul lui nu prea pare să aibă importanță și nici vreun efect de vreme ce peste toate se ridică o uriașă sticlă de Coca-Cola. Și atât. Constantin Popa Personajele: Octav Groparul Mona Marieta Costache Matei Preotul Dascălul Securistul Femeia în doliu Doctorul Turistul scoțian Nae Țigani (trei care vor juca și rolurile fantomelor) PARTEA ÎNTÎI (Două treimi din scenă sunt separate de a treia printr-un gard de lemn printre ale cărui șipci se pot vedea, are
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
atunci, prietene, lasă întrebările să alunece între două răspunsuri... măcar! Octav: Nu, Socrate, asta-i o șmecherie soioasă și atât. Lunecarea asta "necesară" aruncă în aer toate certitudinile! Groparul: Dar sînt certitudini...? (dinspre gard vine un preot, însoțit, firește, de dascăl) Perotul: Pace vouă! Groparul: Binecuvîntează părinte. Preotul: Da tu tot în cort stai?! (groparul nu răspunde) Ce să-i faci. Înseamnă că asta e voia Domnului... Stăteați de vorbă? Octav: Și încă cum...! Preotul: Asta e bine. Octav: Ba nu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
întrebarea care se pune e dacă există vreun da sau vreun nu serios... cinstit... incoruptibil... Ce spuneți? Preotul: (adevărul e că nu prea știe ce să spună...) Păi de, fiule... cum adică?! Dumnezeu ne-a dat vorbirea... (urmează cîteva onomatopeice...) Dascălul: (sub privirea încurcată a preotului) Da... așa... Dumnezeu ne-a dat vorbirea..., cum spune părintele... Preotul: (jenat de discursul dascălului și presat de tăcerea celorlalți)...Și dacă Dumnezeu ne-a dat vorbirea... înseamnă că da... e da... și nu e
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
că nu prea știe ce să spună...) Păi de, fiule... cum adică?! Dumnezeu ne-a dat vorbirea... (urmează cîteva onomatopeice...) Dascălul: (sub privirea încurcată a preotului) Da... așa... Dumnezeu ne-a dat vorbirea..., cum spune părintele... Preotul: (jenat de discursul dascălului și presat de tăcerea celorlalți)...Și dacă Dumnezeu ne-a dat vorbirea... înseamnă că da... e da... și nu e nu...! Groparul: (sesizînd că dialectica preotului n-a convins) Părinte, prietenul meu ar vrea, să zicem, să întrebe, și să
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
întîmplat după revoluție este ceea ce ar fi trebuit să fie sau nu... Preotul: (după un moment de dificultate) Păi eu zic așa: tot ce există... și tot ce se-ntîmplă, cu voia Domnului este și se-ntîmplă... (toți tac, nemulțumiți de răspuns) Dascălul:...Așa e... cum spune părintele... (tăcerea continuă) Groparul:...Așa e... cum spune dascălul... că spune părintele... Preotul: (simțind el că pe undeva plutește oleacă de bătaie de joc) Măi, Ionică, da de cînd te ocupi tu de chestii de-astea
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
după un moment de dificultate) Păi eu zic așa: tot ce există... și tot ce se-ntîmplă, cu voia Domnului este și se-ntîmplă... (toți tac, nemulțumiți de răspuns) Dascălul:...Așa e... cum spune părintele... (tăcerea continuă) Groparul:...Așa e... cum spune dascălul... că spune părintele... Preotul: (simțind el că pe undeva plutește oleacă de bătaie de joc) Măi, Ionică, da de cînd te ocupi tu de chestii de-astea de filologie... hai! Groparul: (cu toate menajamentele de care-i în stare) Păi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Da tu parcă făceai gropi...! Groparul: Da, părinte, fac gropi. Preotul:...Și-n timp ce sapi gropi, faci filosofie... Groparul: De fapt..., mai mult cînd le-astup... Preotul: (asudat) Bine, măi Ionică... Apoi noi am plecat... Octav: (după ce preotul și dascălul fac cîțiva pași) Dar tot nu ne-ați spus dacă îi da sau dacă îi nu în legătură cu ce se-ntîmplă după revoluție...! (preotul simte agresiunea, se oprește, îi privește pe cei trei, tace și pleacă din nou) Dascălul: (rămas puțin în urma
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]