6,141 matches
-
a lui Pierric, Marie se luă după el, Îngrijorată. Gwen așteptă ca zgomotul pașilor să scadă pentru a o Întreba pa mama ei de la cine era apelul pe care-l primise Înainte de a părăsi cafeneaua. - Telefonul ăla te-a contrariat destul ca să te facă să pleci imediat. Nici măcar n-ai vrut să vin cu tine. De ce? Yvonne Își smulse electrozii cu un gest sec. - Mă obosiți toți cu Întrebările voastre! tună ea. Șterge-o! Afară! Afară! repetă ea văzînd-o pe Gwen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
ochii ei nici o urmă de afecțiune, ci numai o hotărîre adresată unei străine. Loïc se ridică și părăsi Încăperea. Marie Încercă să facă o mișcare ca să-l urmeze, dar Jeanne o apucă ferm de braț. - Lasă-l, și așa suferă destul. - Crezi cumva că eu nu sufăr? Mama ei preferă să privească În altă parte. Marie se desprinse brusc și ieși la rîndul ei În beznă, căci prefera să plîngă fără martori. * * * În cele trei camere ocupate ale hotelului, nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Télégramme de Brest Înainte de anii ‘70. O văzu Îndreptîndu-se spre dulap și Înhățînd niște haine pe care i le aruncă. - Avem Întîlnire la ziar. - Avem? - În mod evident nu te poți descurca fără mine, decretă ea. Și apoi, ai lenevit destul În pat. Se Îndreptă spre ușă. - La drum! Ai să-mi explici cum se face că un trăgător ca dumneata, cu note atît de bune la evaluări, și-a putut rata ținta de șase ori la rînd. 16 Cerul era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
de mirare că a fost complet perturbat, avea coșmare, crize de somnambulism, crize de amnezie... Ce puteam eu face? Mă Îmbolnăvește doar cînd mă gîndesc din nou la toate astea. Se ridică și strînse ceștile, arătînd limpede că discuția durase destul. Fersen Îi mulțumi și Își luă rămas-bun. - Aș vrea să-i spun două vorbe fetei mele. Lucas făcu un semn cu capul și ieși. Jeanne așteptă ca el să Închidă ușa ca să se ducă să scoată dintr-un sertar al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
În fapt, În proporție de aproape sută la sută, este o activitate de rutină, ce nu pretinde decât aptitudini intelectuale de mâna a doua. Cercetătorii susțin doctorate, teze, deși un bac plus doi ani de postliceală le-ar fi prea destul pentru a putea manevra aparatele. „Ca să Înțelegi codul genetic, obișnuia să spună Desplechin, directorul departamentului de biologie din CNRS, ca să descoperi principiul sintezei proteinelor, pentru asta, da, trebuia să transpiri puțin. Observați de altfel că primul care a prins firul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
nimeni; era cu adevărat fascinant. Janine divorță În 1958, la puțin timp după ce-l expediase pe Bruno la bunici. Fu un divorț prin bună Înțelegere, vina fiind Împărțită egal. Generos, Serge Îi cedă acțiunile lui de la clinica din Cannes; era destul ca să-i asigure un venit confortabil. După ce se mutară Într-o vilă din Sainte-Maxime, Marc nu-și schimbă defel obiceiurile de singuratic. Janine Îl Îmboldea să se ocupe de cariera lui cinematografică; el Încuviința, dar nu făcea nimic, se mulțumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
de elevi. După plecarea lui Bruno, Își făcu o cafea, răsfoi fișele celor dintr-a șasea. Îi bănuia pe Pelé și pe Brasseur, dar nu avea nici o dovadă. Dacă reușea să-i Încolțească, era hotărât să meargă până la eliminare; era destul să fie câteva elemente violente și brutale ca să-i incite și pe ceilalți la cruzime. Majoritatea băieților, mai ales când sunt grupați În găști, tind să-i supună pe cei mai slabi la umilințe și schingiuiri. În special la Începutul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
fu În latex, se blegi de tot. — Îmi pare rău, făcu el, zău, Îmi pare rău. — Nu-i nimic, zise ea cu blândețe, vino să te culci. Hotărât lucru, SIDA fusese o binecuvântare pentru bărbații din generația lui. Adesea, era destul să vadă prezervativul, că sexul li se Înmuia instantaneu. „Niciodată n-am reușit să mă obișnuiesc...” După această mini-ceremonie, cu virilitatea În principiu salvată, puteau să se culce din nou, să se ghemuiască la pieptul femeii, să doarmă În pace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
bună, serioasă, cu un an mai mică decât colegii ei. Avea o expresie inteligentă și blândă, deloc zeflemitoare; voia să Învețe, era evident. Asemenea fete trăiesc adesea printre brute și asasini, trebuie doar să fii puțin drăguț cu ele, e destul. Am Început să sper din nou. În cele două săptămâni care-au urmat, i-am vorbit, am scos-o la tablă. Îmi răspundea la priviri, nu părea să considere bizară purtarea mea. Trebuia să mă grăbesc, era deja Începutul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
pentru el o garsonieră pe strada Visconti, a transformat restul În camere de Închiriat. Apartamentele vechi au fost separate, camerele de serviciu au fost uneori unite; s-au instalat chicinete și dușuri. La sfârșit, David obținuse vreo douăzeci de garsoniere, destul ca să-i asigure un venit confortabil. Încă nu renunțase să-și facă un nume În muzica rock și Își spunea că poate are o șansă la Paris; avea Însă deja douăzeci și șase de ani. Înainte de a face turul studiourilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
de contracte vechi, pe podea. Imediat ce-o să am timp. — Întâlnirea e în zece minute, zice, uitându-se la ceas. Vreau să ai gata documentația legată de partea financiară. — Categoric, răspund, încercând să rămân calmă. Însă propria lui prezență e destul pentru a-mi da nervi la stomac. Ketterman e în cel mai bun caz doar enervant. Emanează o putere cerebrală care te bagă în sperieți, așa cum alți bărbați miros a aftershave. Însă azi e de un milion de ori mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
doar ca mama să poată sta suficient de mult ca să luăm și budincă. Are obiceiul ăsta de a veni la masă și de a pleca apoi în trombă pe la mijlocul felului doi. Am auzit-o spunând de multe ori că e destul pentru oricine să stea la doar jumătate de masă. Problema e că pe ea nu o interesează deloc mâncarea. Și nici persoanele mai puțin inteligente decât ea. Ceea ce îi cam scoate din ecuație pe majoritatea oamenilor. Însă Daniel va rămâne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
trei sute de lire în cont. — A, OK, zic după o pauză. Mersi. — Ai auzit ceva despre numirea viitorului partener ? — Încă nu. O aud bătând ușor cu stiloul în receptor. — Câte ore ai lucrat luna asta ? — Îhm... probabil vreo două sute... — E destul ? Samantha, nu-ți poți permite să nu fii luată în seamă. În urma ta vin avocați mai tineri. În poziția ta, e foarte ușor să te plafonezi. — Două sute e foarte mult, încerc să-i spun. Comparativ cu ceilalți... — Tu trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
asta a luat-o complet razna. — Păi... sinceră să fiu, nu am discutat niciodată efectiv chestiunea salariului... Cobor ochii în pământ, ușor jenată. — Eddie ! Trish tabără pe el mânioasă. E vina ta ! Samantha vrea să plece fiindcă nu o plătești destul ! N-am zis că... încep neajutorată. — Și are nevoie de cratițe și de tigăi noi. De la firmele cele mai bune. Îl împunge pe Eddie în coaste cu cotul, șoptind „Zi ceva !” — Ah... Samantha. Eddie își drege glasul stânjenit. Am fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
-i ofer farfuria individului brunet. Sau o brioșă ? Acesta înșfacă una grăbit fără măcar să se uite la mine, și ajung la Eddie. Mintea îmi procesează la greu. Trebuie să fac cumva să-l avertizez. — Deci. Eu zic că am discutat destul. Să începem aventura. Tipul cu cravată mov desface capacul unui stilou scump. După dumneavoastră. I-l întinde lui Eddie. Vrea să semneze ? Acum ? Nu. Nu. Nu pot să-l las să semneze acest contract. Nu vă grăbiți, adaugă tipul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
blândețe. Sau despre viața însăși. — Exact. Mă frec pe frunte cu șorțul. Exact. Nu știu ce zic. De ce mă cert cu Iris ? Trebuie să mă calmez. Dar nu mă pot lupta cu nervozitatea care pune stăpânire pe mine. Cred că ai frământat destul, spune, luându-mi coca din mână și aranjând-o în formă rotundă. — Și acum ? zic, încercând să-mi iau un ton cât mai firesc. O punem în cuptor ? — Încă nu. Iris pune aluatul înapoi în lighean, pe care îl pune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
firesc. O punem în cuptor ? — Încă nu. Iris pune aluatul înapoi în lighean, pe care îl pune pe aragaz. Acum așteptăm. — Așteptăm ? Mă holbez la ea. Cum adică așteptăm ? — Așteptăm. Acoperă ligheanul cu un șervet. O jumătate de oră, e destul. Îți fac un ceai. Dar... ce așteptăm ? — Să se dospească drojdia și să-l facă să crească. Îmi surâde. Sub ștergarul ăsta se întâmplă o mică minune. Mă uit la lighean, încercând să-mi închipui un miracol. Dar nu pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
politicos. Mă sforțez să nu mă grăbesc. Fac un duș, mă îmbrac și iau micul dejun, care constă în jumătate de ceașcă de ceai și un măr. După care mă duc sus și mă machiez ușor. Nu prea tare. Dar destul. M-am îmbrăcat simplu. Un tricou, o fustă de bumbac și șlapi. Când mă uit în oglindă, aproape că tremur de nerăbdare. Dar, în afară de asta, am mintea complet goală. Nu o străbate absolut nici un gând. Ceea ce probabil că nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Zi, ești bine, da ? — Sunt... bine, spun jenată. Mersi. Am fost doar surprinsă când am auzit că te pensionezi. — Nu sunt o fire chiar așa de masochistă ! Râde lejer. Treizeci și trei de ani de muncă de galeră, în slujba legii. E destul pentru orice muritor. Ca să nu mai zic pentru orice avocat ! Ajunge doar să-i aud glasul jovial ca să mă liniștesc. Cred că am luat-o razna. E imposibil ca Arnold să fie implicat în ceva ilegal. Nu e genul care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Fermă cu patru dormitoare, necesită reparații... — Vrei să cumperi astea ? spun, devenind foarte atentă. — Mă gândesc. Am vrut să ți le arăt întâi ție. Întinde un braț. E o afacere destul de bună. Sigur, e nevoie de reparații majore, dar e destul pământ. Putem să facem niște sere acoperite cu folie de plastic, extindem birourile... Nu-mi vine să cred. De când a devenit Nathaniel așa mare întreprinzător ? — Și cu pub-urile ce faci ? Cum de te-ai hotărât așa din senin să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
înseamnă ea. Însă cum stau așa și privirea îmi zăbovește asupra peisajului liniștit de țară, simt că eu sunt cea care trebuie să îi pună punct final cumva. Nu pot încheia acest capitol altfel ; nu mă pot liniști. Ar fi destul să dau un singur telefon unei singure persoane... Dacă aș avea cea mai mică dovadă... Orice... Mintea începe să-mi treacă din nou în revistă toate faptele, ca o pasăre care întoarce cu pliscul iar și iar cochiliile goale ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Ai un plan, Samantha ? întreabă Dominic, băgându-mi microfonul în față. Un țel ? De ce nu vrea să mă lase odată în pace ? — Uneori nu ai nevoie de nici un țel, spun defensiv. Nu e nevoie să te gândești în perspectivă. E destul să știi doar ce urmează să faci în clipa următoare. — Și ce-o să faci în clipa următoare ? — O să mă... gândesc la asta. Îi întorc spatele și mă îndepărtez mărșăluind de aparat, către sala de așteptare. Când mă apropii, iese un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
un joc semantic, pentru a amplifica opoziția dintre cele două personaje, Dănilă și Sarsailă: “...cât era de pusnic Dănilă, tot mai mult se sprijinea în drughineață decât în sfânta cruce și pac! La tâmpla dracului cea dreaptă, una!/ -A...leu! Destul! Nu mai chiui./ Ba nu! Stai, tu cum ai chiuit de trei ori? Trosc! și la stânga una./ -Va...leu, destul!/ -Ba nu-i destul. Și-i trage și-n numele tatălui una!” În cea de-a cincea probă, dracul este
Implicaţii ale categoriilor temporale şi spaţiale în basmul „Dănilă Prepeleac” de Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]
-
mai mult se sprijinea în drughineață decât în sfânta cruce și pac! La tâmpla dracului cea dreaptă, una!/ -A...leu! Destul! Nu mai chiui./ Ba nu! Stai, tu cum ai chiuit de trei ori? Trosc! și la stânga una./ -Va...leu, destul!/ -Ba nu-i destul. Și-i trage și-n numele tatălui una!” În cea de-a cincea probă, dracul este nevoit să renunțe la întrecerea în aruncarea buzduganului, smulgând prețioasa moștenire de la strămoșul său din mâna lui Dănilă, care îl
Implicaţii ale categoriilor temporale şi spaţiale în basmul „Dănilă Prepeleac” de Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]
-
în drughineață decât în sfânta cruce și pac! La tâmpla dracului cea dreaptă, una!/ -A...leu! Destul! Nu mai chiui./ Ba nu! Stai, tu cum ai chiuit de trei ori? Trosc! și la stânga una./ -Va...leu, destul!/ -Ba nu-i destul. Și-i trage și-n numele tatălui una!” În cea de-a cincea probă, dracul este nevoit să renunțe la întrecerea în aruncarea buzduganului, smulgând prețioasa moștenire de la strămoșul său din mâna lui Dănilă, care îl înspăimântă cu sumbra poveste
Implicaţii ale categoriilor temporale şi spaţiale în basmul „Dănilă Prepeleac” de Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]