4,964 matches
-
Întuneric. — N-o să Întârziem, Vio, mai mult de o jumătate de oră. Vio i-a dat cămașa și acum văd că nu-i atât de firav pe cât Îl bănuisem. Deși de dimensiuni reduse, bustul lui e al unui atlet În devenire. E fără Îndoială un bărbat În devenire, căruia Îi dădusem nouășpe-douăzeci de ani, dar are desigur șaișpe și-i În creștere. Ea se ascunde de mine În dosul portbagajului ridicat al mașinii și după o jumătate de minut iese de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de o jumătate de oră. Vio i-a dat cămașa și acum văd că nu-i atât de firav pe cât Îl bănuisem. Deși de dimensiuni reduse, bustul lui e al unui atlet În devenire. E fără Îndoială un bărbat În devenire, căruia Îi dădusem nouășpe-douăzeci de ani, dar are desigur șaișpe și-i În creștere. Ea se ascunde de mine În dosul portbagajului ridicat al mașinii și după o jumătate de minut iese de-acolo schimbată Într-un tricou cărămiziu și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Profesorul nostru de Elină (Greacă veche), Condurache, era pe de-antregul o figură de moldovean, dârz, hâtru, care cu toate rangurile sale, aducea întotdeauna, în toate manifestările sale, acel iz puternic și sănătos al plugarului și al gliei, de unde își avea devenirea. O minune de om, caracter integru, sincer, fără ocolișuri. Patriot înflăcărat, gata oricând să sărute pământul patriei, pe care îi este îngăduit să calce. Mi-aduc aminte totdeauna cu o emoție tulburătoare, de prima lecție de elină, în clasa a
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
care se va comunica voința transcendentă. Trebuie să înțeleg ce anume vreau cu-adevărat. Să rămân marele poet Ovidiu sau să devin mesager? Aș dori și una și alta. Mi-e greu să aleg între o existență mecanică și o devenire metafizică. De când am întrevăzut posibilitatea de a mă oferi zeului, Aia a dispărut din preajmă. Acum stă mereu în coliba ei, n-o mai văd aproape deloc. Mă tratează cu mare respect și mă privește ca pe un zeu. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
autobiografice centrate pe un ghid tematic semi-structurat/non-directiv și destinate publicării într-un volum colectiv). Povestirea vieții, propusă spre redactare autorilor și autoarelor 5, este mai mult decât o relatare autobiografică de tip "clasic", care urmează traseul cronologic al propriei deveniri personale și profesionale și care punctează câteva momente și personaje de referință pe traiectoria acestei evoluții. De asemenea, nu este similară cu demersul practicat în mod obișnuit în cercetarea socială de tip calitativ, în care povestirile biografice sunt culese, analizate
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
perspectiva genului Maria Nicoleta TURLIUC Nevoia dialogului interior Într-o lume veșnic grăbită, presată parcă de nevoia exhibării sau a probării performanței, am acceptat provocarea intelectuală lansată prin acest proiect editorial deoarece rareori avem ocazia meditației profunde și sistematice asupra devenirii noastre și a identității de gen, ocazia (re)întâlnirii cu sine din perspectiva construirii genului. Ca adulți, suntem adesea tentați să considerăm că meditația autoreflexivă în scopul cunoașterii de sine este specifică precupărilor copilăriei și adolescenției, continuitatea acestora ținând mai
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
realitatea socială. Situată, cumva, în siajul "perspectivismului" lui Karl Mannheim, această formulă analitică îmi oferă, iată, posibilitatea de a deveni eu însumi subiect al investigației. Și, trebuie să mărturisesc, nu este tocmai confortabil, dată fiind "privirea în oglindă" asupra propriei deveniri, prin raportare la problematica egalității de gen. Fetele sunt sensibile, băieții trebuie să le protejeze Nu cred că pot spune cu precizie care a fost primul moment în care am conștientizat existența unei diferențe între rolurile de gen. Din poveștile
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
izvoarele muzicii rock. Am descoperit, tot atunci, "spiritul de gașcă" și, odată cu acesta, dar și grație încercării de a înțelege versurile unor formații precum The Doors, Led Zeppelin ori Pink Floyd, filosofia. Proiectam deja o imagine "romantică" a filosofului în devenire, care ascultă muzică rock și citește pe nerăsuflate - și, adesea, pe neînțelese - tot ceea ce publica cea mai activă editură din acest domeniu, Humanitas. Apare, la același moment - anii 1992-1995 - oarecum intuitiv, dar și din cauza "efectului de imitație", ideea "imaginii publice
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
impunea dezbaterea pe bază de argumente a fost Alina Hurubean. Pe de altă parte, sunt cinci figuri masculine, din altă generație decât a mea, care mi-au marcat evoluția profesională; de la fiecare în parte am încercat să preiau elemente ale devenirii, fără ca asta să mă împiedice să le sesizez, în timp, punctele critice. Este vorba, în ordinea cronologică a întâlnirii lor, despre profesorul Anton Adămuț, cel care m-a învățat, cum am spus deja, să citesc un text filosofic; despre academicianul
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
de fapt imaterial, ce fel de construct voi fi fiind eu nu mai contează deloc. Plonjând în timp, reflectez pentru a scrie sincer despre ceea ce am devenit, cum s-a întâmplat într-o succesiune de "momente" și cum a decurs devenirea mea. M-am format în perioada comunistă, probabil fără să-mi dau seama "rezistând prin cultură" mediului în care căpătam contur. Pe atunci nu realizam clar nici privațiunile și abuzurile comuniste, nici eventualele inegalități de gen. Probabil acesta este un
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
un băiat. Nici atunci și nici acum nu consider că replica lui m-ar fi lezat, ci dimpotrivă. După atâtea zeci de ani, acum când scriu aceste rânduri din perspectiva genului care mi se propune, nu pot spune decât că devenirea mea a infirmat imaginea tipică a feminității pe care o reprezintă pălăvrăgeala prin care mă identifica tata pe mine ca fiică. Devenirea mea, ca și a lui, nu s-a împotmolit în marasmuri care să țină de gen. Da, îmi
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
ani, acum când scriu aceste rânduri din perspectiva genului care mi se propune, nu pot spune decât că devenirea mea a infirmat imaginea tipică a feminității pe care o reprezintă pălăvrăgeala prin care mă identifica tata pe mine ca fiică. Devenirea mea, ca și a lui, nu s-a împotmolit în marasmuri care să țină de gen. Da, îmi șoptește la ureche plină de reproș Virginia Woolf, gândește-te că ești de fapt "fiica" unui "bărbat educat." Într-adevăr, Virginia avea
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Eminescu a putut fi și atât de rece-detașat de și atât de fierbinte-implicat în tot ceea ce ne definește umanitatea în cele mai autentice și profunde aspecte ale ei! Acesta este spațiul speculației și al reflecției în care s-a petrecut devenirea mea și oricine dorește și-l poate crea, pentru ca apoi să reflecte și să și-l reflecte, potențial fără limite, în spiritul androginiei, dincolo de granițele de gen. Dar ce ne facem cu rolurile, cu problemele sociale, cu șansele pe care
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
orașului. Această nuanțare critică este În mod particular benefică pentru conștiințele autohtone care de prea multe ori oscilează Între extremele purelor conservări sau dezvoltări. Fotografia arhivatoare de secol XIX Își dovedește funcționalitatea culturală contemporană prin alimentareaunor gândiri critice atente, aplicate devenirilor urbane. Prezentă Într-o arhivă, ea este mereu actuală, prin educarea atât a specialiștilor cât și a conștiinței publice. Ea ne poate asista pe drumul cunoașterii trecutului recent sau Îndepărtat, pentru a ne furniza dilemele, Întrebările, argumentele contemporane necesare distanțării
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
poate fi o provocare interesantă adresată imaginii: asumarea rolului generator de noi idei arhitecturale, prin interpretarea lucidă și „arhitecturală― a spiritului spațiilor edificate, preexistente. O astfel deimagine nu ar mai finalizaun demers arhitectural, ci prin propriile calități ar genera noi deveniri ale acestuia. Pe marginea reflecțiilor de mai sus, ne Întrebăm dacă Într-adevăr ar putea o astfel deimagine arhitecturală să stimuleze zone ale creației Înnoitoare prin continuitate? Cu alte cuvinte, putem imagina reprezentări vizuale Întru și dincolo de limitele fotografiei, careinterpretând
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
În perspectiva scopului declarat de a putea alimenta noi demersuri arhitecturale și considerând fezabilă realizarea practică aunui astfel deinstrument de proiectare derivat 170 din arta fotografică, credem că acesta poate fi un aport În câmpul discuției despre preexistență, tradiție, și devenirea (considerăm ca „Înnoirea― este un termen limitat) fundamentată interpretativ pe aceste baze.
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
prinși înăuntrul unei teorii explicative din multele teorii posibile; una eficientă, cum ne place să credem. * Istoria îmi dezvăluie în primul rând multiplele perspective asupra umanului. Nu cauzalitatea istorică în argumentarea uneia sau alteia dintre teorii este esențială, ci continua devenire a omului ce trebuie privită dincolo de orice șabloane axiologice. Poate că Istoria nu trebuie judecată, ci admirată. Și dacă ceea ce tindem să considerăm drept rău în Istorie ne blochează admirația, atunci să rămânem barem cu mirarea în fața noului pe care
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
pentru Woodward, există o determinare a structurii de către tehnologie. Ea scrie: "este posibil să se traseze o relație "de la cauză la efect" între un sistem de producție și modelul organizațional care-i este asociat și, în consecință, să se anticipeze devenirea structurilor organizaționale, ținând cont de sistemul de producție" (1987, p. 136). Însă Woodward arată apoi că fiecare grup definit de tehnologie se caracterizează printr-o structură-tip și că întreprinderile cele mai apropiate de această structură vor fi cele mai
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
trece, mai vizibil marcat, ori, dimpotrivă, mai estompat, prin „narator”: însă, oare, mereu cu aceleași implicații și sugestii (de perspectivă, de tonalitate, de „coloratură” a unor răsfrângeri stilistice în configurarea/ edificarea personajelor și a raporturilor lor, într-o procesualitate a devenirii, „lentă” - mai curând nebruscată, „fluidă” -, dar sigură), în eclerajul naratorial (arhitectură voit nereliefată, aproape evanescentă, a montajului-joc de ordinul „punctului de vedere” și al unei sadoveniene glisări a „vocilor” din text) imprimat curgerii verbale a întregului? „În închipuirea ei, bănuiala
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
dibăcie, de către „anchetatoare”, să se trădeze singur), în fapt își înalță rostul. Spiritul „judecății” ei nu e acela al „legii Talionului”, ca în Năpasta, ci, dincolo de superficiale și înșelătoare aparențe, unul de o radical altă calitate, care răspunde unei întregi deveniri, discretă, totuși certă, și acumulării de nuanțe, produsă în succesiunea de „momente” și „trepte” ce dau, la un loc, un „contur” și un sens experienței ei, narratum al Baltagului. Intenția mea nu este, nici într-un caz, de a-l
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
seminariile lui Mihail Dragomirescu, ale lui Charles Drouhet, la ședințele Institutului de literatură și în cenaclu. Foiletonistul a dus lupte acerbe contra rătăcirilor ideologice din perioada interbelică: „...născut polemist - fiu legitim al rațiunii, nota Vladimir Streinu 1 - el a stăvilit devenirile acelei idei de epocă, pe care însuși a numit-o tracomania”2. În demersul critic Șerban Cioculescu pune la contribuție latura erudită a personalității sale, simțul estetic și filologic, raționalismul de tip cartezian. „Totdeauna ferme - scrie Constantin Ciopraga - judecățile de
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
La o privire sintetică asupra operei lui Vladimir Streinu vom înțelege mai bine legătura indestructibilă dintre istoria și critica literară. Unei scrutări sincronice a fenomenului literar românesc și universal îi corespunde o privire diacronică, înscrisă pe axa timpului și a devenirii literaturii în conformitate cu o subtilă dialectică a creșterii. Ca și în cazul altor doi colegi de generație - Pompiliu Constantinescu și Șerban Cioculescu - Vladimir Streinu realizează o veritabilă istorie a literaturii române moderne din perspectivă estetică, chiar dacă lucrarea nu s-a cristalizat
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
pentru Vladimir Streinu literatura română reprezintă o realitate spirituală, configurându-l totodată ca personalitate creatoare. Odobescu, Maiorescu, Eminescu, Creangă, Coșbuc, Macedonski, Hogaș, Arghezi, Sadoveanu, Blaga, Bacovia, confrații săi întru critică, reprezintă pilonii de susținere ai spiritualității românești în eterna ei devenire. Dealtfel, întreaga umanitate românească este așezată de critic sub semnul privilegiat al eternității: „Din punctul cel mai înalt de vedere, umanitatea carpato-dunăreană se specifică mai întâi printr-o nezdruncinată liniște de cuget, care ar putea fi luată greșit ca neparticipare
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Educatorul, prin profesia sa un permanent exemplu, trebuie să se manifeste întotdeauna exemplar, înlăturându-și defectele, cultivându-și calitățile și făcând chiar ca unele lipsuri pe care le are să servească pentru mai mare eficacitate a acțiunii sale. În procesul de devenire a individualității spre personalitate, stilul este o apariție normală. Stilul educatorului este rezultatul coordonării și ierarhizării intereselor, pentru maximum de realizare a interesului dominant” [Narly C., 1996, p. 428]. Vocația pedagogică și competența profesională didactică Un alt concept implicat uneori
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
și cel de referențial de certificare (atestare) profesională. În literarura de specialitate anglo-saxonă sinonimul conceptului de referențial este cel de standarde profesionale. „Din perspectiva modelului de standardizare axat pe finalitate/produs, standardul profesional reprezintă parametrii comportamentali ai absolventului, specialistului în devenire, care satisfac comanda socială într-un domeniu concret de activitate”. [Guțu V. et al, 2003, p. 10] Elementul cheie al standardizării îl constituie competența profesională, apreciată drept indiciu al calității comportamentului profesional. Acest lucru presupune, implicit, formularea unor norme vizavi
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]