11,536 matches
-
niciun criteriu, pentru că între diverse grupări există multiple întrepătrunderi; de asemenea, există translatări notabile atât în cadrul fiecărui grup, cât și între grupuri<footnote De exemplu, statisticile ONU și Banca Mondială structurează lumea actuală în țări dezvoltate sau industrializate, țări mediu dezvoltate sau nou-industrializate și țări mai puțin dezvoltate; criteriul de diferențiere este produsul intern brut pe locuitor; cele mai semnificative translații pe care le semnalează sunt de la țările mai puțin dezvoltate spre cele mediu dezvoltate, în grupa țărilor mediu dezvoltate prin
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
țări dezvoltate sau industrializate, țări mediu dezvoltate sau nou-industrializate și țări mai puțin dezvoltate; criteriul de diferențiere este produsul intern brut pe locuitor; cele mai semnificative translații pe care le semnalează sunt de la țările mai puțin dezvoltate spre cele mediu dezvoltate, în grupa țărilor mediu dezvoltate prin creșterea impresionantă a producției ca urmare a așa-numitei revoluții verzi și creșterea speranței de viață la naștere, precum și a unor țări mai puțin dezvoltate spre un regim democratic; desigur, s-a redus într-
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
revoluții verzi și creșterea speranței de viață la naștere, precum și a unor țări mai puțin dezvoltate spre un regim democratic; desigur, s-a redus într-o oarecare măsură și decalajul dintre țările cu venituri ridicate. Un grup aparte, pe lângă țările dezvoltate și mai puțin dezvoltate (țări ale „lumii a treia” sau în dezvoltare), îl formează, în concepția unor reputați economiști, economiile în tranziție - în tranziție de la comunism la un sistem de piață (se poate pune, desigur, sub semnul întrebării rigurozitatea criteriului
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
speranței de viață la naștere, precum și a unor țări mai puțin dezvoltate spre un regim democratic; desigur, s-a redus într-o oarecare măsură și decalajul dintre țările cu venituri ridicate. Un grup aparte, pe lângă țările dezvoltate și mai puțin dezvoltate (țări ale „lumii a treia” sau în dezvoltare), îl formează, în concepția unor reputați economiști, economiile în tranziție - în tranziție de la comunism la un sistem de piață (se poate pune, desigur, sub semnul întrebării rigurozitatea criteriului departajării statelor lumii în
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
înalt specializate), și de la „piața” de masă la piața segmentată, la „marketingul pe particule”; b) tranziția statelor din fostul sistem socialist spre o societate civilă întemeiată pe o economie cu piață concurențială, competițională; c) tranziția țărilor în dezvoltare sau puțin dezvoltate, considerate până nu demult ca formând „lumea a treia”, spre o așa-numită economie de piață, în speță de la societatea și economia „primului val” la societatea și economia celui de al „doilea val” (adică de la civilizația agrară la civilizația industrială
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
doar prima fază a comunismului). Credem totuși că nu este suficient de justificat să se spună nici că ruptura se produce față de societatea socialistă. În lume funcționează Internaționala Socialistă, din care fac parte partide socialiste și social-democratice din țările capitaliste dezvoltate, dar nu numai - partidele conducătoare din țările foste socialiste, considerate de ideologie socialist-marxistă, erau însă excluse (o asemenea ideologie era susținută de regimuri totalitare, nedemocratice); b) societatea care ar trebui să construiască statele foste socialiste care s-au rupt de
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
Est în ciclonul tranziției, Editura Diogene, București, 1995; Daniel Dăianu, Încotro se îndreaptă țările postcomuniste? Curente economice în pragul secolului, Editura Polirom, Iași, 2000. footnote>: prima, să se îndrepte spre o societate democratică, așa cum apare ea într-una dintre țările dezvoltate, cu care are anumite afinități comune (cultural-spirituale, de exemplu); a doua, să-și focalizeze transformările reale spre nucleul dur esențializat, așa cum apare el pentru ideologia liberalismului controlat de democrația societății, ținând seama de particularitățile cultural-spirituale ale fiecărui popor. Până în prezent
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
funcționării și evoluției societății omenești și accentuarea necesității cooperării internaționale pentru soluționarea lor. Este vorba despre creșterea fără precedent a decalajelor în nivelul de dezvoltare economico-socială, în standardul de trai, în calitatea vieții și modul de viață existente în țările dezvoltate, pe de o parte, și în țările în dezvoltare sau mai puțin dezvoltate, pe de altă parte, despre asigurarea surselor de energie necesară pentru dezvoltarea normală a tuturor țărilor, despre creșterea pericolului epuizării unor resurse naturale de bază și altele
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
Este vorba despre creșterea fără precedent a decalajelor în nivelul de dezvoltare economico-socială, în standardul de trai, în calitatea vieții și modul de viață existente în țările dezvoltate, pe de o parte, și în țările în dezvoltare sau mai puțin dezvoltate, pe de altă parte, despre asigurarea surselor de energie necesară pentru dezvoltarea normală a tuturor țărilor, despre creșterea pericolului epuizării unor resurse naturale de bază și altele; b) coexistența celor trei civilizații create de cele trei mari revoluții sau valuri
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
educativ. Multitudinea proceselor de tranziție parcurse de comunitățile umane se află sub impactul unor transformări privind integrarea vieții și activităților umane într-un spațiu tot mai cuprinzător, globalizarea unor condiții de muncă și de viață, de regulă de la cei mai dezvoltați către cei mai defavorizați sub acest aspect. Totodată, fiecare proces de tranziție are un timp normal de desfășurare, ca expresie a transformărilor reale care trebuie să se producă în componentele biologică și socială a individului uman, a colectivităților umane mai
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
edificarea și consolidarea unei economii funcționale, eficiente și competitive, bazate pe capital, pe piața concurențială, în limbaj curent a unei economii de piață, numai că, după părerea noastră, acest concept este prea general, am putea spune chiar evaziv; statele considerate dezvoltate au o economie de piață, economiile lor au trăsături comune, dar se concretizează într-o diversitate de forme, fiecare cu specificitatea sa; întreaga lume se îndreaptă spre un mod nou de a produce avuție sau bogăție (bunăstare), spre o nouă
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
capital, pe piața concurențială, în limbaj curent, a unei economii de piață. Conceptul de economie de piață este însă, așa cum am arătat, evaziv, prea general. Se pornește de la supoziția că toate statele avansate au o economie de piață. Economiile statelor dezvoltate au trăsături comune, dar se concretizează într-o diversitate de forme, fiecare cu specificitatea sa. Este suficient să amintim, în acest context, cele două modele de bază, anume modelul anglo-saxon sau neoamerican și modelul renan, fiecare cu variantele sale. Strategiile
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
nu specifică însă concret spre care economie cu piață concurențială se îndreaptă un stat sau altul dintre cele foste socialiste. Desigur, fiecare trebuie să aibă în vedere condițiile și aspirațiile proprii. Cert este că întreaga lume, dar mai ales statele dezvoltate, se îndreaptă spre un mod nou de a produce bogăție, spre o nouă economie, care încorporează mecanisme ale economiei de piață actuale, dar nu numai. Statele foste socialiste nu pot face abstracție de această realitate; pentru a răspunde aspirațiilor de
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
cu piață concurențială nu înseamnă, așadar, o trecere obligatorie la una sau alta dintre formele reale, concrete, ale economiei de piață care există în prezent. Tendința trebuie să fie orien tarea spre forma de economie spre care se îndreaptă statele dezvoltate, economie care se bazează tot pe proprietatea privată și pe concurență, dar pe un mod tehnic nou de producere a avuției, întemeiat pe promovarea ramurilor de vârf ale științei și tehnicii, în special pe informatică, tehnologia comunicațiilor și aplicațiile acestora
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
cunoașterii stă valorificarea informației. Valoarea informației este variabilă în societatea cunoașterii, în funcție de context, de viteza de circulație, de felul în care este receptată și utilizată, de cultura informațională individuală. Cu cât devine mai consistent vectorul informațional, cu atât devin mai dezvoltați vectorii funcționali ai cunoașterii<footnote Doina Banciu, Cuvânt introductiv la lucrarea De la societatea informațională la societatea cunoașterii, București, Editura Tehnică, 2003, pp. VIII-X, autor Drăgănescu Mihai. footnote>. După alți autori<footnote Idem, p. 120. footnote>, continuă să existe multe servicii
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
o informație acumulată, care nu mai are încorporată valoare economică, și o informație mai recent produsă, care mai păstrează un timp o valoare economică. Avuția informațională devine o importantă resursă economică, întreaga omenire putând beneficia de ea. Relațiile dintre țările dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate în domeniul informației ar trebui să țină cont de caracteristicile economice specifice informației. Ar trebui ca o informație, odată amortizată economic, să devină disponibilă oriunde în lume, mai ales pentru procesul productiv, nu numai pentru
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
spre economia de piață sau capitalistă în limbajul curent, obișnuit. Subliniem însă că privatizarea proprietății, sub diverse aspecte, preocupă toate statele contemporane, indiferent de gradul de dezvoltare economică sau de etapa de evoluție pe care o parcurg: țări industrializate, puternic dezvoltate economic, țări mai puțin dezvoltate economic sau în dezvoltare, țări în tranziție spre economia concurențială, liberalizată. Desigur, statele din ultima categorie se confruntă cu probleme specifice în acest domeniu, experiența sau practica neavând precedent istoric. Se poate spune însă, fără
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
capitalistă în limbajul curent, obișnuit. Subliniem însă că privatizarea proprietății, sub diverse aspecte, preocupă toate statele contemporane, indiferent de gradul de dezvoltare economică sau de etapa de evoluție pe care o parcurg: țări industrializate, puternic dezvoltate economic, țări mai puțin dezvoltate economic sau în dezvoltare, țări în tranziție spre economia concurențială, liberalizată. Desigur, statele din ultima categorie se confruntă cu probleme specifice în acest domeniu, experiența sau practica neavând precedent istoric. Se poate spune însă, fără teama de a greși, considerăm
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
conceptual, referitoare, de exemplu, la rolul statului și al sectorului economic privat, la proprietatea privată, la privatizare percepută ca reformă centrală publică, la diferențierea problematicii privatizării în țările aflate în tranziție la economia descentralizată și democrație față de țările mai puțin dezvoltate economic sau în dezvoltare și altele<footnote Constantin Ciurlău, Cristian Florin Ciurlău, „Contribution to the Theory of Privation at the Current Stage”, Revista de științe politice (Revue de Sciences politiques), nr. 6-7/2005, Editura Universitaria, Craiova, pp. 88-98. footnote>. 3
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
social și politic Acest lucru este valabil pentru toate statele; desigur, există mari deosebiri între state sau grupuri de state sub raportul intensității, sferei de cuprindere, cauzelor și consecințelor acestora. Astfel, în timpul crizei economice din anii 1975-1985 din statele occidentale dezvoltate s-a pus pentru prima dată problema că o pondere prea mare a sectoarelor publice ar putea avea efecte negative asupra economiilor naționale respective. Atitudinea critică față de dirijarea economiei prin investițiile statului s-a concretizat în primele măsuri de dereglementare
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
negative asupra economiilor naționale respective. Atitudinea critică față de dirijarea economiei prin investițiile statului s-a concretizat în primele măsuri de dereglementare și privatizare din Marea Britanie. O schimbare asemănătoare s-a petrecut și în politica de ajutorare a țărilor mai puțin dezvoltate economic, în sensul că, dacă în deceniul 1971-1980, Banca Mondială mai sprijinea încă naționalizarea ca pe un mijloc de rezolvare a problemelor economice și sociale ale statelor respective, la începutul deceniului următor măsurile de privatizare constituiau o componentă esențială a
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
acest plan. Diferențierile sunt semnificative și în grupul țărilor foste socialiste din Europa Centrală și de Est. 3.1.2.2. Incapacitatea guvernelor de a asigura dezvoltarea și a contracara imperfecțiunile pieței În perioada 1961-1980, în majoritatea țărilor mai puțin dezvoltate economic, cu planificare centralizată atunci, politica economică se baza pe încrederea în capacitatea guvernelor de a acționa ca motor al dezvoltării și de a compensa imperfecțiunile pieței. Atenția era focalizată asupra sectorului public din următoarele considerente: sectorul privat era subdezvoltat
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
de monopol a acestor întreprinderi și absența competiției; calificare (pregătire profesională) necorespunzătoare a managerilor și lipsa spiritului întreprinzător; obiective multiple și uneori contradictorii. Întreprinderile publice grevează destul de mult bugetul statului. Evoluțiile economice au dovedit că, și în țările mai puțin dezvoltate, sistemele economice orientate spre piața concurențială sunt mai adecvate decât cele bazate pe planificarea centralizată - conduc la rate mai mari de investire și de creștere. Un studiu din anul 1992 al Băncii Mondiale a relevat creșterea prosperității în zece din
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
au dus la fluxuri de credite deformate în favoarea industriilor mari consumatoare de capital; reglementările aplicate incorect, pregătite greșit și exagerate, au contribuit la dezvoltarea unei economii paralele (la negru). Un studiu Ifo confirmă faptul că, și în țările mai puțin dezvoltate, sistemele economice orientate spre economia de piață duc la rate de creștere și la cote de investiții mai mari decât strategiile economiei planificate - intervenționiste <footnote H. Helmschrott, R. Osterkamp și S. Schönherr, Stagnarea în lumea a treia. A dat greș
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
o amplă dezvoltare economică și determină acceptarea măsurilor aplicate, (implicit stabilitatea politică); c) obiective fiscale, în sensul că încasările rezultate din procesul de privatizare pot conduce la îmbunătățirea situației financiare a țării (reducerea deficitelor bugetare) - guvernele multor țări mai puțin dezvoltate economic și în tranziție la economia cu piață concurențială speră să realizeze venituri mari în urma privatizărilor, precum și o degrevare de personal, pentru că acestea se pot concentra asupra unor probleme specifice (constituirea sistemului juridic, organizarea unei administrații moderne, a unei infrastructuri
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]