4,044 matches
-
și socială, o ființă care se autoreglează și se auto-formează, dar în același timp se lasă reglată și formată din exterior" (12, p. 319). Sînt exprimate aici, ca de altfel și în alte lucrări, cîteva din ideile definitorii promovate de didactica română: utilizarea unei varietăți de tehnici și forme didactice, inclusiv a celor "clasice"; înțelegerea personalității ca ființă individuală și socială și, în consecință, considerarea procesului de dezvoltare și formare a acesteia prin interacțiunea dintre actele de autoreglare și autotransformare, pe
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și democratic; în lipsa unui astfel de stil, în condițiile afirmării unuia dominant dirijist, elevul va adopta forme variate și contradictorii de protecție a eului (cf. 24 d). Se cuvine să fie reținut faptul că cercetările și scrierile dedicate problemelor de didactică au cultivat în rîndurile cadrelor didactice interes pentru perfecționarea procesului instructiv, într-o direcție care a știut să promoveze spiritul novator și aspirația spre o concordanță cu progresele realizate pe plan mondial. Se observă că în cursul anilor '70 s-
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
interes pentru perfecționarea procesului instructiv, într-o direcție care a știut să promoveze spiritul novator și aspirația spre o concordanță cu progresele realizate pe plan mondial. Se observă că în cursul anilor '70 s-au publicat mai multe lucrări de didactică. Faptul are o dublă explicație: a) pedagogia românească mai mult împiedicată decît sprijinită în manifestările sale pe măsură ce și-a extins contactele cu teoriile occidentale și s-a desprins de "pedagogia sovietică", s-a maturizat, devenind capabilă să abordeze marile probleme
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
mult împiedicată decît sprijinită în manifestările sale pe măsură ce și-a extins contactele cu teoriile occidentale și s-a desprins de "pedagogia sovietică", s-a maturizat, devenind capabilă să abordeze marile probleme ale instruirii contemporane pe cont propriu; b) problemele de didactică erau mai puțin dominate de ideologie. Așa se explică numărul mare de didacticieni, care s-au afirmat chiar în anii '60 și puținătatea celor ce s-au ocupat de problemele educației morale. 17.2.3. S-a scris, totuși, și
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
s-au afirmat chiar în anii '60 și puținătatea celor ce s-au ocupat de problemele educației morale. 17.2.3. S-a scris, totuși, și în domeniul educației morale, dar nu atît de mult și consistent ca în domeniul didacticii. Educația morală trebuia să se refere cu prioritate la formația politică a tinerei generații. Nici o lucrare de mare sau mai mică amploare nu se putea sustrage cererii formulate de "comanda socială" a statului socialist. Voi reține în aceste rînduri numai
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pînă acum, tratată mai ales sub aspectele sale generale, de principiu. Pe măsura realizărilor practice se va trece de la studii "introductive", de punere a problemei, la cercetări de detaliu. În ultimele decenii s-a acordat o specială atenție problemelor de didactică; acestea au fost, într-adevăr, foarte stringente. În viitor, și într-un viitor nu prea îndepărtat, va trebui să se ofere mai multe soluții pentru problemele de educație. Procesul integrării sociale nu este simplu, nu se rezolvă de la sine; teoria
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
A. BINET și V. HENRI, La fatigue intellectuelle, Schleicher Frères, Paris, 1898. 3. A. BINET, Ideile moderne despre copii, cuvînt introductiv, traducere, note și comentarii de DIMITRIE TODORAN, E.D.P., București, 1975. 4. W. A. LAY este și autor al lucrărilor Didactica experimentală (1902) și Pedagogia experimentală (1908). 5. E. MEUMANN, Prelegeri introductive în pedagogia experimentală și bazele ei psihologice, studiu introductiv de DIMITRIE TODORAN, E.D.P., București, 1980. 6. TH. SIMON, La pédagogie expérimentale, Armand Colin, Paris, 1924. 7. PAUL NATORP, Pedagogia
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Dr. Maria Montessori și pedagogia contemporană, extras din "Revista de pedagogie", vol. X/1940. 14. MARIA MONTESSORI, Taina copilăriei, traducere de I. SULEA-FIRU, Tiparul universitar, București, 1938. 15. Cf. A. MEDICI, op. cit., p. 174 și DINA BERTINI JOVINE, Storia della didactica, I, Ed. Riuniti, Roma, 1976, pp. 38-39. 16. MARIA MONTESSORI, Educația tinerilor, în "Revista de pedagogie", anul XI, caietul III-IV, 1941. 17. Cf. I. CHATEAU, Les grands pédagogues, Paris, P.U.F., 1966, studiul "Maria Montenssori", semnat de G. CALLO
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
fost întreprinse încă din secolul al XVIII-lea de Olivier, iar în secolul al XIX-lea de către Jacotot, iar apoi de Itard și Bourneville. 31. Cf. a. M. A. BLOCHOT, Philosophie de l'éducation nouvelle, și b. FR. BARTOLOMEIS, Introducere în didactica școlii active, traducere de C. URMA, E.D.P., București, 1981. 32. Prezentînd această metodă în Encyclopédie française, XV, Larousse, J. Piaget apreciază că datorită ei "copilul ajunge să citească mult mai rapid și, mai ales, cu plăcere mult mai mare decît
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Dimitrescu-Iași la București (1888), unde a funcționat pînă în 1932. Este primul pedagog român care a publicat ample lucrări de sinteză cu caracter pedagogic, aspirînd spre elaborarea unui sistem de educație. Dintre scrierile sale amintim: Curs de pedagogie generală (1899), Didactica generală (1921), Pedagogia generală (1923), Curs de istoria pedagogiei, 3 volume (1902-1007), Ideile pedagogice ale lui J. Locke ș.a. 15. I. GĂVĂNESCUL, Amintiri. Momente și siluete, Casa Școalelor, București, 1944. 16. Pedagogul ieșean și-a susținut doctoratul în filosofie, la
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
toate apărute în 1909. Cf. TEODOR GAL, Ion Slavici despre educație și învățămînt, E.D.P., București, 1967. 19. Petru Șpan a fost profesor de pedagogie la seminarul din Sibiu, urmîndu-i lui Ion Popescu. Publicații: Idei pregătitoare în pedagogie, 1902; Lecții de didactică în uzul școalei pedagogice, Sibiu, 1906; Lecții de pedagogie, Sibiu, 1908; Noul abecedar, 1904; Carte de citire, clasa a II-a, 1905 și 1907. 20. P. ȘPAN, Lecții de pedagogie. Cf. și TEODOR GAL, Petru Șpan Activitatea și gîndirea sa
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
26. T. HERSENI, N. Vaschide, Editura Științifică, București, 1971. 27. Articolul (datat Paris, 24 oct. 1899) a fost publicat în "Noua revistă Română", 15 februarie 1900, vol. I, nr. 4, pp. 170-190. 28. Cf. P. PIPOȘ, Dezvoltarea mai nouă a didacticii în raport cu psihologia, în "Biserica și școala", Arad, 1905, nr. 11, 12, 13. 29. Cf. GH. BOGDAN-DUICĂ, Pedagogia experimentală, în "Revista generală a învățământului" 1906, pp. 632-639. 30. Cf. IZABELA SADOVEANU, Pedagogia experimentală, în "Școala normală", Iași, nr. 5, 1916. 31
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
18. A se vedea vol. de față, 8.1. 19. A se vedea I. I. GABREA, Școala creiatoare, Editura Casei Școalelor, București, 1927. 20. A se vedea C. NARLY, Pedagogia generală, "Cultura Națională", București, 1938. 21. ȘTEFAN BÂRSĂNESCU, Pedagogia și didactica pentru școlile normale, ed. a VI-a, Editura "Scrisul românesc", Craiova, 1942. 22. Este, poate, pentru prima dată cînd în literatura pedagogică română se utilizează conceptul de "tehnologie didactică", devenit așa de frecvent peste cîteva decenii. Șt. Bârsănescu vorbește de
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
44. TRAIAN HERSENI, "Stanciu Stoian și școala sociologică de la București", în vol. Stanciu Stoian și pedagogia contemporană, București, 1982. 45. Cf. STANCIU STOIAN, Școli pentru experimentare, apud 31. 46. Cf. revista "Pedagogia experimentală", nr. 3/1932. 47. Cf. GR. TĂBĂCARU, Didactica experimentală. Școlarul, vol. II, Argument. 48. Cf. GR. TĂBĂCARU, Problema pedagogiei sociale, Bacău, 1926. 49. Gr. Tăbăcaru a fost și un entuziast animator cultural, vrînd să ofere, și pe această cale, un model de activitate "extrașcolară" discipolilor săi viitori învățători
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Education, New York, 1952. 35. GILBERT DE LANDSCHEERE, La recherche en éducation dans le monde, P.U.F., Paris, 1986. 15. Cercetările psihologice și inovarea procesului instructiv-educativ 1. IOAN NEACȘU, Instruire și învățare, Editura Științifică, București, 1990. 1 bis. H. AEBLI, Didactică psihologică, traducere de BIANCA BRATU, E.D.P., București, 1973. 2. J. DEWEY, The Quest for Certainty, London, 1929, apud H. AEBLI, op. cit., p. 42. 3. J. PIAGET, Psihologie și pedagogie, E.D.P., București, 1972. 4. J. PIAGET, Psihologia inteligenței, Editura Științifică, București
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
STOIAN, Pedagogie și cibernetică, în "Revista de pedagogie", nr. 10/1963; STANCIU STOIAN, "Pedagogie și cibernetică", în Teorie și metodă în științe sociale, vol. I. Editura Politică, București, 1965; VASILE BUNESCU, "Pedagogia cibernetică și instruirea programată", în vol. Studii de didactică experimentală, E.D.P., București, 1965; V. BUNESCU, "Pedagogia cibernetică și aprofundarea procesului de învățămînt", în vol. Studii de pedagogie cibernetică și instruire programată, E.D.P., București, 1968. 8. Rezultatele cercetărilor au fost prezentate în volumele V. BUNESCU și P. POPESCU NEVEANU (sub
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
1965; V. BUNESCU, "Pedagogia cibernetică și aprofundarea procesului de învățămînt", în vol. Studii de pedagogie cibernetică și instruire programată, E.D.P., București, 1968. 8. Rezultatele cercetărilor au fost prezentate în volumele V. BUNESCU și P. POPESCU NEVEANU (sub redacția), Studii de didactică experimentală, E.D.P., București, 1965 și V. BUNESCU (sub redacția), Studii de pedagogie cibernetică și instruire programată, E.D.P., București, 1968. Să se vadă și EUG. P. NOVEANU, Tehnica programării didactice, E.D.P., București, 1974. 9. PAUL POPESCU NEVEANU, "Cu privire la necesitatea reconsiderării principiilor
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
V. BUNESCU (sub redacția), Studii de pedagogie cibernetică și instruire programată, E.D.P., București, 1968. Să se vadă și EUG. P. NOVEANU, Tehnica programării didactice, E.D.P., București, 1974. 9. PAUL POPESCU NEVEANU, "Cu privire la necesitatea reconsiderării principiilor didactice", în vol. Studii de didactică experimentală, E.D.P., București, 1965. 10. AL. ROȘCA (sub red.), Creativitate, modele, programare, Editura Științifică, București, 1967; AL. ROȘCA, Creativitatea, Editura Enciclopedică, București, 1972. 11. TIBERIU CĂLIMAN, Învățămînt, inteligență, problematizare. Studiu experimental, E.D.P., București, 1975. 12. AL. GĂVENEA, Cunoașterea prin descoperire
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Cultural Turn in Translation Studies Constantin Albu, Adriana Albu, Tiberiu Leonard Vlad, Ioan Iacob, Psihomotricitatea. Metodologia educării și reeducării psihomotrice Liviu Leonte, À la recherche du roman moderne. La réception de l'oeuvre de Marcel Proust en Roumanie Octavia Costea, Didactica lecturii. O abordare funcțională Cay Dollerup, Basics of Translation Studies Genoveva Vrabie (ed.), Constantin C. Angelescu. Centenar 2005 Simpozion comemorativ Lucio Fabbriciani, Implicarea umană și competitivitatea în afaceri Ronald McQueen, Christina Knussen, Metode de cercetare în științele sociale Doina Balahur
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
o pregătire atentă a fiecărei lecții. Perfecționarea lecției în lumina concepției moderne de instruire preocupă astăzi nu numai pe cercetători, ci în măsură tot mai mare și pe noi învățătorii de la catedră. Suntem convinși de necesitatea scoaterii lecției din tiparele didacticii tradiționale pentru a-i da suplețe, precum și un grad mai mare de diversificare. Interdisciplinaritatea va deveni din ce în ce mai mult nu doar un mod de restructurare a conținuturilor, ci și un mod de organizare a învățării; ea se va asocia din ce în ce mai strâns
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
de Litere și Filosofie a Universității din Iași (luându-și licența în 1933). În 1975 a obținut titlul de doctor în filologie, cu teza Istoria literaturii române, I. De la începuturi până la Junimea. Paralel cu activitatea publicistică, a desfășurat și una didactică în cadrul Facultății de Filologie a Universității din București, unde între 1958 și 1968 a fost și șeful Catedrei de istoria literaturii române. A debutat în 1934, cu o cronică literară, în revista „Manifest”, la care a fost unul dintre redactori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287654_a_288983]
-
p. 275. După Escarpit, lectura are două scopuri: unul funcțional (presa, informațiile) și unul nefuncțional (să evadezi, să visezi, să meditezi, să te cultivi gratuit). De asemenea, Gérard Mauger et alii (1999) propun o tipologie a utilizărilor lecturii: de divertisment, didactică (sfaturi practice, manuale școlare și profesionale), de mântuire (pentru a-ți întemeia convingerile religioase sau politice), estetică. Un alt specialist își pune o întrebare socratică: "Ce înseamnă a citi?" (Chartier, 1985). Pentru a răspunde, trebuie să se studieze literal nu
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
primele capitole dedicate epistemei contemporane și poziționării semioticii în cîmpul cunoșterii actuale pot părea pe alocuri rebarbative, ele vor fi compensate și completate de semiotici regionale (narațiunea și narativitatea în sens larg subîntind majoritatea practicilor noastre cotidiene: de la istorie la didactică și de la medicină la comunicarea politică). În vederea accesibilizării lecturii am optat pentru o per-spectivă interactivă: piste de cercetări ulterioare, aplicații punctuale, discuții comparative, observații interculturale, bibliografii tematice (pe capitole). Sperăm de asemenea ca glosarul general și bibliografia finală să se
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
prin abilități de tip problem solving), asupra sociologiei (prin evidențierea mecanismului indirecției ca infrastructură a interacțiunii sociale), asupra semioticii (prin sincretismul gestualitate/ proxemică/mesaj verbal pentru gluma orală sau prin interferența iconic/ simbolic în cazul glumei desenate), ca și asupra didacticii (înțelegerea glumei fiind un excelent test de comprehensiune textuală), oferind repere pentru trecerea de la understanding data, la understanding understanding (cf. Beaugrande & Dressler, 1981: 265). 8. SEMIOTICA GESTUALĂ 8.1. Comunicare și gestualitate. Conexiuni interdisciplinare Fără gesturi lumea ar fi statică
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Paris, Skira Barthes, Roland, 1973 "Texte" în Encyclopaedia Universalis, Paris Barthes, Roland, 1985 L'aventure sémiologique, Paris, Seuil Benveniste, Emile 1966, 1974 Problèmes de linguistique générale (tome I et II), Paris, Gallimard Boboc, Alexandru, 1997 Limbaj și ontologie, București, Ed. Didactică Calvet, Louis Jean, 1973 Roland Barthes, Paris, Payot Eagleton, Terry, 1994 Critique et théorie littéraires. Une introduction, PUF, Coll Formes sémiotiques Eco, Umberto, 1972 La structure absente, Paris, Mercure de France Eco, Umberto, 1988 Le signe: histoire et analyse d
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]