133,326 matches
-
realizarea de investiții străine directe să câștige acces la capabilitățile de cercetare și dezvoltare locale (cu scopul creșterii competitivității prin inovarea tehnologică), motiv pentru care situează în centrul activității lor activitățile de cercetare și dezvoltare. 5.10 Rolul investițiilor străine directe în economia cunoașterii Construirea economiei cunoașterii presupune trecerea de la abordarea industrială a economiei la abordarea informațională a cărei caracteristică principală o reprezintă viteza schimburilor. În consecință, concurența acerbă la nivel global a transformat cunoștințele în forța vitală a economiei, astfel încât
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
a fost recunoscută oficial la nivelul Uniunii Europene odată cu adoptarea Agendei Lisabona (martie 2000) care a stabilit ca prioritate pentru statele membre construirea economiei bazate pe cunoștințe în vederea asigurării creșterii competitivității și a unei dezvoltări economice susținute. Efectele investițiilor străine directe diferă de la o țară la alta, în funcție de condițiile concrete existente la nivel economic, social și politic, gradul de pătrundere a capitalului străin și structura influxurilor de investiții străine directe. 5.11 Influența instabilității politice din România asupra investitorilor străini Instabilitatea
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
creșterii competitivității și a unei dezvoltări economice susținute. Efectele investițiilor străine directe diferă de la o țară la alta, în funcție de condițiile concrete existente la nivel economic, social și politic, gradul de pătrundere a capitalului străin și structura influxurilor de investiții străine directe. 5.11 Influența instabilității politice din România asupra investitorilor străini Instabilitatea politică din țara noastră face ca investitorii să nu aibă încredere. Problema principală a României este subindustrializarea (față de necesar sau potențial), aceasta fiind dependentă de capitalul străin. Circa 75
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
îi numim . Contează că au putere energetică pozitivă foarte mare, că sunt buni, că nu pedepsesc, ci IUBESC, că ne ajută chiar și atunci când nu conștientizăm sau nu-i chemăm, cu atât mai mult atunci când putem să intrăm în legătură directă cu ei și cu energia lor benefică. Trebuie doar să spunem CRED ca să putem intra în legătură cu ei și să ne apărăm de toată furia cu care își declanșează în ultimul timp atacurile cei întunecați și inferiori (mă refer la spirite
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
când eram doar o puștoaică. Și apoi, pictează cu mâna lui Dumnezeu, așa cum îmi place mie să o spun și să-i spun, de câte ori am ocazia. Dar e modest, atât de modest, cum nu-ți poți închipui. Eu sunt mai directă cu dumnealui, i-am fost ucenică atâta vreme. Nu-i displac complimentele, dar se simte oarecum incomod, dacă e copleșit cu prea multe laude. O ascult, dar în mine se naște întrebarea pe care nu îndrăznesc s-o rostesc. - Vrei
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
printre acestea așezăm de ase-menea toate operele alegorice. (...) Acestea împing spiritul în sine însuși (s.n.), sustrăgând de sub privirea lui ceea ce este cu adevărat reprezentat. Alegoricul se deosebește de simbolic prin aceea că, pe când acesta din urmă desemnează indirect, alegoricul desemnează direct."61 Goethe stabilește aici opoziția simbol-ale-gorie. Admițând că alegoria împinge spiritul în sine însuși, conchidem că aceasta reprezintă tocmai forța centripetală de care exhibiționismul lui Emil Botta avea atâta nevoie. Simbolul, dimpotrivă, este liber și eliberator. Tocmai aceasta este cauza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
ale utilizării teritoriului în diferite perioade de timp au completat și au sprijinit informația preexistentă scrisă. Tot în etapa de documentare au fost consultate și date statistice (centralizate în anuare climatologice, hidrologice). În etapa de teren, pe lângă observații și măsurători directe s-a apelat și la documentația existentă la unele instituții (Stația meteorologică Huși, care din 1999 a devenit stație hidrologică, Direcția Județeană de Statistică Vaslui, Direcția agricolă județeană Vaslui, Stația meteorologică Vaslui). În etapa finală a cercetării s-a definitivat
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
acestui profil, pe diferitele lui segmente. În acest studiu s-au analizat profile de vale și nu profile de albie minoră, din mai multe motive: • văile sunt forme mai stabile decât albiile minore, ele nesuferind modificări majore prin intervenția antropică directă; • nivelul șesului este nivel de bază pentru o serie de procese geomorfologice de pe versanți (spălări areolare, ravenare, alunecări); • la scara hărții de lucru (1:25.000), o serie de detalii ale albiilor minore nu sunt reprezentate; • către obârșia văilor, albiile
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
cercetare care să stabilească în ce măsură astfel de forme de autoorganizare în cadrul comunităților rurale au reușit să supraviețuiască perioadei comuniste. Pentru a putea extrage concluzii pertinente cu privire la guvernarea în comun a bunurilor comune în cazul românesc, voi încerca să chestionez legătura directă dintre apariția capitalismului și a proprietății private și degradarea bunurilor comune, în special a pădurilor. Adoptând o variantă maximală, am putea afirma că pătrunderea capitalismului în satele românești și degradarea bunurilor comune sunt două fenomene fără legătură cauzală, care s
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
condiție este cel mai ușor de susținut în cazul satelor devălmașe românești dacă ne gândim la slaba folosire a banilor și la faptul că membrii comunităților respective se angajau în schimburi comerciale cu cei din alte comunități. Rarele schimburi economice directe cu membri ai altor comunități se făceau în natură, iar schimbul de produse pe bani nu se realiza direct cu membri din afara comunității, ci printr un singur intermediar. Intermediarul era de obicei vornicul, care le cumpăra produsele la prețul impus
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
problematica recunoașterii funcționarilor sătești de către stat. Putem concluziona astfel că funcțiile specializate au apărut ca urmare a presiunii statului, și nu ca urmare a unei recunoașteri locale a necesității lor. Prin „presiunea statului” nu vreau să sugerez neapărat o condiționare directă, deși sunt și astfel de cazuri; este vorba mai degrabă de o constatare, de către obște, a necesității creării unor astfel de structuri generate de interacțiunea cu statul, și nu de constatarea unor nevoi locale. Astfel, stimulentele create la nivel constituțional
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
și modul de funcționare a nivelului alegerii colec tive. Se poate argumenta că statul a urmărit crearea unor astfel de structuri în satele românești. Ceea ce doresc să sugerez este că relația dintre nivelul constituțional și cel al alegerii colective este directă, că structurile de alegere colectivă nu apar ca urmare a unor stimulente abstracte, vagi, ci ca urmare a unor acțiuni destul de explicite ale nivelului constituțional. În mod normal, nivelul constituțional ar trebui să permită urmarea unui număr mare de acțiuni
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
asupra sistemelor de resurse, făcând loc apariției proprietății private și, implicit, destrămării administrării în comun a bunurilor comune. „În lupta cu acaparatorii, băștinașii sărăciți invocă tradiția. [...] lupta se dădea între două sisteme juridice: unul vechi, întemeiat pe ideea de foloase directe justificate prin băștinășie, și un altul nou, întemeiat pe ideea de venituri justificate pe bază de acte de cumpărare.” (Stahl, 1998, vol. II, pp. 24-25) În comunitățile studiate de Ostrom exista o preocupare locală pentru stabilirea regulilor de poziționare. La
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
nu rodeau 20-30 de ani după ce erau supuși unei astfel de proceduri. Conform lui Stahl, date fiind efectele ei devastatoare, această tehnică de exploatare a resurselor pădurii va fi reglementată ulterior prin lege. Avem astfel un nou exemplu de reglementare directă a regulilor operaționale de către nivelul constituțional. Pentru supraviețuirea copacilor, operația se făcea la trei ani. Revenind la regulile operaționale, frunzele se culegeau toamna și se lăsau în pădure așezate în pomi cu lemne groase peste ele pentru a nu fi
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
țările membre au convenit că le vor implementa la nivel național. La sistemul TARGET sunt interconectate 25 bănci centrale care sunt legate prin sistemul de comunicație Interlinking, utlizat pentru schimbul de mesaje de plăți, în conformitate cu formate și proceduri comune. Participanții direcți, admiși în sistemele de transfer de fonduri bănești, interconectate la acest sistem european, sunt băncile centrale și instituțiile de credit. Operațiunile de plăți prin sistemul TARGET se efectuează astfel: - instituția de credit inițiatoare Interlinking transmite ordinul de plată către banca
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
banca A , autorizată de catre banca centrală A ; - banca centrală A transmite ordinul de plată catre banca centrală B, sub supravegherea căreia acționează banca B , care deservește instituția de credit D, destinatara plății. Sistemul TARGET procesează numai plățile aflate într-o directă legătură cu operațiunile de politica monetară în care este implicat Sistemul European al Băncilor Centrale Europene, la nivel de primitor sau receptor. Acest sistem este destinat să proceseze toate plățile de valoare mare transmise între participanții direcți în nume propiu
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
aflate într-o directă legătură cu operațiunile de politica monetară în care este implicat Sistemul European al Băncilor Centrale Europene, la nivel de primitor sau receptor. Acest sistem este destinat să proceseze toate plățile de valoare mare transmise între participanții direcți în nume propiu sau în numele clienților acestora . Prin acest sistem se poate asigura furnizarea de lichiditate pe parcursul zilei pentru a preîntâmpina întârzierile în decontare. Sistemul de decontare, pe bază brută în timp real, ce este interconectat în sistemul TARGET, își
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
comunicții, Banca centrală A, transmite, mai departe, ordinul de plată către banca centrală B, sub supravegherea căreia acționează banca B, care deservește instituția de credit D, destinară a plății. Sistemul TARGET procesează, în mod obligatoriu, numai plățile aflate într-o directă legătură cu operațiunile de politică monetară în care este implicat Sistemul European al Băncilor Centrale Europene, la nivel de primitor sau de receptor. El este destinat să proceseze toate plățile de mare valoare transmise între participanți direcți, în nume propriu
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
aflate într-o directă legătură cu operațiunile de politică monetară în care este implicat Sistemul European al Băncilor Centrale Europene, la nivel de primitor sau de receptor. El este destinat să proceseze toate plățile de mare valoare transmise între participanți direcți, în nume propriu sau în numele clienților acestora. 1.3 Evoluția tehnologiilor finaciar-bancare în România În România mecanismul plăților a cunoscut după 1990 evoluții contradictorii. Modernizarea tehnicilor și instrumentelor de decontare a avut loc pe fondul unor fenomene negative în economie
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
la scadență a obligațiilor asumate prin contracte. Valoarea împrumuturilor, dobânzile practicate și celelalte condiții ce urmează a fi prevăzute în contracte vor fi aprobate de către consiliile de administrație ale organizațiilor cooperatiste creditoare și respectiv beneficiare. Dobânzile se stabilesc prin negociere directă. Creditele intercooperatiste mai mari de 300.000.000 lei se acordă și cu avizul Casei Centrale. C. Depozite Cooperativele de credit din rețeaua CREDITCOOP precum și agențiile Casei Centrale desfășoară și activități de acceptare de depozite exclusiv în lei de la membrii
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
și ceară așteptând ca cerbii apa de izvoară. Rugăciune sau ca o tăgadă te apasă cu ființa ei de zăpadă? Ilustrata a venit târziu, mi-a rănit gândul și inima și nu mai știu! Fără muzică, fără linii secrete redarea directă sună a pustiu. Îi lipsește furtuna și largul, malul abrupt și catargul chemând întâmplarea lacrima și marea. Legenda cu versul ei mut nu te mai aștepta grăbită ca la început, să-ți mai povestească de vârsta ei firească. Se miruie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
și chiar cele din următoarele două volume, distanța calitativă e ca mugurii primăverii, și fructele timpurii, și roadele coapte pe deplin ale toamnei. Tipul de spunere e însă același. Poezia este, pentru Maria Octavian Pavnotescu, jurnal interior. Confesie. Confesie aproape directă, aproape nudă, în versurile de tinerețe; confesie stilizată, rafinată prin cultură, prin intelectualizare, acum. Confesia încredințată cui? Memorialul numit Viața ca reprezentare include scrisori adresate cuiva, unui amic profesor. Galeria cu antichități adăpostește, așa zicând, scrisori fără adresă. Emițătoarea lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
evoluția fătului se suprapun perfect peste explicațiile esoterice. Și încă o precizare importantă: spiritul „începe” să intre în făt la patru luni, dar intră treptat, până la pubertate, în jurul vârstei de 12-14 ani. Deci, până atunci el mai este în legătură directă cu informațiile pe care le deține de acolo de unde vine. De aceea sunt mulți copii care spun lucruri deosebit de importante, de care unii se miră, iar alții nu le dau importanță, considerându-le „prostioare de copil neștiutor”. Vedeți dumneavoastră, atenția
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
prăpăstii ca un acrobat pe sârmă, găsind cumpăna supremelor măsuri ale fericirii. Viața ca acrobație este pentru Manuela o generatoare de pasiuni, dar nu și de energii. ZILE DE PLOAIE Ca un lait motiv, ploaia este ecoul trăirilor Manuelei, în directă concordanță cu starea ei sufletească, natura caută armonia liniștită a împerecherii lor, cu un acompaniament lung și egal al căderii regulate de apă, lung și egal ca o iubire eternă. Ploaia este pretextul visării, Ea, ba traiește exaltarea cuplului înfiorat
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
și le rupeau sărind de la înălțime. Inventarierea mijloacelor de provocare a avortului dovedește că faptul echivala cu suferințe fizice și psihice greu de estimat. Perioada 1984-1989 poate fi considerată cea mai dramatică a politicii nataliste din România, prin prisma victimelor directe ale acesteia (decesele materne și infantile). La mijlocul anilor ’80, deoarece sporul natural se menținea la un nivel scăzut (nivel scăzut al natalității și mortalității, ceea ce ducea la o accentuare a procesului de îmbătrânire a populațieiă, iar rezultatele decretului anti-avort se
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]