3,849 matches
-
cele mai fericite situații au fost atunci când s-a reușit acoperirea cheltuielilor de editare și tipărire. Scopul principal al apariției periodicelor catolice nu era însă acela de a obține profit, ci de a informa și de a învăța credincioșii catolici dogmele Bisericii și învățătura creștină, de a lua atitudine față de evenimentele contemporane referitoare la Biserica Catolică și la evoluția societății . Tirajul revistelor din Moldova a fost determinat de publicul căruia i s-a adresat fiecare revistă în parte. Evident că toate
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
iar în interiorul acestora mai existau uneori anumite divergențe și între ordinele misionare, mai activi fiind franciscanii și clerul diecezan. De aceea, ele nu erau exprimate printr-o voce unică (aceste diferențe de exprimare nu se aplicau totuși esenței mesajului și dogmei creștine). Deși intenția înființării cotidianului a fost aceea de a crea în capitala țării (locul considerat cel mai potivit) o publicație care să exprime vocea unică a întregului catolicism românesc și chiar dacă ea a aparținut tuturor responsabililor catolici de presă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Madrid, 2004. Pollard, John F., Vatican&Italian Fascism, Editura Cambridge University Press, Cambridge, 1998. Petcu, Marian, "Considerații privin factualitatea în cercetarea istoriei presei", în Studii și cercetări de istorie a presei, volumul II, anul II, Iași, 2009. Poulat, E., Storia, dogma e critica nella crisi modernistica, Morcelliana, Brescia, 1967. Redondo, G., La Iglesia en el mundo contemporaneo, vol. II, Eunsa, Pamplona, 1979. Rene, Guenon, Criza lumii moderne, Editura Humanitas, București, 1995. Rieffel, R., Les intellesctuels sous la Ve. Republique. 1958-1990, vol
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Bisericii și caracteristica ei de societate inegală formată din două categorii de personae (păstorii și turma), au rămas principiile esențiale ale ecleziologiei, iar măsurile luate de Papă în această perioadă (1903-1914) au fost împotriva modernismului și încercărilor de conciliere între dogme și noile tendințe culturale, mai cu seamă în ceea ce privea critica și dinamica devenirii istorice a Bisericii, continuând și disputa cu Statul liberal (Giuseppe Alberigo, "Le concezioni della Chiesa e i instituzionali", în Chiesa e papato nel mondo contemporaneo, Laterza
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fost un teolog german care s-a născut în Westfalia. În 1792 el a studiat teologia la Miinicb și în 1807 a devenit profesor de teologie dogmatică la aceeași universitate. A studiat principiile lui Kant și a încercat să apere dogma creștină împotriva lor. În 1820 a devenit profesor de teologie catolică la Bonn și a ținut prelegeri cu scopul de a apropia catolicii și protestanții. Opiniile sale au luat numele de hermesianism și discipolii săi au publicat o revista pentru
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de 12.06.2012, ora 21.02. 71 Johann Joseph Ignaz von Dollinger s-a născut la 28 februarie 1799 și a decedat la 14 ianuarie. A fost un teolog german, preot catolic și istoric al Bisericii. El a respins dogma infailibilității papale, motiv pentru carea a fost excomunicat, în http://en.wikipedia.org/wiki/Ignaz von D%C3%B6llinger, consultat la date de 12.06.2012, ora 21.18. 72 J.M. Laboa, op. cit., p. 111. 73 Jose Maria La Porte Fernandez-Alfaro
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Unele guverne liberale au reacționat virulent față de această declarație, expulzând episcopi (Elveția), interzicând publicarea decretelor conciliare (statele germanice și Portugalia) sau protestând formal (Austria, Anglia). Ba chiar unii profesori și intelectuali catolici germani au reacționat printr-o schismă, considerând că dogma era o revoluție în sânul Bisericii, iar ei erau reprezentanții Bisericii tradiționale. Astfel, au creat grupul așa-numiților catolici- vechi (cu un episcop ales în Olanda de către janseiștii schismatici), care vor adopta pozitii radicale, extrem de reformiste (M. Grabmann, Storia della
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
sau oricare alta. Din acest motiv, modernismul se înfățișa într-un mod nestructurat și avea influență în medii foarte diverse, ceea ce explică dificultatea de a lupta contra lui, precum și exagerările unor intelectuali care vedeau urme moderniste oriunde (E. Poulat, Storia, dogma e critica nella crisi modernistica, Morcelliana, Brescia, 1967, p. 9). 143 În Franța, o importanță deosebită a avut-o M. Blondel (1861-1949). El a publicat L'Action (1893), care favoriza o gândire cu slabe rădăcini transcendente. În Anglia, George Tyrrel
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
decedat la 7 februarie 1878, Roma) a fost Papă timp de 31 de ani din 16 iunie 1846 până la moartea sa. A fost cel mai lung pontificat din istoria Bisericii. A convocat Conciliul Vatican I în 1869, care a declarat dogma infailibilității papale. Papa Pius IX a definit și conceptul Neprihănitei Zămisliri a Feciorei Maria, care înseamnă că Maria a fost concepută în afara păcatului primordial. A fost beatificat (declarat fericit). Din punct de vedere politic, pontificatul a coincis cu mișcări revoluționare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a respins feminsimul academic, a declarat că niciodată nu va fraterniza cu cele care luptă pentru "zilele luminoase când afurisiții de bărbați vor dispărea". În America, i se pare scriitoarei, situația e extrem de gravă: Feminismul a devenit o religie cu dogme și biserici. Nu-i invidiez pe bărbații din universitățile americane. E cu certitudine ceva trecător. Nu mai poate dura mult. America e uneori isterică din punct de vedere intelectual, și teribil de puritană. Presupun că vă mai și amuzați în
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
preconizat-o creștinismul înseamnă întoarcere spre Dumnezeu. Voința personală conectată la voința divină este salvatoare. Medicii l-au simțit aproape pe Christos, deoarece el a alinat, a vindecat și a lăsat lumii o nouă religie și știință, filosofie și etică, dogmă și acțiune, sacrificiu și renaștere, terapie și vindecare. Soluția salvării: dragostea creștină. Creștinismul aduce umanism și armonie. în acest fel cultura și civilizația intră pe un nou făgaș. Cel mai mare filosof al lumii romane Seneca era uimit de înțelepciunea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
acest Ev. înfăptuirile medicinii caritabile uimesc și sunt pilduitoare. în această etapă medicii au fost nevoiți să se ocupe mai puțin de cercetare, experimentare și teoretizare și să se dedice mai mult practicii, asistenței medicale. Creștinismul se impune ca o dogmă, conform căreia bolile sunt considerate pedeapsă divină pentru păcatele înfăptuite, iar vindecarea vine de la Dumnezeu și Sfinții vindecători. Un rol însemnat îl are caritatea creștină, care este recomandată de biserică și inițiată încă de Apostolul-medic Luca. BIZANȚUL CREȘTIN - BIZANȚUL MEDICAL
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
volens-nolens, cu răul. Cărțile sale „Cetatea lui Dumnezeu“, „Destăinuirile“ și „Tratatul despre grație“ circulă cu tulburătoarea și instructiva sa biografie spirituală. De efortul său ideatic vor beneficia, peste secole, și Avicena (n. 980 d.Chr.) în încercarea de împăcare a dogmei coranice cu raționalismul aristotelic, nuanțat de platonism, ca și Averroes (sec. XII) care căuta să concilieze Rațiunea cu Revelația și peste un secol, Sf. Toma d’Aquino prin armonizarea Rațiunii cu Credința, adică raționalismul aristotelic cu credința creștină, adevărul științific
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Justinian în politica de întărire și menținere a gloriei Imperiului Bizantin, în politica legislativă avansată, în întărirea creștinismului prin construirea Catedralei Sfintei Sofia și a multor altor biserici. Theodora și-a dorit toleranța religioasă. Împăratul susținea ideile Bisericii latine și dogma dublei naturi a lui Iisus divină și umană. Împărăteasa i-a susținut pe monofiziți (cei care recunoșteau doar originea divină a lui Iisus), s-a atașat de ei pe vremea în care se afla la Alexandria. Aceștia însă au fost
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
un profil liric distinct prin volumele succesive Determinări (1970), Codice (1974), Ianuarii (1976), reunite, împreună cu Decor penitent, în volumul Împărăția de seară (1979), încununat cu Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române. Poeziile ulterioare au fost incluse în volumele Trecerea (1981) și Dogma (1984; Premiul Asociației Scriitorilor din București), întreaga creație poetică, inclusiv ciclul inedit Intrarea în legendă, fiind reeditată în antologia cu acest titlu din 1990. Între volumul Decor penitent și cele care i-au succedat după două decenii de tăcere, există
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286476_a_287805]
-
le înțeleagă în solitudinea reflexivă a maturității încărcate de experiențe decisive. SCRIERI: Decor penitent, București, 1947; Dincolo de cuvinte, București, 1967; Determinări, București, 1970; Codice, București, 1974; Ianuarii, București, 1976; Împărăția de seară, pref. Ion Caraion, București, 1979; Trecerea, București, 1981; Dogma, București, 1984; Împărăția de seară-The Realm of Dusk, ed. bilingvă, tr. Charlotte Margaret Dear, pref. Mircea Iorgulescu, București, 1984; Singurătatea din urmă, București, 1986; Intrarea în legendă, introd. M.N. Rusu, București, 1990; Copil la Curțile Române, București, 1995; Cina cea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286476_a_287805]
-
și prozelitism, mărginită În spațiul geografic ocupat de populațiile ce vorbeau aceeași limbă, religia greacă nu cunoștea caste sacerdotale, nici nu avea o „carte” În care să fie cuprinse „adevărurile revelate” și care să constituie fundamentul unei teologii. Lipsită de dogme și de fondatori, lipsită de Însăși noțiunea de „religie”, putând fi circumscrisă la „grija, therapeia, zeilor” și la „aspectele formale ale cultului adus zeilor” (threskèia), realitatea religioasă greacă a fost produsul cultural al unui popor care, Într-un mod cu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
teatru, theologia fabularis și Întreg ciclul vital al individului, Începând de la conceperea lui și de la natura sufletului și a spiritului (fr. 88 și 227). Tradiția criticii religiei, de la Xenofan (fr. 228) la scepticismul Akkademiei, căreia Îi aparținea, Îl leagă de „dogma lui Platon” (I fr. 30), de teologia academicului Xenocrate (I fr. 23), a stoicului Dionysosxe "Dionysos" (I fr. 23) și de ezoterismul roman (Valerius Soranos). Argumentul ei este „teologia naturală” (theologìa physikè), doctrina unității și divinității cosmosului (mundus), a sufletului
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Bibliei, spre deosebire de „divinitățile păgâne” care aparțin lumii imaginare a mitului, este un Dumnezeu „care acționează în istorie”. Pentru teologia creștină este într-adevăr esențial să putem spune că afirmațiile de credință sunt înrădăcinate în istorie. Vom înțelege imediat că o dogmă precum cea a întrupării trebuie neapărat să aibă o puternică legătură cu istoria concretă, pentru cel credincios, oarecum verificabilă. Afirmațiile centrale ale Noului Testament sunt într-adevăr fondate nu pe legende, speculații sau teorii abstracte, dar pe ceea ce primii martori
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
esența problemei: "Aceștia sînt niște păsări de pradă care, prin consens tacit, pregătesc pieirea țării noastre. Ei creează o atmosferă respingătoare, o duhoare pestilențială de hoituri. Din nefericire, pentru salvarea acestor creaturi corupte există o justificare teoretică cu valoare de dogmă, adică faptul că trebuie să considerăm această drojdie dubioasă a orașelor noastre drept temelia vieții națiunii. Binecunoscuta politică de a crea urgent și cu orice preț o burghezie stabilă. Dar, din cauza marii noastre grabe, n-am acceptat procesul lent și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui Maxim Gorki. Maxim Gorki a susținut întotdeauna că "masele nu trebuie aduse la disperare". Optimismul ostentativ, un anumit vocabular și o abundență în formele de exprimare constituie ceea ce Cehov condamna atît de vehement! Dar toate acestea au devenit o dogmă pentru Gorki și au stat la baza prieteniei lui cu Lenin. Gorki susținea că literatura are de jucat un rol social și moral, adică trebuie să fie angajată în vederea atingerii anumitor țeluri. Literatura trebuie să-și aducă contribuția la modelarea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dificila tranziție de la climatul politic incandescent din trecutul recent la o eră iminentă de transformări sociale fulgerătoare. Indiferent de eticheta de partid, vechii oameni de stat ai Europei deveniseră toți practicanți sceptici, pragmatici ai artei posibilului. Această distanțare personală de dogmele brutale ale politicii interbelice reflecta fidel starea de spirit a electoratului. Erau zorii erei post-„ideologice”. șansele de stabilitate politică și reformă socială În Europa postbelică depindeau În primul rând de redresarea economiei continentului. Nici planificarea de stat, nici orientarea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mici și vulnerabile, independente pe hârtie, dar cliente de facto ale Marii Rusii. La aceste teme durabile ale politicii străine țariste În Europa se adăugau calculele personale ale lui Stalin. El credea sincer În apropiatul colaps economic al Vestului - conform dogmei marxiste și extrapolând precedentul interbelic - și exagera conflictul „inevitabil” dintre Statele Unite și Marea Britanie, competitori imperiali pentru o piață mondială tot mai mică. În concluzie, el se aștepta nu numai la vremuri turbulente - de unde nevoia Uniunii Sovietice de câștiguri categorice -, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
că deodată Înțelegeam tot și puteam explica tot m-a sedus, ca și ideea de a mărșălui alături de proletarii din Întreaga lume, Întâi Împotriva lui Hitler și apoi Împotriva burgheziei internaționale”. Chiar cei care nu se lăsau vrăjiți de incantația dogmei, precum Czes³av Mi³osz, au aplaudat fără reținere reformele sociale comuniste: „Eram Încântat să văd, În sfârșit, că structura semifeudală a Poloniei se prăbușea, că universitățile Își deschideau porțile tinerilor muncitori și țărani, că Începuse reforma agrară, iar țara era, În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
au Înțeles probabil dintotdeauna că „manipularea fervorii e sâmburele servituții”. Dar adepții mai tineri, În special intelectualii, au fost uimiți să descopere rigorile disciplinei comuniste și realitatea puterii staliniste. Un șoc aparte pentru democrațiile populare din estul Europei a fost dogma jdanovistă a celor „două culturi”, impusă după 1948, care obliga la adoptarea pozițiilor „corecte” În toate domeniile, de la botanică la poezie. Supunerea oarbă față de linia partidului, deja Împământenită În URSS, unde se Înscria oricum Într-o tradiție presovietică de rigiditate
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]