198,612 matches
-
de-a doua viață - cea a copiilor ei, ci și la viața ei proprie, și din punct de vedere spiritual, este moartă. Femeia nu are decât două alternative : ori să dea viață, devenind astfel mamă, după modelul suprem al Maicii Domnului, ori să aducă și să semene moarte, identificându-se cu Eva după ce a gustat din fructul oprit, și în acest ultim caz, atrăgându-și mânia lui Dumnezeu, primind plata păcatului. Încă din momentul nașterii, omul este un chemat al lui
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
lui Dumnezeu, primind plata păcatului. Încă din momentul nașterii, omul este un chemat al lui Dumnezeu. Nu vine la viață întâmplător, ci chemat de Dumnezeu. Cel care atentează la viața lui sau a altuia, răpește stăpânirea de la Dumnezeu, care este Domn al vieții și al morții. Nu putem admite așa-zisa libertate de decizie a femeii asupra propriului trup pentru că nu poate fi vorba de libertate atunci când se atentează la libertatea unei alte persoane care are singura vină de a fi
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
6, apud Părintele Juvenalie, Teroriștii uterului, Terorism științific și etica începuturilor vieții, Edit. Anastasia, București, 2002, p. 268. footnote> Și pentru această afirmație a ei, Biserica are temei în cuvintele Sfintei Scripturi. Psalmistul spune că Tu ai zidit rărunchii mei, Doamne, Tu m-ai alcătuit în pântecele maicii mele (Ps. 138, 13). Dar nu numai psalmii mărturisesc existența vieții încă din momentul zămislirii, ci și cei doi mari profeți Isaia și Ieremia. Isaia vorbește despre chemarea care a avut loc încă
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
în pântecele maicii mele (Ps. 138, 13). Dar nu numai psalmii mărturisesc existența vieții încă din momentul zămislirii, ci și cei doi mari profeți Isaia și Ieremia. Isaia vorbește despre chemarea care a avut loc încă din pântecele maicii sale: Domnul M-a chemat de la nașterea Mea, din pântecele maicii Mele Mi-a spus pe nume (Isaia 49, 1). Și profetul Ieremia vorbește despre chemarea sa din pântecele maicii lui, încă înainte de nașterea sa: Înainte de a te fi zămislit în pântece
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
Despre suflet, XXXVII, 5, tradă, p. 311. footnote>. El dezvoltă mai departe această idee pe baza textului biblic din Evanghelia după Luca (Luca 1, 41-46), și precizează: Tresaltă de bucurie Elisabeta fiindcă-l simțea pe Ioan înăuntru; slăvește Maria pe Domnul, căci mișcase Hristos înăuntru. Mamele, la rândul lor, își recunosc pruncii și în schimb sunt recunoscute de ei, care trăiesc, care nu erau numai suflete, ci și cu viață, respirând. Astfel citești și la Ieremia vocea lui Dumnezeu: „Înainte de a
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
Iași, 1994, p. 40, apud Pr. Prof. Dr. Anton Moisin, op. cit., p. 10. footnote> Referindu-se la soarta sufletelor copiilor uciși prin avort, Părintele Profesor Constantin Galeriu, în studiul introductiv la cartea dr. Kenneth McAll, afirmă: Îndrăznim a spune că Domnul îi primește tot într-un fel de botez al sângelui pe copiii avortați, asemenea pruncilor uciși de Irod<footnote Pr.Prof. Constantin Galeriu, Cuvânt înainte la Dr. Kenneth McAll, Vindecarea arborelui genealogic, Edit. Harisma, București, 1993, p. 18. footnote>. IV. Mențiuni
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
care au valoare normativă pentru credincioși.<footnote Pentru o tratare mai amplă a hotărârilor canonice privind avortul și condamnarea lui vezi Preot Prof. Dr. John Breck, op. cit., p. 194, Jean-Claude Larchet, op. cit., pp. 113-118 și volumul Canon de pocăință către Domnul nostru Iisus Hristos pentru pruncii avortați, cap. Canoane, Edit. Bizantină, pp. 78-82. footnote> Potrivit mențiunilor canonice ale Sinodului din Ancira (can. 21), femeia vinovată de săvârșirea avortului era oprită pe viață de la împărtășire. Canoanele 91 Trulan, 21 Ancira (inclusiv), 2
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
Mântuitorul a picurat lumina în ochii unor orbi ce credeau cu tărie că Hristos putea să-i vindece. La întrebarea pusă de Bunul Mântuitor dacă ei cred că El ar putea face aceasta, orbii au răspuns cu credință neîndoielnică: Da, Doamne. Astfel, Mântuitorul văzând credința lor, le-a răspuns: Fie vouă după credința voastră (Matei 9,29). Aceleași cuvinte le spune tuturor Domnul Hristos și astăzi. Dar în sufletul unora, de multe ori se cuibărește dubitativul dacă și atunci încearcă scuze
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
Bunul Mântuitor dacă ei cred că El ar putea face aceasta, orbii au răspuns cu credință neîndoielnică: Da, Doamne. Astfel, Mântuitorul văzând credința lor, le-a răspuns: Fie vouă după credința voastră (Matei 9,29). Aceleași cuvinte le spune tuturor Domnul Hristos și astăzi. Dar în sufletul unora, de multe ori se cuibărește dubitativul dacă și atunci încearcă scuze: Dacă n-o să am bani cu ce să-i crescĂDacă nu le voi putea oferi un trai confortabilă Omul șovăielnic nu va
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
maica sa sărmană de tot, o cinstește ca pe o împărăteasă. Tot așa și cel ce viețuiește întru fapta cea bună, nimic nu cinstește mai mult decât pe maica sa, Biserica, lepădând dulceața care domnește peste cei mulți. De aceea Domnul îi și ia în brațe pe unii ca aceștia...<footnote Sf. Teofilact al Bulgariei, Tâlcuirea Sfintelor Evanghelii de la Matei și Marcu, Edit. Sophia, București, 1998, p. 231. footnote>. În alt loc, Mântuitorul ne mai învață: oricine va primi un copilaș
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
în care se găsește, ci sunt drepturi conferite de Dumnezeu. Părintele Profesor Ilie Moldovan vorbește despre păcatul avortului prezentându-l ca deicid, sau uciderea lui Dumnezeu. Este un mod metaforic de a vorbi, dar profund real. Felul în care Hristos - Domnul se identifică oarecum cu omul, copil sau adult, ne este descoperit de Mântuitorul Însuși în pilda Judecății viitoare. Într-adevăr, știm că El le va spune celor de-a stânga că flămând a fost și nu L-au hrănit, însetat
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
în cartea vieții, iar lacrimile sunt buretele care le șterge. Fericitul Augustin dă un îndemn foarte folositor: Vrei să afli ce anume ai putea să oferi lui Dumnezeu pentru tine? Oferă-te pe tine însuți. Căci, ce cere de la tine Domnul, dacă nu pe tine însuți? Pentru că, în toată creația de pe pământ, n-a făcut nimic mai bun decât pe tine<footnote Fer. Augustin, Sermo 48, 2, P.L., XXXVIII. footnote>. Duhovnicilor li se cere să nu-i arunce pe oameni în
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
părinți, aceștia din urmă trădând faptul că iubirea lor este una egoistă, trupească, prin urmare imperfectă. Însă, într-o căsătorie cu adevărat creștină, cei doi soți, fără nici o îndoială, recunosc prezența unei bucurii sfinte pe care le-o împărtășește Hristos Domnul, odată cu venirea copilului nou născut în casa lor<footnote Pr.Prof.Dr. Ilie Moldovan, Darul sfânt al viețiiă, p. 14. footnote>. să înțelegem bine că avortul lovește în mamă, lovește în copil, lovește în cuplu, lovește în societate, lovește în Dumnezeu, fiindcă
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
această relație de intimitate, Sfântul Grigorie de Nyssa numește de astădată mireasa „apropiată (πλησίον)”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, omilia a IX-a, P.G. XLIV, col. 1008D. footnote>, „soră (ἀδελφή)”<footnote Ibidem, col. 1008D. footnote>, „soră a Domnului (ἀδελφή τοῦ Κηρίου) prin duhul înfierii”<footnote Ibidem, omilia a IV-a, P.G. XLIV, col. 841C. footnote> sau „porumbiță (περιστερά)”<footnote Ibidem, omilia a IX-a, P.G. XLIV, col. 1008D. footnote>, ca simbol al nerăutății și al curăției. Pentru a
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Sfântul Grigorie nu ne prezintă exact cuvintele miresei; ci mai curând, atrage atenția asupra efectului acestui discurs asupra însoțitoarelor fecioare. În omilia întâi asupra Cântării Cântărilor, Preaiubitul Discipol își asumă o postură diferită, dar la fel de apofatică. Înclinându-se pe pieptul Domnului, Sfântul Ioan își pune inima, ca pe un burete, pe pieptul lui Hristos. Cum se odihnește el, în tăcere „este umplut cu o transmitere inefabilă a tainelor ascunse adânc în inima Domnului”<footnote Ibidem, 41.7-10. Limbajul inefabilității (ἄρρητον) și
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
diferită, dar la fel de apofatică. Înclinându-se pe pieptul Domnului, Sfântul Ioan își pune inima, ca pe un burete, pe pieptul lui Hristos. Cum se odihnește el, în tăcere „este umplut cu o transmitere inefabilă a tainelor ascunse adânc în inima Domnului”<footnote Ibidem, 41.7-10. Limbajul inefabilității (ἄρρητον) și al ascunderii (ἐγχείμενον) subliniază sensul apofatic al textului. footnote>. Totuși, în loc de a se odihni în continuare la pieptul Domnului, Preaiubitul Discipol ia sânul Cuvântului pe care se odihnise și ne oferă lucrurile
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
tăcere „este umplut cu o transmitere inefabilă a tainelor ascunse adânc în inima Domnului”<footnote Ibidem, 41.7-10. Limbajul inefabilității (ἄρρητον) și al ascunderii (ἐγχείμενον) subliniază sensul apofatic al textului. footnote>. Totuși, în loc de a se odihni în continuare la pieptul Domnului, Preaiubitul Discipol ia sânul Cuvântului pe care se odihnise și ne oferă lucrurile bune pe care le-a primit și, prin această faptă, „proclamă Cuvântul care pururea există"<footnote Ibidem, 41.10-13; v. Martin Laird, „ʻWhereof we speakʼ: Gregory of
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
ajung teafără la cupeu. (Mai mare sperietură trăgea Părintele profesor de religie al prințului, pe care prințul îl plimba cu multă predilecție, mai ales, când îl vedea făcând o mulțime de cruci cu vorbele: „mai las-o taică mai domol, Doamne - iartă-mă, că îmi vine amețeala”.) Izbutisem să-l fac să cânte pe prințișor „La arme” de Castaldi, însă aceasta era deja o mare izbândă. Mai mult, și din ce cu mai multă asiduitate, tânăra și frumoasa Elisabeta se dedica
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
Principesa Elisabeta învață să solfegieze cu Carlota Leria, pe atunci cea mai reputată profesoară de cânt din București. Mici reuniuni intime au loc la principesă, unde începe să debuteze și dânsa cu lieduri de Schumann. Acolo am cunoscut pe un domn Djuvara, viitor ministru al țării la Bruxelles(fost elev al tatălui meu), pe pianistul Piaggio, un argentinian, muzician bun, prins de împrejurările războinice din România. Nu pot să uit pe excelenta persoană - Miss L. Wilm, educatoarea tinerelor prințese și una
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
neîncrezător, se suie pe treptele vagonului și ne însoțește la Câmpina. Acolo alt bucluc, șeful gării și el la rând, nu vrea să știe nici de mine și din nou biata doamnă este oprită în drum. Din fericire, o cunoștință, domnul Cernătescu, vorbește șefului, convingându-l că sunt artista și profesoara prințeselor, Aurelia Cionca. Atunci deveni foarte reverențios și ne poftește pe toți în biroul lui, ca să așteptăm trenul care vine pentru București. În birou se mai află o artistă de
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
pentru București. În birou se mai află o artistă de cabaret, o franțuzoaică zburlită și blondă, îmbrăcată pe jumătate soldățește cu șapcă de zuav francez, cu o chitară după gât și cu o maimuță în brațe, tot protejați de-ai domnului șef, pe cum se vede. Trec rânduri de trenuri cu soldați, care se duc spre front, unde nu se știe, trec împodobiți cu brad și cântând în uralele mulțimii adunate pe peron. După un timp îndelungat, bieții copii, Mărioara și
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
văzut. Îți făcea impresia unei uriașe țigărial cărui vârf era de un roșu aprins. Toate reflectoarele se îndreptară asupra sa și începură bombardările. De data aceasta nici o granată nu făcu vreo pagubă, căzând tot pe locuri virane, cu care Slavă Domnului, și pe atunci Bucureștiul era blagoslovit, și nava își întoarse zborul din nou în direcțiua opusă, de unde pornise. Familia regală se reîntoarce în capitală și iată-mă în serviciul spitalului reginei, în palatul regal. Lucram la o masă lungă în
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
de altfel! Tot pe atunci, după un concert, d-l Freiher von Konranshein, însărcinat de afaceri al Austriei, rămâne impresionat în chip nemaipomenit de persoana și arta mea. D-na Zoe Sturdzamă cheamă să-mi comunice acest lucru, deoarece sus-numitul domn o rugă să-i facă posibilă cunoștința mea Însă nu știu ce teamă mă oprește de a-l cunoaște, date fiind împrejurările neobișnuite, așa că nu pot fi înduplecată de a-i face cunoștința. Și pot să spun că nici până azi nu
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
meu Romulus cu Livia Rațiu din Câmpina, tânără doctoră în medicină și nepoată a compozitorului binecunoscut și bucovinean, Ciprian Porumbescu. La aceasstă sărbătoare plecarăm cu toții la Câmpina, unde se încinse o petrecere veselă, după serviciul divin de la Biserica Adormirea Maicii Domnului. După nuntă tinerii însurăței luară drumul Clujului, unde se și stabiliseră, oferindu-se fratelui meu postul unui profesor de vioară la Conservatorul de muzică de acolo, director fiind maestrul Ghoerghe Dima. După câtva timp eu încep să-mi pregătesc primele
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
legația elvețiană, la talentata mea elevă Hedy Durrer, al cărei soț este atașatul comercial al Republicii Elvețiene. Mă prezint dimineața a doua zi la Filarmonică, unde sunt primită de președintele Hoynacky și dirijorul Fitelberg. Sunt extrem de gentili, mai ales bătrânul domn Hoynacky, prieten bun al compozitorului Brzezinsky. Pe ziua următoare, de altfel, chiar ziua concertului simfonic, e fixată repetiția cu orchestra. Filarmonica are o splendidă sală de concert, mult asemănătoare sălii Gewandhaus-ului din Lipsca. Are un podium special pentru cele două
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]