5,649 matches
-
117; Guvernului României, Imobiliara 120, 398; de Justiție (Tribunalul Capitalei) 5, 50; Ministerului de Externe 123; indice de nume de locuri 449 Ministerului de Interne 125; Naționala 127; Nifon 118, 126; Parlamentului, Poștelor și telegrafelor (Poșta Centrală) 117, 128; Regal (domnesc, princiar) 113, 115, 116, 120, 121, 128, 131, 135, 143, 146, 147, 376, 377, 381, 393; Grigore Sturdza 123; Suțu 124, 156; Știrbei 129; Telefoanelor 115, 298; Universității (v. și Universitatea) 395 Paltator (cofetăria): v. Baltador Paradis (grădina): 303 parcul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Poșta Veche) 121; Gorgani 130; Grădina cu cai 139; pictor Nicolae Grigorescu (Modei) 116; Herăstrăului (Calea Dorobanților) 136, 143, 380; Imperială 116; Nicolae Iorga 122, Italiană 395; Justiției 258; Karagheorghevici (Eugeniu Carada) 118, 127; Lipscani (ulița cea mare de lângă Curtea domnească) 98, 123, 127, 129, 133, 135, 146 149, 167, 184, 229, 358, 382, 394; Lipscanii Noi 114; general Gh. Manu (Verde) 117; Mă gureanu Râureanu 49; Mihai-Vodă 113, 149, 215, 222, 376; Constan tin Mille (Sărindar) 114; Ministerului 125; Mircea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
abonat, mai scriu - deși În publicarea lucrărilor Întâmpin numai obstacole - recomandări, trimitere etc., etc. Doream și aștept o precizare În legătură cu locul unde s-a desfășurat bătălia din 12 aprilie 1457, În urma căreia ștefan cel Mare s-a urcat pe scaunul domnesc (al) Moldovei: Dolhești sau Doljești. Autorii articolului ștefan cel Mare În conștiința europeană, publicat În nr. 9/1987 „Magazin istoric” p. 4-6 afirmau „lângă satul Dolhești de la vărsarea șomuzului Mocirlos”. Ori, realitatea e alta: Satul Dolhești e În amonte de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la Buciumeni, să fotografiez bisericuța de lemn de acolo. O măicuță de la schit mi-a vorbit de vechiul lăcaș, adevărată bijuterie de epocă, construit pe moșia preotului Iuga din Baia, care pe vremea domnitorului Alexandru cel Bun lucra la cancelaria domnească din Suceava. Schitul este Îngrijit prin osârdia celor 15 maici. În drumul parcurs, mi-a atras atenția o răchită din cărare, pe care fălticeneni inventivi au prins o placă, vorbindu-se de răchita În care se juca duduia Lizuca și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
-i caute, pe cei din temnițe să-i cerceteze cu milă. Sediu al celebrei biblioteci a Mavrocordaților, inegalabil ansamblu de arhitectură, singurul păstrat integral alături de cel de la Hurezi, cu o biserică de proporții monumentale, cu două rânduri de chilii, casă domnească și paraclis, Văcăreștii reprezentau ultima expresie aulică a artei noastre medievale, o desăvârșită sinteză a tradiției artistice românești, motiv pentru care legiuitorul a înscris-o la poziția 94 pe lista monumentelor din HCM 1860A/1955. Așezământ monastic și focar de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
în 1865 pe locul uneia mai vechi, a lui Alexandru Ghica Vodă, cu Monumentul Eroilor Pompieri, operă de Wladimir Hegel, înscrisă la poziția 135 pe lista monumentelor de artă din HCM 1860A/1955. Strada Cazărmii, cu Curtea Arsă, fostă reședință domnească în veacul al XVIII lea, importanta sa rețea de pivnițe și tunele figurând la poziția 1115 de pe lista din HCM 1860A/1955. Strada Izvor, cu fabrica de pâine Otto Gagel, prețios monument de arhitectură industrială. Strada 13 Septembrie, cu Muzeul
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
poziția 112. Încă din luna septembrie 1984, Ministerul de Interne dispunea evacuarea arhivelor din incinta de pe strada Uranus, pentru ca în decembrie demolatorii să ocupe clădirile părăsite. Cu dărâmarea bisericii Mihai Vodă, regimul comunist va bate un tragic record: trei ctitorii domnești sunt dărâmate în mai puțin de un an de zile numai la București. Înălțată de Mihai Vodă Viteazul la sfârșitul secolului al XVI-lea pe o așezare cu urme de locuire încă din veacul al IV-lea, reședință domnească în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ctitorii domnești sunt dărâmate în mai puțin de un an de zile numai la București. Înălțată de Mihai Vodă Viteazul la sfârșitul secolului al XVI-lea pe o așezare cu urme de locuire încă din veacul al IV-lea, reședință domnească în secolul al XVIII-lea, mânăstirea Mihai Vodă va găzdui după secularizare școala de medicină a doctorului Davilla și Arhivele Statului. Aici își vor petrece cei mai rodnici ani de studii Bogdan-Petriceicu Hasdeu, Dumitru Onciu, Constantin Moisil, Aurelian Sacerdoțeanu. Biserica
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
-lea, respectiv al marelui ban Gheorghe și al fiului său, marele vornic Ivașcu al II-lea, membri ai unei ilustre familii înrudite cu Mihai Viteazul. Poate vor împărtăși și aceste locuri de veci soarta necropolei Cantemireștilor de la Mera, unde mormintele domnești au dispărut fără urmă, sau a celei cantacuzine de la Cotroceni, peste care s-a așezat un planșeu de beton, ori osemintele vor fi aruncate într-o ladă și lăsate la îndemâna oricui, ca oasele Cândeștilor de la mânăstirea Bradu. Vor fi spulberate
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
numeroase construcții din secolul trecut și monumente ca Hanul Solacolu, biserica cu Sfinți, ctitorie din veacul al XVIII-lea. Nici chiar un monument situat la cea mai îndepărtată periferie a orașului nu va scăpa furiei distructive. Mânăstirea-spital Sfântul Pantelimon, fundație domnească din anul 1750, înălțată pe o insulă, izolată printr-o oglindă de apă, în afara orașului, nu a scăpat atenției lui Nicolae Ceaușescu. Monumentul era, după mărturia unui contemporan, împresurat cu zid înalt, cu o frumoasă și minunată biserică, cu mărețe
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
anul 1750, înălțată pe o insulă, izolată printr-o oglindă de apă, în afara orașului, nu a scăpat atenției lui Nicolae Ceaușescu. Monumentul era, după mărturia unui contemporan, împresurat cu zid înalt, cu o frumoasă și minunată biserică, cu mărețe case domnești cu două caturi, cu spițerie și spițer, cu medici veniți pentru îngrijirea bolnavilor. Deasupra mormintelor profanate ale voievozilor Grigore și Alexandru Ghica, peste ruinele bisericii se va ridica, prin grija Partidului Comunist, un modern complex turistic. Pagubele produse de continuarea
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
trei turle, aruncând molozul în interiorul edificiului. Remarcabilele picturi murale ale bisericii sunt expuse de atunci ploii și zăpezilor. Știți care a fost motivul invocat pentru a justifica distrugerea întregului ansamblu de arhitectură de la Văcărești din care făceau parte și palatul domnesc, și alte clădiri caracteristice cum ar fi vechile cuhnii? Ei bine, răspunsul a fost că, pe însuși locul mânăstirii, trebuie să se ridice un nou Tribunal. Și asta deși de jur împrejurul mânăstirii Văcărești se întind vreo trei kilometri pătrați de teren
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Andronic evocă figura profesorului Dan Barbilian, iar Dan Smântânescu își amintește de profesorul N. Iorga. Petre D. Anghel extrage documente din fondul de corespondență G. Călinescu - Al. Rosetti (10/1987), Adina M. Arsenescu caută elemente de iluminism timpuriu în hrisoavele domnești ale veacului al XVIII-lea, iar Victor Isac și Dumitru Popovici scriu despre viața și opera lui Mircea Florian, cu prilejul centenarului nașterii acestuia (4/1988). George C. Moisil analizează semnificația manuscriselor redactate de Eminescu în intervalul 1880-1881, intitulate Fiziografie
FORUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287072_a_288401]
-
spre exemplu, operă cronicarilor români), excelând prin bogăția de informații cu privire la geografia, istoria, etnografia, limba locuitorilor Țării Românești. Observator atent, autorul informează asupra așezării, hotarelor, vecinilor, florei, faunei, organizării administrative, bisericii Țării Românești. Da relații atât despre București, cu palatul domnesc (așezat lângă mitropolie și având o grădină în stil italian) și ceremonialul de la Curte, cu principalele lui străzi (poduri) și hanuri, cât și despre alte orașe (Târgoviște, Craiova, Câmpulung, Pitești, Râmnic, Buzău, Focșani). I-a cunoscut bine pe români, despre
DEL CHIARO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286713_a_288042]
-
DRĂGHICI, Manolachi (1801, Iași - 1887, Iași), memorialist. Cel dintâi născut al vornicului Iordachi Drăghici, D. învață la Școala Domnească din Iași. E, de timpuriu, căminar, în 1824 primește rangul de spătar, iar în 1828 pe acela de postelnic. În 1830 intră în magistratură, fiind, în continuare, președinte al Tribunalului din Dorohoi (1834), oraș unde a fost și ispravnic, și
DRAGHICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286850_a_288179]
-
GRĂDIȘTEANU, Grigore (14.IX.1816, București - 28.II.1893, București), traducător. Fost elev al Colegiului „Sf. Sava”, devenit, în 1835, inginer topograf, apoi „cap de masă” la Cancelaria Domnească (după 1840), G. era unul dintre tinerii intelectuali care, grupați în jurul lui I. Heliade-Rădulescu, au participat la inițiativele culturale ale acestuia. Pentru crearea repertoriului trupei românești de teatru, înființată de Societatea Filarmonică, a tradus și tipărit în 1836 Domnul Pursoniac
GRADISTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287326_a_288655]
-
j. Argeș - 5.X.1830, București), memorialist. Vlăstar al unei vechi familii boierești, fiu al Zoiței, fiică a clucerului Constantin Florescu, și al banului Radu Golescu, G. a primit, împreună cu fratele său, Iordache, o educație îngrijită, acasă și la Academia Domnească din București. Destinat prin obârșie înaltelor demnități publice, a fost, pe rând, ispravnic, vel agă, hatman, iar din 1821, mare logofăt al Țării de Jos. Cei patru fii pe care i-a avut, Ștefan, Nicolae, Alexandru și Radu, vor deveni
GOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287310_a_288639]
-
GRIGORIU, Petru V. (1.V.1855, Iași - 29.XI. 1903, Iași), poet și traducător. Fiu al lui Vasile Grigoriu, slujbaș la Curtea domnească din Iași, G. se înrudea, prin mamă, cu Gh. Asachi. A fost trimis la Paris, unde a urmat Liceul „Louis-le-Grand”, bucurându-se de protecția lui Edgar Quinet, ginere al lui Gh. Asachi. După terminarea liceului, a urmat un timp cursurile
GRIGORIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287361_a_288690]
-
la abăgerie”. În cea de a doua domnie a lui Duca izbucnește o răscoală; înspăimântat, cronicarul vede în ea o „adunătură nebună” a orheienilor și a lăpușnenilor conduși de Hâncu și Durac serdarul, care ajung a ataca la Iași Curtea domnească. Hatmanul Buhuș este eroul principal, ca învingător, în episoadele despre luptele moldovenilor cu nemții la Suceava și la Cetatea Neamț. Calitățile de povestitor ale cronicarului unesc simplitatea, reținerea calmă cu accentele de durere, provocate de împrejurări istorice dramatice. Partea a
CRONICA ANONIMA RACOVIŢEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286521_a_287850]
-
, (Istoria lui Mihai Vodă sin Pătrașco Vodă, carele au făcut multe războaie cu turcii pentru creștinătate), cronică scrisă între 1602 și 1608, inclusă în Letopisețul cantacuzinesc. În cancelaria domnească a lui Mihai Viteazul, marele logofăt Teodosie Rudeanu (fratele Simei, cea care a dictat cuvintele ca de cronică de pe piatra de mormânt a soțului ei, Stroe Buzescu) scria - în slavonă sau poate în română -, sub supravegherea voievodului însuși, o Istorie
CRONICA DOMNIEI LUI MIHAI VITEAZUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286523_a_287852]
-
, Pătrașcu (sec. XVII), traducător. Boier moldovean cu funcții în cancelaria domnească între 1640 și 1665, lui D. i s-a atribuit traducerea unui cronograf grecesc. Dintre manuscrisele păstrate la Biblioteca Academiei Române, cel mai complet este Hronograf den începutul lumii, datat 1689, din care s-au tipărit fragmente în volumul al doilea
DANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286686_a_288015]
-
autodidact pasionat, cunoscător al limbilor franceză și greacă, C.M. se afla la optsprezece ani în preajma domnitorului Ioan Gh. Caragea; în 1829 era al doilea vistiernic, și după 1830, când s-a înrolat în miliția națională ca praporgic, ajunge chiar aghiotant domnesc. A fost unul dintre membrii fondatori ai Societății Filarmonice (1833). Făcându-se ecoul nemulțumirii generale, el redactează în 1843 un memoriu prin care demasca abuzurile săvârșite de fanarioți (Neamului românesc, prea plecată plângere). Memoriul fiind considerat un act de instigare
CIOCARDIA MATILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286250_a_287579]
-
și susțin Gh. Asachi, V. Alecsandri, M. Kogălniceanu, C. Negruzzi, Al. Russo, C. Negri, D. Bolintineanu, N. Bălcescu ș.a., dar chiar și după 1848, atare practici mondene gravitează tot în jurul marilor familii, ca Văcărescu, Golescu, Ghica, Faca, sau în jurul Curții domnești, rămase etalon de bon ton. Diverse societăți au tot luat naștere, în această epocă, sub dezideratul propășirii, cu scopuri nobile și educative, însă nici un c.l. Numai I. Heliade-Rădulescu este întemeietorul febril a două astfel de organizații, cu tentă pronunțat
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
poet. Provenea dintr-o familie de mici boieri scăpătați: tatăl, Mihai Lixăndrescu, sameș și vistier, mama, Maria (n. Fusea), cu înaintași pomeniți în documentele vremii lui Constantin Brâncoveanu. A copilărit la Târgoviște; era un hoinar visător și ruinele vechii curți domnești îi hrăneau himerele. La dascălul Rafail, împreună cu Vasile Cârlova, a învățat greaca modernă, apoi „elinica”, în școala lui Mitilineu. Având o memorie prodigioasă, putea reproduce scene din Sofocle și Euripide, îl știa pe de rost pe Anacreon. În 1827, orfan
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
la Râmnic, care cuprinde scrisorile patriarhului Constantinopolului Fotie 10. Volumul al IV-lea al monumentalei lucrări recuperează o tipăritură importantă: o Evanghelie tipărită de Antim Ivireanul, la Râmnic 11. Dacă Divanul a avut o soartă fericită, ieșind de sub teascurile tipografiei domnești din Iași imediat ce a fost încheiat (fiind o scriere gândită spre a fi publicată imediat), îi era limpede lui Cantemir că Istoria ieroglifică nu are cum să fie tipărită, deci nu avea cum să ajungă la prea mulți cititori. Deși
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]