49,733 matches
-
De aici dorința unei gândiri matematizate, logica fiind pe drumul către această dorință. În limba unei națiuni poți să-i găsești expuse valorile. Spre exemplu, engleza are o expresie pentru traiul de pe o zi pe alta în care se zărește dorința de a-l depăși: este hand-to-mouth, ea trimițând la un circuit scurt existent între mâna și gură. Sau la a munci doar pentru a mânca. Lucrurile pe care le-am înțeles germinează în mintea noastră, născând idei sau contribuind la
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
o perspectivă. Cum cunoașterea este dependentă de multitudinea perspectivelor, cultura rămâne cel mai bun instrument de cunoaștere; prin intermediul ei reușim să ne diversificăm punctele de vedere ori să ne multiplicăm în cât mai multe perspective. Dacă așa stau lucrurile atunci dorința de cultură este o aspirația către ubicuitate. Ceea ce ne unește ca națiune este contextul de care e nevoie pentru ca limba română să existe; context care este tocmai cultura. Îndoctrinarea și reclama au un succes mai mare asupra indivizilor smulși din
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
pe același principiu; acesta este sensul tare al colectivizării și urbanizării forțate. Ca și cum suma credințelor noastre (adică obiceiurilor) trebuie să fie constantă: atunci când pierdem unele înhățăm repede judecățile de-a gata oferite de propagandă sau de reclame, ca expresie a dorinței noastre de a crede în "adevăruri colective", impersonale (ceea ce sunt de fapt obiceiurile), adică a dorinței noastre de a ne liniști în impersonalul "se". Cred că situația este expresia temerilor noastre față de existență, față de riscul ce ne pândește atunci când trebuie
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
adică obiceiurilor) trebuie să fie constantă: atunci când pierdem unele înhățăm repede judecățile de-a gata oferite de propagandă sau de reclame, ca expresie a dorinței noastre de a crede în "adevăruri colective", impersonale (ceea ce sunt de fapt obiceiurile), adică a dorinței noastre de a ne liniști în impersonalul "se". Cred că situația este expresia temerilor noastre față de existență, față de riscul ce ne pândește atunci când trebuie să optăm, să alegem, față de angoasa pe care libertatea ne-o stârnește; ea indică o fugă
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
unei armonii cu natura; de fapt cu propria natură. Numai că și aceasta stă sub semnul socialului, fiind deseori o încercare de armonizare cu natura altuia (un altul generic), căzând astfel și mai grav în înstrăinare. Semnul înstrăinării îl constituie dorința de mai mult, ea indicând că încă nu a fost găsit eu-l ce liniștește. O carte în care m-am regăsit: Partea diavolului, a lui Denis de Rougemont. Aproape jumătate din ea reprezintă o punere în formă a propriilor
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
către descoperirea legităților, fundamentată pe credința în raționalitate, se ascunde și ceva din fuga de noi înșine; vrem parcă să ne descoperim ca stând sub semnul legilor, pe care le-am postulat sau care urmează a fi descoperite, și din dorința de a scăpa de povara responsabilității pentru existența noastră, pentru sensul vieții noastre. Legile creează senzația unei necesități obiective pe seama căreia putem pune o parte din lipsa noastră de curaj. Invențiile omenirii nu sunt întâmplătoare, ele fiind orientate de ceva
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
de ceva de dincolo de ele, de nevoi ale oamenilor ivite pe fondul unui anumit mod de-a fi. În orientarea descoperirilor noastre intervine, într-o oarecare măsură, și absența Raiului pe care ne-a produs-o lipsa credinței, dublată de dorința de a-l reconstitui pe Pământ. Astfel, inovațiile sunt (și) rodul vechilor aspirații către transcendență, reproiectate în imanență. Poate că sensul tare al progresului îl constituie căutarea paradisului pierdut. Ceea ce o bună parte a intelectualilor nu-i iartă lui Heidegger
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
structura, suferind o alunecare a accentului de pe forța brută pe cunoașterea ca stăpânire. Voința de putere s-a mutat în domeniul cunoașterii (sau, mai bine spus, și-a anexat cunoașterea dându-i orientarea). Raționalitatea practică a produs o mutație de la dorința de a stăpâni alți semeni la voința de a stăpâni totul. Trecerea de la Dumnezeu la Natură, întreprinsă de raționalitatea practică, s-a datorat și dorinței de a recunoaște ca suprem ceva ce nu putea fi stăpânit. Voința de putere a
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
spus, și-a anexat cunoașterea dându-i orientarea). Raționalitatea practică a produs o mutație de la dorința de a stăpâni alți semeni la voința de a stăpâni totul. Trecerea de la Dumnezeu la Natură, întreprinsă de raționalitatea practică, s-a datorat și dorinței de a recunoaște ca suprem ceva ce nu putea fi stăpânit. Voința de putere a raționalității practice este întruchiparea dorinței omului de a fi zeu. În felul acesta, noul zeu de care vorbea Nietzsche, supraomul, s-a născut. Numai că
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
semeni la voința de a stăpâni totul. Trecerea de la Dumnezeu la Natură, întreprinsă de raționalitatea practică, s-a datorat și dorinței de a recunoaște ca suprem ceva ce nu putea fi stăpânit. Voința de putere a raționalității practice este întruchiparea dorinței omului de a fi zeu. În felul acesta, noul zeu de care vorbea Nietzsche, supraomul, s-a născut. Numai că, în mod ciudat, nu poate fi individualizat, fiind mai curând un "zeu-societate"; nu un om anume sau fiecare om rivalizează
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
au curajul de a-și asuma individual noul statut ontologic, ci se ascund unul după altul, poate și din teama de a fi pedepsiți. Cele două războaie mondiale fac parte din logica raționalității pragmatice, ce poate fi înțeleasă și ca dorință de putere. Putem astfel să le sesizăm drept una din formele posibile la care conduce centrarea pe rațiune, deci pe subiect. În lipsa transcendenței tot ce-i rămâne de dorit subiectului e puterea; de aceea se lasă prins cu ușurință în
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
pagini, la W. Benjamin. Pentru a mă liniști nu-mi rămâne decât să mă bucur de coincidență, considerând că atunci trebuie să fie ceva adevărat aici, și să remarc apropieri. Dar... Progresul nu este infinit; el ascunde la capătul său dorința noastră nemărturisită de a deveni zei. În felul acesta el este doar un interval dintre două tipuri de religiozități. ٭ Progresul ne orientează către fuga după nou. Însă orice alergare după ceva este o fugă de sine. O caracteristică a contemporaneității
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
îl ocupă în opera lui Blaga, cred că acesta poate fi privit cu ușurință dintr-o perspectivă postmodernă, ca neîncredere în absolutismul rațiunii. Frumusețea orașelor este o frumusețe a socialului; în cazul frumuseții satului accentul mai cade încă pe natură. Dorința de înțelepciune te poate conduce la concluzia că nu-ți ajunge o viață pentru a învăța tot ce este de învățat. Dar înțelepciunea începe de la conștientizarea faptului că o viață este tot ce ai. ٭ Comunismul s-a dovedit a fi
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
modernitatea îl avea față de Natură. Ea devine acum un mediu exotic, diferit de cel cotidian (ne-natural). Abia ecologia mai păstrează ceva din raportarea modernilor la natură, dar având esența schimbată. Idealul contemporan de locuire este asepsia; ideal marcat de dorința de-a locui într-un mediu curat, care preia tot ceea ce este plăcut de la natură, renunțând însă la "murdăriile" sale. ٭ Motivația Unirii Principatelor (1859) este, asemenea celei a creării Uniunii Europene, una economică; boierul îi arată lui moș Ion Roată
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
epocă în care omul își este propriul ideal e normal ca modelul să fie omul cel mai puternic, și toți să dorească fie să ajungă asemenea lui fie să-i reteze din calități. O formă de opoziție (care ascunde o dorință de putere) o constituie faptul de-a aparține unei minorități. Ascensiunea pe care o cunoaște lupta minorităților s-a născut pe valul de culpabilizare colectivă consecutiv celui de-al Doilea Război Mondial. Riscăm să ajungem nu la o cultură a
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
constantă (deseori angoasantă) pentru a munci, pentru a inova, pentru a câștiga fie și furând (criminalitatea trebuie privită și din punctul de vedere al presiunii sociale pe care o exercită a avea). Suntem împinși în a ne împrumuta de o dorință tot mai mare de a avea, a cărei creștere este determinată de dezvoltarea accelerată a instrumentelor de plăcere, deci de efectul de modă al științei. Ce curioși ni se par părinții noștri care abia se descurcă cu un telefon celular
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
ce ciudați le părem copiilor noștri că nu știm să vorbim pe "mess" și scriem atât de greu la tastatură! În felul acesta știința creează rupturi din ce în ce mai adânci între generații (să adăugăm aici și efectul "transferului de proprietate" între generații). Dorința (și străduința) noastră pentru ca ai noștri copii să aibă este contraproductivă: tocmai le fură din idealuri, scurtcircuitându-le. Să ne întrebăm ce și-ar mai putea dori dacă noi le-am da totul! Dacă nu aș fi citit unii autori aveam
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
sub forma unei structuri arborescente. Esențiale sunt teoriile "de trunchi", care fundamentează posibilitatea altor teorii. Acestea sunt cele mai râvnite de "teoreticieni" deoarece constituie noi moduri de a vedea. Din păcate sunt și cele mai des uitate, poate și din dorința de a nu vedea corectitudinea teoriilor la care am aderat ca depinzând de alte teorii a căror cunoaștere ne scapă. Existența moralei ne-a determinat deprinderea cu proiectul, forțându-ne să gândim consecințe îndepărtate ale faptelor noastre. Cum nu putem
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
o viață poate vei considera că mai bine "trăiai"! Dar poți spune că trăiești atunci când te situezi în afara destinului? De moartea ca stare ne desparte toată distanța dintre biologicul cel mai evoluat și anorganic. Adică întreaga regiune a viului. În dorința sa de putere asupra semenilor și animalelor omul a descoperit o "schimbare a mediului" foarte convingătoare: bătaia. A determinat această schimbare de mediu vreo mutație? Liniștea noastră construită rațional o obținem cu prețul libertății unora din cei care dau ascultare
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
structură se bazează (și) pe viitor (spun "și" deoarece o a doua fundamentare a științei este în rezultatele ei practice, adică în verificarea chiar dacă cumva parțială a ipotezelor sale). Gândită prin prisma orientării sale teleologice (care, forțând o comparație, este dorința de a fi Dumnezeu, având la bază idealul de a ști totul și de a putea totul) putem vorbi de un grad de incertitudine al științei ce ia naștere în această fundamentare, mai ales în raport cu scopurile sale avute în vedere
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
clase nu se face în funcție de producție, ci în funcție de consum; problema nu este atât ce lucrează indivizii cât ce-și pot permite să cumpere ei. În aceste condiții "capitalistul" nu vede în individ muncitorul, ci în special consumatorul, această "calitate" antrenând dorința de a munci. Polarizarea în patronate/sindicate dă seama de polarizarea în clase sociale introdusa de Marx. Ceea ce înseamnă că pe un anumit plan "lupta de clasă' continuă chiar și în societățile cele mai liberale. Prin scurtăturile și auto-protecția ce
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
unui chip nou al ontologiei, diferit de tot ceea ce s-a gândit până acum, în cadrul căruia este va fi mai curând o funcție aptă să dea seama de procese. Nevoia organismului nostru de exerciții fizice ne arată că, în fond, dorința omului de a munci pentru a avea derivă și din instinctul de conservare biologică, de menținere a organismului în bune condiții. Poate că asta "știe" țăranul care se trezește în zori pentru a pleca la muncă; este mânat de intuiția
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
poate fi și antiumanistă. Ea arată omului două fețe: una bună, fiind un mijlocitor al bunăstări sale, și alta rea (partea Diavolului, în termenii lui Denis de Rougemont). Numai că fețele științei sunt de fapt fețele umanității. Chiar dacă, dintr-o dorință de idealizare a umanului, fețele deosebit de rele sunt considerate inumane; inumanul fiind termenul prin care modernitatea indică partea Diavolului). Tindem să considerăm din ce în ce mai multe nevoi ca fiind vitale. Ceea ce înseamnă că una din dimensiunile vieții noastre este în continuă extindere
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
de idealizare a umanului, fețele deosebit de rele sunt considerate inumane; inumanul fiind termenul prin care modernitatea indică partea Diavolului). Tindem să considerăm din ce în ce mai multe nevoi ca fiind vitale. Ceea ce înseamnă că una din dimensiunile vieții noastre este în continuă extindere: dorința (partea apetentă). Este o creștere a extensiunii și nu a intensiunii vieții: dorim tot mai multe însă nu tot mai mult (în sens calitativ); ba chiar aș spune că tot mai puțin. Dinamica dorințelor noastre ne arată că nu există
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
vieții noastre este în continuă extindere: dorința (partea apetentă). Este o creștere a extensiunii și nu a intensiunii vieții: dorim tot mai multe însă nu tot mai mult (în sens calitativ); ba chiar aș spune că tot mai puțin. Dinamica dorințelor noastre ne arată că nu există o libertate față de nevoie în general, ci doar față de nevoi specifice. "Gradul de nevoie" al unei persoane este aproape constant; suntem continuu nevoiași. Mintea umană pare să corespundă mai tuturor teoriilor postulate despre ea
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]