8,806 matches
-
rațională" a fiecărei politici publice inadecvate. Incrementalismul fragmentar b) Interpretată adesea nu numai ca o alternativă, ci și ca o critică la schema raționalității, pînă și la cea mai puțin pretențioasă a raționalității limitate, apare schema incrementalismului fragmentar. Formulat de către economistul și politologul Charles Lindblom [1965], acest model susține că procesele decizionale și de producție ale politicilor publice evoluează prin încercări, prin acorduri și schimburi, "cres-cînd" pe decizii luate deja, revizuindu-le și modificîndu-le. Rezultatul proceselor decizionale aplicate prin intermediul incrementalismului, sau
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
în mod prioritar la formularea unei definiții, pentru moment operațională, a democrației, bazată pe tot ceea ce a realizat gîndirea politică în domeniu. Chiar dacă nu este acceptată de toți cercetătorii, chiar dacă și acum este obiectul unor serioase dezbateri, definiția propusă de economistul austriac Joseph Alois Schumpeter a cîștigat multă considerație în acești ani, atît pentru că este predominant procedurală, cît și pentru că în jurul ei și pornind de la ea se pot dezvolta considerații și teoretizări mai rafinate și aprofundate [Ferrera 1984; Urbani 1984]. Definiția
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Studenților, și echipei sale pentru facilitarea accesului la arhiva Casei de Cultură a Tineretului și Studenților. Mulțumirile noastre merg și spre persoanele care ne-au furnizat informații utile despre oameni, fapte și mecanisme instituționale din perioada cercetată. Ne referim la: Economist Mihai Acatrinei, Prof. Mihai Alexandru, Dr. Niculina Alexandru, Dr. Camelia Bogdănici, Prof. Marinică Botea, Prof.univ.dr. ing. Nicolae Boțu, Conf.dr. Emilian Bujor, Acad. Teodor Dima, Prof.univ.dr. Mihai Gafițeanu, Ing. Toni Grecu, Administrator Mircea Ignat, Prof. Tudor Mohora, Prof.univ.dr. Corneliu Munteanu, Prof.univ.dr.
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
mă trezisem mutat la un liceu maghiar. Atmosfera din clasă era frumoasă, dar acasă nu era una plăcută: mama venea de la serviciu și spunea că avea patru colege care vorbeau doar limba maghiară. S.B.: Ce meserie avea mama? D.T.: Era economist la ICRTI, în comerț. Nu a fost niciodată membru de partid. Venea acasă cu o mulțime de frustrări. Vă dați seama, părinții mei au trăit în Regiunea Autonomă Maghiară. Au încercat să nu aducă acasă presiunile pe care le resimțeau
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
spune? D. T.: Pe Baltagiu îl știu de când era la cadre, era inchizitorul suprem al partidului la Iași. S. B.: Dar pe Brehuescu Gheorghe, prim-vicepreședinte al Consiliului Popular Județean Iași, l-ați cunoscut? Iliescu scrie așa despre el: "Un economist bine pregătit, bun cunoscător al legislației, un om ordonat și eficient. În 1974 a fost promovat ca ministru adjunct la Finanțe"2. În locul său a venit Nicolae Ibănescu. D. T.: Era un tehnician. Specialist în economie, motiv pentru care a
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Filosofie. Unul mic de statură, foarte fâșneț, plăcut, nu foarte zelos. S. B.: Pe unde este acum? D. T.: Nu mai știu. Profesor undeva, dar nu mai știu. S. B.: Un nume des întâlnit în documente: Vasile Șerb. D. T.: Economist la bază, a predat ani întregi socialism științific. S. B.: El a apărut la un moment dat la catedra de Socialism științific, dar după aceea apare la Drept. D. T.: Avea ore acolo, pentru că socialismul se preda la mai multe
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
cu pregătire la școala de partid: - prof. dr. Nathanson Iosif - absolvent de Științe naturale și geografie, doctorat în filosofie la "Ștefan Gheorghiu", preda filosofie marxistă și sociologie generală; - lect. dr. Sărmășanu Mihai - școala de lectori "Ștefan Gheorghiu", absolvent de ISEP45, economist, lector titular, șef de catedră, prodecan, preda filosofie marxistă; - lect. Turliuc Cleopatra - școala de lectori CC al PCR, absolventă de istorie, profesor de istorie, lector titular, preda filosofie marxistă; - lect. Simion Natalia - absolventă de istorie, profesor de istorie, lector titular
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
se îndreaptă capitalismul, unde ajunge la ultimul stadiu, cel mai înalt, imperialismul. Iar el zice: "Nu, tovarășul Tompea! Da, e adevărat ce spui dumneata, dar să spui exact cum spune Marx! Nota 8". S.B.: Cum era Sărmășanu? D.T.: Sărmășanu era economist la bază, terminase ISE la forma de 3 ani, a fost șef de catedră, prodecan și, după cum spuneam, preda materialism dialectic, dar îl preda la muchie: citea, dicta. Cursul lui era dictare. Era mai dogmatic Sărmășanu decât Nathanson, dar asistentul
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
țară!". Și atunci trebuia analizat, recomandat, fără recomandarea anului de studiu nu se mergea mai departe. Asta era socializarea mare, întâlnirea cu studenții. S. B.: În 1975, Iliescu propune: "să inițiem niște întâlniri simple de lucru, un cenaclu al filosofilor, economiștilor și celor cu preocupări ale științelor politice, unde să facem o informare cu ce este mai proaspăt din literatura politică"42. Cunoașteți dacă s-au realizat astfel de întâlniri? D. T.: S-au realizat în Aula UAIC și în Aula
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
S.B.: Păi, de la partid venise solicitarea! D.T.: Tot timpul le-am spus atunci să fie bucuroși că nu a intrat Miliția pe fir că se lăsa cu cătușe. S.B.: Da, că toate erau cazuri penale. D.T.: Iar Gheorghe Luțac era economist, președintele comisiei de cenzori la UASC pe Centrul Universitar, și m-a întrebat când am declanșat controlul dacă vreau o anchetă ca la carte. Iar eu am răspuns că voiam o anchetă corectă, fără menajamente, dar nu tendențioasă. S.B.: Și
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
satele, au transformat orașele în niște adunări de țărani neurbanizați. Au apărut orașe la țară. Ei locuiau la bloc și coborau cu sapa ca să se ducă pe ogor. D. T.: De ce a făcut Ceaușescu acest împrumut? A fost sfătuit de economiști. El nu a greșit când a făcut acest împrumut, deoarece atunci băncile mondiale aprobau țărilor slab dezvoltate și în curs de dezvoltare două foarte importante facilități: credite pe termen foarte lung (25-30 ani) și dobânzile anuale mici (între 2,5-4
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
apreciată de președintele V. Putin, în anul 2005, "cea mai puternică catastrofă geopolitică a secolului". Relatarea acestei anticipări, încă din anul 1984, făcută publică în vol. I al cărții Pagini din diplomația României", reluată de subsemnatul, mai întâi, în revista "Economistul" și apoi în articolul "Protagoniști ai diplomației românești", publicat în volumul Diplomați ai României, editat în anul 2010. Mă întreb, de ce această anticipare nu este prezentată mai pe larg de ambasadorul Lucian Petrescu în actuala lucrare? Îmi amintesc că acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
ce le consider foarte importante, privind viața, învățăturile, operele și alte, și alte date deosebit de importante din viața acestui om. Născut la 25 octombrie 1798 la Constantinopol, decedat la 10 ianuarie 1871, om politic de seamă a vremii sale, primul economist român. Era fiul lui Alexandru Nicolae Șuțu și a domniței Eufrosina Alexandru Calimachi Nicolae Șuțu a fost căsătorit cu Ecaterina Cantacuzino -Pașcanu, fiica marelui vornic Constantin Cantacuzino. După decesul tatălui și înfrângerea Eteriei, pleacă cu familia în exil la Kronstadt
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
-Pașcanu, fiica marelui vornic Constantin Cantacuzino. După decesul tatălui și înfrângerea Eteriei, pleacă cu familia în exil la Kronstadt (Brașov), din 1821 până în 1825, după care se stabilește în Moldova. Se naturalizează aici și devine un important om politic, primul economist român și președinte al tribunalului de comerț (1832), postelnic (1832), mare postelnic (1834), bei al Imperiului Otoman (1834), vornic (1835), secretar particular al domnitorului Mihail Sturza (1835-1848), ministru de finanțe (1939, 1841-1843, 1849, mare postelnic (1842), mare logofăt (1843), mare
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Ghica (1849-1855), caimacan (1852), președintele Consiliului de miniștri și ministru de interne (1853), ministru cultelor și al instrucției publice (1853), deputat (1859), principalul membru al comisiei de control de la Focșani a domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1860-1862). Este cunoscut ca statistician, economist, memorialist, om de litere, fondator al noii părți (probabil peste pârâul Racova) al satului Pungești - Vaslui (1838-1840), ctitorul bisericii „Sfântul Alexandru” de la Pungești (1845). Marele logofăt și cavaler al multor ordine, boierul Nicolae Șuțu, fiul fostului domnitor Alexandru Șuțu, în
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
de carieră, tinde să sacrifice profilul primei sale for mații, pentru a se dedica unui tip de activitate cu reguli vagi și dexterități arbitrare. A fi parlamentar sau ministru, prefect sau șef de partid e altceva decât a fi jurist, economist, inginer, mecanic auto sau agricultor. Încet-încet, politicianul devine cineva care nu mai știe să facă nimic, în afară de politică. Luați din scurt, puțini dintre reprezentanții elitei noastre conducătoare ar ști să răspundă prompt și cinstit la întrebarea: „ce-ai face dacă
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
trec azi drept necesare apăreau ieri ca lux. Săracul resimte stricta satisfacere a nevoilor curente drept lux. În același timp, artele în genere, un lux prin gratuitatea lor, sunt resimțite de oameni drept o necesitate. Grădinile sunt un lux (câțiva economiști francezi din secolul al XIX-lea reproșau englezilor că au prea multe parcuri, în dauna suprafeței agricole), sărbătorile sunt un lux. La fel spectacolele, artezienele, urbanistica în sens larg. Serviciul religios e, îndeobște, de negândit în afara unei anumite „pompe“ ceremoniale
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
administrativ bine instruit și luminat. În special facultăților de filozofie și drept le-a revenit sarcina de a difuza ideologia epocii. Sprijinitorii fermi ai iosefinismului din Universitatea de la Viena sau cei din cercurile culturale, dominate de puternica personalitate a profesorului, economistului, literatului, juristului, cenzorului, jurnalistului, masonului, omului de stat și reformatorului Joseph von Sonnenfels (1732-1817)90, urmăreau să facă, prin educație, din tinerii români, croați, sârbi sau unguri veniți la studiu în capitala imperiului, cetățeni luminați și, în același timp, slujitori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
copiilor râvnă pentru învățătură, pentru idealuri înalte. Dovada muncii sale neobosite și a generozității sale pedagogice o constituie generațiile de elevi bine pregătiți care au reușit să se specializeze în diferite domenii: muncitori cu înaltă calificare, agricultori, învățători, profesori, ingineri, economiști. “Dacă știu matematică, știu datorită d-lui învățător Marcu, cu care am învățat până la clasa a IV-a și d-lui Levărdă Vasile, la ciclul II clasele V-VII” își amintește Costăchescu Gh., fost elev. Capitolul X Continuator al tradițiilor
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
recrutat pentru Școala de Ofițeri de rezervă de la Inău, cu care pleacă pe front. După lăsarea la vatră se încadrează în învățământ, în paralel absolvind Institutul de Științe Economice din București și Universitatea din Cluj, obținând aproape concomitent diplomele de economist și pe cea de profesor de Filologie și Filosofie. Se căsătorește cu Elena Oana, învățătoare tot din Cârțișoara n. În 1928, la rândul ei absolventă a Școlii Normale din Sibiu, cu care are două fiice, pe Viorica Stoica, profesoară de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Chimic Victoria. Folea Virgil, n. 1928, fiul lui Gheorghe și Emilia, inginer, absolvent al Institutului Politehnic, facultatea de Mecanică, Cluj, director la Combinatul Chimic Victoria pînă la pensionare. Scorobeț Lucian, n. 1940, fiul preotului Liviu Scorobeț și al Olimpiei, inginer economist, contabil șef, mai întâi la Banca Națională Ploiești și mai apoi la Uzinele Steagul Roșu Brașov. Scorobeț Ovidiu, n.1942, frate cu Lucian, inginer mecanic, șef de secție la S.M.A. Bucurenci Gheorghe, n.1930, fiul lui Nicolae și Laurenția, inginer
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
din România, filiala Brașov. Nonagenar, trăiește la Brașov. Grovu Nicolae (al Cernicului), decedat, a fos profesor la Liceul din Făgăraș. Cânduleț Ieronim, n.1910, a fost învățător în sat, decedat. Cânduleț Laurenția, învățătoare, căsătorită cu Suma Eugen, decedată. Budac Gheorghe, economist la B.N.R., a făcut parte din grupul care a pus la adăpost tezaurul național în anul 1941, când România a intrat în cel de-al doilea război mondial. Decedat în Timișoara. Giurcă Ilie, n. 1924, învățător la Școala primară din
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Ilie și Ana, inginer textilist. Solomon Viorica, n.1952, fiica lui Iancu și Victoria, profesoară, căsătorită în Constanța. Blendea Silvia, n.1948, profesoară de matematică. Bucurenciu Liliana, fiica lui Aurel și Virginia n.Mateș, ingineră. Blendea Viorel, inginer. Banci Matei, economist, șef de serviciu la Combinatul Chimic Victoria. Turcu Octavian, inginer. Nan Alexandru, n. 1940, absolvent al Facultății de Geologie, al Facultății de Drept și al Facultății de Teologie. Căpățână Stela, n.1962, fiica lui Iancu și Eufrosina, ingineră. Stanciu Stela
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
În cadrul prelegerilor prezentate de diverse personalități suedeze ni s-au oferit și alte exemple referitoare la preocupările Suediei de a soluționa și pacifica unele litigii ale lumii contemporane. Astfel, cel de-al II-lea secretar general al ONU, Dan Hammarskjöld, economist și înalt funcționar al forumului internațional de la Washington, are meritul de-a fi cerut și obținut crearea Forțelor de Pace ale ONU. El a reușit să salveze, să elibereze un mare număr de prizonieri și, îndeosebi, piloți americani din lagărele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
consiliilor oamenilor muncii ale asociațiilor economice intercooperatiste; ... c) membrii consiliului omenilor muncii al stațiunii pentru mecanizarea agriculturii; ... d) inginerul șef pentru producția vegetală de la consiliul intercooperatist; ... e) medicul veterinar șef pentru producția animală și problemele sanitar-veterinare de la consiliul intercooperatist; ... f) economistul șef pentru problemele economico-financiare ale consiliului, desemnat de sucursală sau filiala Băncii pentru Agricultură și Industrie Alimentară ori de direcția generală pentru agricultură și industrie alimentară, după caz; ... g) reprezentanți ai întreprinderilor agricole de stat și ai institutelor sau stațiunilor
STATUTUL din 28 septembrie 1977 consiliului intercooperatist. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126862_a_128191]