5,147 matches
-
unde eram tot străină și singură. M-am străduit să fiu o elevă bună la învățătură. Timpul a trecut, “urcușul” a fost anevoios, dar tot prin lipsuri, suferință și mai cu seamă umilință “m-am format” pentru a pregăti și educa generații de elevi. Câte renunțări! Câte vise au rămas doar năzuințe! Acum, la vârsta plină de înțelepciune și demnitate, sufletul meu păstrează cu dragoste icoana sfântă a chipului părintesc și aș fi fericită, ca la rândul meu, să fiu pildă
LACRIMI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Aglaia Chiribău () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1676]
-
ca adevărate și sincere prietene. Timpul trecea mai repede și mai cu folos când eram împreună. Fănică era alături de noi mereu și deși băiat, a luat parte la majoritatea problemelor noastre. Era un copil liniștit, cu mult bun simț, bine educat în familie. "Bunul simț e geniul umanității", afirmă Goethe. Familiile noastre nu s-au împotrivit niciodată relațiilor noastre, ci ne-au sprijinit mereu și se bucurau alături de noi. Margalina și Constantin Ciubotariu de asemenea se numără printre familiile apropiate de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
butonieră această "floare a umanității", politețea. "Cei 7 ani de acasă" spun multe... "Politețea nu se reduce la simple forme exterioare, rădăcinile ei coboară mai adânc, se hrănesc din excelența morală a omului", spunea Tudor Vianu. De mică, am fost educată de părinți să mă port firesc în toate împrejurările. La școală am învățat că politețea nu trebuie să fie o mască, ci o trăsătură de caracter. Ea presupune sinceritate și constanță. Uneori, am observat cât de falși pot fi unii
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
uitat niciodată neamul și satul părinților săi, unde-l are pe Vasile, învățător, fratele mai mare. Concediile și le petrece la Costișa, cu familia sa, cinstind cum se cuvine memoria celor care i-au dat viață, l-au crescut și educat. Familia Oltea Iacoviță (Lungu) și Ștefan Oltea s-a născut la 14 mai 1949 în Costișa, în familia lui Arcadie și Reveca Lungu. Mama, descendentă din familia Irimescu, din Bilca (era o femeie frumoasă și harnică). A slujit mulți ani
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
un farmec deosebit, demn de ocrotit, "precum acel firav jar înfășurat în cenușă pe vatră, pentru a nu se stinge focul din casa părintească". S-a stins din viață la 2 septembrie 2008 și în cei 82 de ani, a educat multe generații de elevi, a crescut doi copii, s-a îngrijit de șase nepoți și doi strănepoți. Prin dispariția învățătoarei Cleopatra, a rămas un mare gol atât în familia d-sale, cât și în literatura și cultura bucovineană. Vrednici fii
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și a rămas un exemplu de conviețuire demnă și cinstită, Ion și-a prețuit soția până în ultimul ceas al existenței sale (1987). Reveca a fost binecuvântată cu doi copii: Ilarie și Aspazia, pe care, împreună cu Ion, i-au crescut și educat cu multă dragoste și înțelegere. Reveca s a stins din viață la 2 iulie 2006, într-o minunată zi de cuptor. Destinul a vrut ca fiica Aspazia să-și părăsească familia și colegii de școală la numai 11 ani, trecând
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cuvintele lui Paul Doumer: "La toate vârstele, în toate situațiile, iubește, respectă și onorează pe cei cate ți-au dat viață". Această familie, a factorului poștal, a asigurat copiilor sentimentul siguranței și i-a ajutat să depășească obstacolele inerente vieții, educându-i să devină persoane responsabile, adaptate timpului în care trăiesc, mândria Costișei noastre. Puterea dragostei Nu în zadar se spunea în vremea copilăriei mele că, la țară oamenii sunt mai raționali, mai sensibili și chiar mai sentimentali. Pentru ei, sentimentul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
îndreaptă. "dragostea de patrie este cea dintâi virtute a omului civilizat". (Napoleon). Nimic nu poate fi mai atrăgător, mai scump, mai sfânt, decât locul în care te-ai născut și părinții care ți au dat viață. Copiii trebuie crescuți și educați în spiritul dragostei de patrie, de iubire pentru semeni. "a învăța copiii să facă binele, înseamnă a le lăsa moștenirea cea mai prețioasă" (Montegassa). "Pământul patriei e scump tuturor" (Cicero). Cel mai iubit dintre pământeni Pentru mine, cel mai iubit
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
familia mărindu-se la opt persoane. De asemenea, ostilitatea unei părți bune a localnicilor s-a manifestat în permanență. Dar cu toate aceste condiții vitrege, părinții mei în calitatea lor de învățători și-au făcut datoria de dascăli, învățând și educând copiii localnicilor în spiritul iubirii de carte și dragoste de neam. După zece ani de la venirea noastră în localitate, cu multă muncă și renunțări, am reușit cu efortul întregii familii să ne construim o casă mare să avem o gospodărie
UN REFUGIU “CIUDAT“. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Corneliu Emil Dănilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1679]
-
oameni. Sentimentele și senzațiile trăite au fost copleșitoare gravându-se, în memoria și inima mea, pentru toată viața. Niponii sunt oameni cu mult bun-simț, femeile și bărbații, indiferent de vârstă, sunt curați, cocheți, veseli, bucurându-se de viață. Așa sunt educați! Au fost crescuți și educați în spiritul iubirii față de tot ceea ce-i înconjoară: natură-plante și animale, oameni, stradă etc Vizitând atâtea locuri frumoase nici nu ne-am dat seama ce repede a trecut timpul. Mariana și Alexia își exprimă dorința
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
au fost copleșitoare gravându-se, în memoria și inima mea, pentru toată viața. Niponii sunt oameni cu mult bun-simț, femeile și bărbații, indiferent de vârstă, sunt curați, cocheți, veseli, bucurându-se de viață. Așa sunt educați! Au fost crescuți și educați în spiritul iubirii față de tot ceea ce-i înconjoară: natură-plante și animale, oameni, stradă etc Vizitând atâtea locuri frumoase nici nu ne-am dat seama ce repede a trecut timpul. Mariana și Alexia își exprimă dorința de a merge la Kamakura
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
Casă de piatră, Mamy-chan!” Familia mixtă Relația dintre un bărbat japonez și o femeie din Europa poate părea exotică sau... ceva ciudat, dar nu este așa. Familiile sunt peste tot la fel. Ca și soția din România, o japoneză este educată de mică asupra modului de comportare în cuplu, învățând să devină răbdătoare, înțelegătoare, liniștită și cu încredere în soț. În general, soția se ocupă de casă și copii deși, în ultimul timp, tot mai multe femei merg la muncă. Bărbații
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
Uneori, refulăm pornirile noastre sublime și ajungem jalnice ființe, în loc de a străluci în toată splendoarea noastră, deși mulți știu că, pe noi oamenii, ne definesc nu numai lucrurile pe care le dorim, ci și cele pe care le înfăptuim. Suntem educați în așa fel încât, pentru un japonez, este de neînțeles poziția noastră vis-à vis de viață, Iubirea fiind însușirea Vieții. Uneori, purtăm zeci de măști, așa încât am ajuns a nu ne mai recunoaște nici, măcar, pe noi înșine. Pe nesimțite
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
mai atroce și inumane torturi pe care le scorneau gorilele regimului totalitar-comunist. Nouă ani, timp în care tata a lipsit dintre noi, copiii, iar mama, singură, s-a luptat, zi de zi, ceas de ceas, să ne hrănească, să ne educe, să ne îndrume pașii pe căile drepte, cinstite și neîntinate ale acestei vieți atât de zbuciumate, imprevizibile și, de cele mai multe ori, revoltător de indiferente. Se făcuse liniște deplină. întunericul era stăpânul de necontestat, misterios și discreționar al întregului spațiu cuprins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
invenții lingvistice. Promotorii Premiului Nobel ar trebui, de aceea, să fie pregătiți să învețe limba română, dacă vor să includă în criteriile lor și esteticul. Speranța susținătorilor lui Cărtărescu însă este de ordin pur ideologic. De aceea, bietul Cărtărescu este educat abuziv în spiritul "politicii corecte" pe care se silește s-o etaleze în articolele de ziar. Nemții s-au luptat un deceniu ca Herta Müller să ia premiul cel mare, Premiul lui Mango, cum zice Constantin Virgil Negoiță. A.B.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
jur. Dar nu cred că e vorba de o regulă generală. Unii stau în banca lor, își văd de arta lor, alții dau buzna. Nu știu cum e mai bine. Depinde de fire, de educație, de felul cum îți apreciezi propria valoare. Educat în severitatea descendenței mele țărănești, am rămas un decento-timid. Dar nu dau lecții, nici sentințe. A.B.Pot deveni scriitorii personaje în propriile lor cărți? Câtă vreme ca scriitor sunt inspirat, scriu despre propriile mele trăiri, pot deveni un personaj
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și ceilalți membri ai Fundației Kulturkontakt Austria sunt cu adevărat profesioniști). Un octombrie 2007 în care am descoperit o capitală europeană cu adevărat culturală (cred că poate fi denumită cu adevărat centrul cultural al lumii contemporane!) în care oamenii sunt educați și iubesc cultura și evenimentele artistice prin participare directă și interesată. Prin urmare, am găsit Viena drept un spațiu absolut unic și încântător, cu multe bijuterii culturale, un loc în care oamenii trăiesc relaxați și extrem de civilizat, iar seara se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
lupta individuală sau de grup pentru prosperare, unde libertatea universală permite celor destoinici să se ridice În plan material și social, În funcție de calitățile personale și de rezultatele muncii lor, ignorând mentalitățile feudalo-burgheze. Acest proces Începea din familie, unde copiii erau educați, de mici, să lupte cu nevoile vieții. Un mare fermier nu ezita să și Îndepărteze propriul fiu de la exploatația sa, dacă acesta nu avea chemare către agricultură, sprijinindu-l spre altă ocupație, 2) In rândul al doilea este pus „conceptul
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
predau și se aplică metode noi de alimentare, de medicină casnică, de educare și creștere a copiilor, de cum trebuie menținută armonia conjugală: „Fiți bune, fiți sociabile, caritabile, răbdătoare. Familia, celula de bază a societății, depinde În primul rând de voi.” Educând o femeie, se dă o educație deodată altor 3-4 persoane. Delicata problemă a divorțului e tratată cu toată seriozitatea. Pentru a trata problema pe viu, secția are În Îngrijirea sa 15-20 de copii, care stau toată ziua acolo. Pereții sunt
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
nouă metodă de desfășurare a acțiunii și i-au cerut ofițerului politic să îi mute și să îi izoleze pe câțiva dintre ei în altă secție, unde să le fie mai apoi adus un singur deținut pe care să îl educe și să îi critice poziția, determinându-l să dea informațiile nedeclarate la Securitate. Șleam a refuzat și această propunere. Șleam a lipsit din închisoare între 24/25 ianuarie și 7 februarie 1951 (probabil pentru a primi instrucțiuni la București), după
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
concentrează doar asupra activității sale de agresor de la Gherla. Mă îngrozesc de ceiace am făcut, căci un om normal nu putea face acele acte criminale și odioase, decât un legionar criminal, descreerat, înnebunit, deformat, animalizat, fără nimic omenesc în el, educat de criminala organizație legionară putea să facă. Mihai Livinschi s-ar fi înscris în FDC în 1943 și a fost arestat în 1947. În mai 1948 a ajuns la Suceava, unde s-a alăturat acțiunii lui Bogdanovici. La Pitești a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
altceva doresc să scot în evidență: frumusețea vieții sahaj! Să fie așa de greu să reînviem acea atmosferă caracterizată de bucurie pură și entuziasm inocent? Nu, nu cred și nici nu vreau să vă transmit așa ceva! Nu astfel ne-a educat Mama noastră! În momentul în care uităm să ne bucurăm, înseamnă că ne-am îndepărtat de esența învățăturii primite de la Shri Mataji. Și-atunci... încetăm să mai fim sahaja yoghini! Dar nu, nu trebuie să fie cazul! Traversam Dunărea înspre
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
nu se arată interesat de o cunoaștere ce să depășească condiția materială (a lui și a lumii), nu-și pune problema Sinelui său. De fapt... nici nu este conștient de existența unei astfel de tematici. Pentru că nici nu a fost educat în acest sens! Cine să-i vorbească despre Sine, când toți (marea majoritate) se agață doar de reperele materiale ale lumii? În vârtejul amețitor în care viața îl antrenează - capcana - el nu-și dă seama că, de fapt, nu trăiește
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
din ce sunt azi țările scandi‑ nave. Dar a pierdut aproape tot - războaiele pierdute au fost adesea motorul reformelor în Europa de Vest. În schimb, ce au făcut ? Au construit o țară mică aproape perfectă. Au avut noroc cu Reforma, care a educat pe toată lumea, pastorii au învățat pe toată lumea carte, ca să poată citi Biblia. Au învățat pe toată lumea să citească foarte devreme, pe la 1800, și asta a creat o masă de populație cu alte posibilități de informare. Pe fondul acesta au construit
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
să se țină pe picioare, să vinzi un produs pe care-l vrea cineva oriunde ar fi, să fii capabil să faci o invenție, că astea împing economiile înainte... V.A. : SĂ crească productivitatea. A.M.P. : SĂ fii capabil să educi oameni competenți. V.A. : Sunt. În IT au apărut câteva firme în care oamenii s-au dezvoltat foarte bine. A.M.P. : Foarte puține. V.A. : Puține, e adevărat. CĂci mulți pleacă. A.M.P. : Iar acești oameni nu sunt recompensați social
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]