4,462 matches
-
de campanie electorală în unitățile militare, precum și în spațiile din școli și universități în perioada de desfășurare a cursurilor. ... Articolul 63 (1) Campania electorală prin serviciile de programe audiovizuale, publice și private, trebuie să servească următoarelor interese generale: ... a) ale electoratului, de a primi informații corecte, astfel încât să poată vota în cunoștință de cauză; ... b) ale partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale și candidaților, de a se face cunoscuți și de a-și prezenta platformele, programele
LEGE nr. 67 din 25 martie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259045_a_260374]
-
de televiziune prin cablu, pot organiza, în cadrul propriei grile de programe, emisiuni de tipul celor prevăzute la alin. (1). ... (3) Emisiunile prevăzute la alin. (1) nu pot fi considerate publicitate electorală. ... (4) Spoturile publicitare de 20-30 de secunde care îndeamnă electoratul să voteze un candidat sau o listă de candidați pot fi difuzate numai în interiorul emisiunilor prevăzute la alin. (1) lit. b) și c). ... (5) Este interzisă cumpărarea de spații de emisie în vederea difuzării de clipuri sau de emisiuni electorale. Articolul
LEGE nr. 67 din 25 martie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259045_a_260374]
-
sau intervalul de timp în care a fost efectuat sondajul și metodologia utilizată; ... c) dimensiunea eșantionului și marja maximă de eroare; ... d) cine a solicitat și cine a plătit efectuarea sondajului. ... (2) Televotul sau anchetele făcute pe stradă, în rândul electoratului, nu trebuie să fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic. ... Articolul 71 Cu 48 de ore înainte de ziua votării sunt interzise: a) prezentarea de sondaje de opinie sau difuzarea de spoturi de
LEGE nr. 67 din 25 martie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259045_a_260374]
-
interzise. ... (5) În timpul campaniei electorale primarii asigură candidaților, în mod nediscriminatoriu, spații corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii. ... Articolul 36 (1) Campania electorală, prin serviciile de programe audiovizuale, publice și private, trebuie să servească următoarelor interese generale: ... a) ale electoratului - de a primi informații corecte, astfel încât să își poată exercita dreptul la vot în cunoștință de cauză; ... b) ale partidelor politice,alianțelor politice, alianțelor electorale, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri și candidaților independenți - de a se
LEGE nr. 33 din 16 ianuarie 2007 (**republicată**) (*actualizată*) privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258228_a_259557]
-
sau intervalul de timp în care a fost efectuat sondajul și metodologia utilizată; ... c) dimensiunea eșantionului și marja maximă de eroare; ... d) cine a solicitat și cine a plătit efectuarea sondajului. ... (2) Televotul sau anchetele făcute pe stradă în rândul electoratului nu trebuie să fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic. ... (3) Cu 48 de ore înainte de ziua de referință este interzisă prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete făcute pe stradă
LEGE nr. 33 din 16 ianuarie 2007 (**republicată**) (*actualizată*) privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258228_a_259557]
-
candidaților și formațiunilor politice care i-au propus, în mod nediscriminatoriu, spații corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii. ... Articolul 38 (1) Campania electorală, prin serviciile de programe audiovizuale, publice și private, trebuie să servească următoarelor interese generale: ... a) ale electoratului - de a primi informații corecte, astfel încât să își poată exercita dreptul de vot în cunoștință de cauză; ... b) ale candidaților și partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care îi susțin - de a se face cunoscuți
LEGE nr. 370 din 20 septembrie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) pentru alegerea Preşedintelui României**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263029_a_264358]
-
sau intervalul de timp în care a fost efectuat sondajul și metodologia utilizată; ... c) dimensiunea eșantionului și marja maximă de eroare; ... d) cine a solicitat și cine a plătit efectuarea sondajului. ... (2) Televotul sau anchetele făcute pe stradă în rândul electoratului nu trebuie să fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic. ... (3) Cu 48 de ore înainte de ziua votării este interzisă prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete cu conținut electoral făcute
LEGE nr. 370 din 20 septembrie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) pentru alegerea Preşedintelui României**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263029_a_264358]
-
recunoscute ca atare pe plan extern, conduita Președintelui României de a indica expres și repetat cu ce partid votează duce în derizoriu atât prevederile legale invocate, cât și votul efectiv al cetățenilor. A influența într-o manieră atât de fățișă electoratul cu privire la votul ce urmează a fi exprimat golește practic de conținut atât normele constituționale citate, cât și prevederile următoarelor acte normative: Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 33
DECIZIE nr. 284 din 21 mai 2014 referitoare la cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Preşedintele României şi Guvernul României, formulată de prim-ministrul Victor-Viorel Ponta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262954_a_264283]
-
se suprapun acțiunilor Guvernului la care este obligat pentru desfășurarea alegerilor într-un spirit democratic, cu respectarea echilibrului politic, a opțiunilor electorale în condiții de obiectivitate și neutralitate. Acțiunile Președintelui nu sunt simple opinii, pentru că sunt adevărate îndemnuri adresate atât electoratului, cât și autorităților implicate în procesul electoral." 19. Președintele României a comunicat punctul său de vedere cu Adresa nr. 1.078 din 14 mai 2014, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 2.066 din 14 mai 2014, prin care solicită
DECIZIE nr. 284 din 21 mai 2014 referitoare la cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Preşedintele României şi Guvernul României, formulată de prim-ministrul Victor-Viorel Ponta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262954_a_264283]
-
exprimare, astfel încât [...] să nu se constituie în elemente ce ar putea genera conflicte juridice de natură constituțională între autoritățile publice". 42. Curtea a remarcat, însă că "prerogativele constituționale ca și legitimitatea democratică pe care i-o conferă alegerea lui de către electoratul întregii țări îi impun Președintelui României să aibă un rol activ, prezența lui în viața politică neputând fi rezumată la un exercițiu simbolic și protocolar. Funcțiile de garanție și de veghe consacrate în art. 80 alin. (1) din Constituție implică
DECIZIE nr. 284 din 21 mai 2014 referitoare la cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Preşedintele României şi Guvernul României, formulată de prim-ministrul Victor-Viorel Ponta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262954_a_264283]
-
posibilitatea consultării prealabile emiterii unui decret, chiar și la nivel informal. 56. De altfel, este de principiu că în planul răspunderii politice, față de Președintele României poate fi aplicabil art. 95 din Constituție, referitor la suspendarea din funcție, situație în care electoratul, și nu Parlamentul, îl poate demite pe Președinte, iar față de prim-ministru pot deveni aplicabile prevederile art. 112 privind întrebările, interpelările și moțiunile simple sau art. 113 din Constituție referitor la moțiunea de cenzură, situație în care se poate ajunge
DECIZIE nr. 285 din 21 mai 2014 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre prim-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
actele săvârșite în cursul mandatului vizează și contrasemnarea decretelor Președintelui; niciunul dintre cele două subiecte de drept nu îl poate obliga pe celălalt să îndeplinească sau să consimtă la îndeplinirea unor acte care le-ar afecta fie suportul politic al electoratului, fie al Parlamentului; consensul trebuie să caracterizeze relația dintre cele două subiecte de drept atunci când ele trebuie să conlucreze la emiterea unui decret (semnare/contrasemnare); și, în fine, lipsa contrasemnăturii prim-ministrului atrage inexistența decretului de conferire a decorațiilor. 59
DECIZIE nr. 285 din 21 mai 2014 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre prim-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
autorităților publice cu competențe în această procedură. Astfel, atât inițierea procedurii, cât și conferirea în sine a decorațiilor sunt rezultatul propriilor aprecieri subiective ale acestor autorități, care, pentru conduita lor, răspund, din punct de vedere politic, direct sau indirect, în fața electoratului sau a Parlamentului, după caz. Rezultă un concurs de aprecieri subiective care, în final, poate duce la emiterea sau nu a decretului de conferire a decorației, fără ca persoana propusă spre decorare să fie vătămată în vreun drept al său din moment ce
DECIZIE nr. 285 din 21 mai 2014 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre prim-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
procedura prevăzută de art. 85 alin. (2) din Constituție, nu are decât dreptul de a propune Președintelui numirea unui ministru, iar nu și competență decizională. Ca și în cazul exercitării celorlalte atribuții prevăzute în Constituție, Președintele rămâne răspunzător politic, în fața electoratului, pentru modul în care a motivat refuzul de a da curs propunerii primului-ministru, după cum primul-ministru și Guvernul rămân răspunzători politic în fața Parlamentului". 67. Cea de-a doua situație vizează cazul numirii în funcție a judecătorilor/procurorilor și cel al numirilor
DECIZIE nr. 285 din 21 mai 2014 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre prim-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
Curții Constituționale, adresează autorului excepției o întrebare, și anume, în ipoteza în care un anumit număr de candidați independenți s-ar asocia pe o listă comună, cum ar urma să se stabilească rezultatele obținute de fiecare candidat în parte, de vreme ce electoratul va vota lista în ansamblu. Autorul excepției răspunde că în funcție de ordinea stabilită de aceștia în prealabil pe listă. 5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, precizând că instanța de contencios constituțional s-a
DECIZIE nr. 252 din 6 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 alin. (3) coroborat cu art. 96 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263388_a_264717]
-
locale pe liste comune și, consecutiv, condiționarea acestora de atingerea în mod individual a pragului electoral de 5%, stabilit la art. 96 alin. (1) din Legea nr. 67/2004 se justifică prin necesitatea asigurării unui grad de reprezentativitate la nivelul electoratului a viitorilor consilieri locali, care să certifice că aceștia vor promova în cadrul consiliului local interesele unui număr suficient de important de cetățeni care, la momentul votului, au apreciat că aceștia pot susține în mod corespunzător interesele comunității locale. 20. Curtea
DECIZIE nr. 252 din 6 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 alin. (3) coroborat cu art. 96 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263388_a_264717]
-
în care cei care inițial intenționau să candideze ca independenți își pierd individualitatea, urmând să fie votați în mod nediferențiat, devenind astfel parte a unei asocieri sui-generis, care nu va permite departajarea acestora pe criterii obiective, în funcție de opțiunile reale ale electoratului. 21. În același sens, Curtea Constituțională reține și cele statuate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a remarcat, în Hotărârea din 2 martie 1987, pronunțată în Cauza Mathieu-Mohin și Clerfayt împotriva Belgiei, că sistemele electorale încearcă să îndeplinească
DECIZIE nr. 252 din 6 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 alin. (3) coroborat cu art. 96 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263388_a_264717]
-
orice forme, mijloace, acte sau acțiuni de defăimare și învrăjbire religioasă ori etnică, precum și ofensa publică adusă simbolurilor religioase. ... Articolul 66 (1) Campania electorală, prin serviciile de programe audiovizuale, publice și private, trebuie să servească următoarelor interese generale: ... a) ale electoratului, de a primi informații corecte, astfel încât să poată vota în cunoștință de cauză; ... b) ale partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale și candidaților, de a se face cunoscuți și de a-și prezenta platformele, programele
LEGE nr. 208 din 20 iulie 2015 (*actualizată*) privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263458_a_264787]
-
de televiziune prin cablu, pot organiza, în cadrul propriei grile de programe, emisiuni de tipul celor prevăzute la alin. (1). ... (5) Emisiunile prevăzute la alin. (1) nu pot fi considerate publicitate electorală. ... (6) Spoturile publicitare de 20-30 de secunde care îndeamnă electoratul să voteze un candidat sau o listă de candidați pot fi difuzate numai în interiorul emisiunilor prevăzute la alin. (1) lit. b) și c). ... (7) Este interzisă cumpărarea de spații de emisie în vederea difuzării de clipuri sau de emisiuni electorale. Articolul
LEGE nr. 208 din 20 iulie 2015 (*actualizată*) privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263458_a_264787]
-
sau intervalul de timp în care a fost efectuat sondajul și metodologia utilizată; ... c) dimensiunea eșantionului și marja maximă de eroare; ... d) cine a solicitat și cine a plătit efectuarea sondajului. ... (2) Televotul sau anchetele făcute pe stradă în rândul electoratului nu trebuie să fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic. ... (3) Cu 48 de ore înainte de ziua votării este interzisă prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete făcute pe stradă. ... Articolul
LEGE nr. 208 din 20 iulie 2015 (*actualizată*) privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263458_a_264787]
-
face parte deputatul sau senatorul pe o perioadă de cel mult 6 luni", este de natură să afecteze mandatul parlamentar. Curtea reține în acest sens că mandatul parlamentar este o demnitate publică dobândită de membrii Camerelor Parlamentului prin alegerea de către electorat, în vederea exercitării prin reprezentare a suveranității naționale, concluzie fundamentată, în principal, pe următoarele dispoziții constituționale: art. 2 alin. (1) - "Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin
DECIZIE nr. 81 din 27 februarie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, în ansamblul său, precum şi, în mod special, a dispoziţiilor art. I pct. 3 (referitoare la modificarea art. 7) şi ale art. I pct. 14 (referitoare la introducerea art. 19^1) din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249650_a_250979]
-
condițiile stabilite de legea în vigoare, noua reglementare condiționează validarea rezultatului referendumului de surmontarea unui prag raportat la numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, în funcție de care se stabilește majoritatea voturilor valabil exprimate. 3. Un cvorum de participare a majorității electoratului este necesar în următoarele state: Polonia, Bulgaria, Croația, Italia, Malta, Lituania, Slovacia sau Rusia. În Letonia, cvorumul este jumătate din alegătorii care au participat la ultimele alegeri legislative. În Portugalia, în cazul în care rata de participare nu este mai
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
din alegătorii care au participat la ultimele alegeri legislative. În Portugalia, în cazul în care rata de participare nu este mai mare de 50%, referendumul nu are efect obligatoriu, ci doar consultativ. Un cvorum de aprobare a unui sfert din electorat este stabilit în Ungaria. În Albania și Armenia, cvorumul este o treime din electorat. În Danemarca, un amendament constituțional trebuie să fie aprobat de 40% din electorat; în alte cazuri, textul supus la vot este respins nu numai în cazul
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
care rata de participare nu este mai mare de 50%, referendumul nu are efect obligatoriu, ci doar consultativ. Un cvorum de aprobare a unui sfert din electorat este stabilit în Ungaria. În Albania și Armenia, cvorumul este o treime din electorat. În Danemarca, un amendament constituțional trebuie să fie aprobat de 40% din electorat; în alte cazuri, textul supus la vot este respins nu numai în cazul în care majoritatea simplă a alegătorilor votează împotrivă, ci doar un procent de 30
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
efect obligatoriu, ci doar consultativ. Un cvorum de aprobare a unui sfert din electorat este stabilit în Ungaria. În Albania și Armenia, cvorumul este o treime din electorat. În Danemarca, un amendament constituțional trebuie să fie aprobat de 40% din electorat; în alte cazuri, textul supus la vot este respins nu numai în cazul în care majoritatea simplă a alegătorilor votează împotrivă, ci doar un procent de 30% din electoratul înregistrat în listele electorale - Olanda sau Danemarca. 4. Criticile referitoare la
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]