13,637 matches
-
noștri, „Britain made both gentleman of businessmenă and businessmen of gentleman” (ibidem, pp. 99-100). În ciuda tensiunilor dintre cele două grupuri, găsim în Marea Britanie de la începutul secolului XX o elită unificată și ferm stabilită (ibidem, p. 100). Putem vorbi despre o elită că este unificată atunci când este o elită economică a cărei origine și formație nu diferă semnificativ de cele ale elitelor politice, administrative sau religioase. După cel de-al doilea război mondial, a avut loc o anumită diversificare, fără a putea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
and businessmen of gentleman” (ibidem, pp. 99-100). În ciuda tensiunilor dintre cele două grupuri, găsim în Marea Britanie de la începutul secolului XX o elită unificată și ferm stabilită (ibidem, p. 100). Putem vorbi despre o elită că este unificată atunci când este o elită economică a cărei origine și formație nu diferă semnificativ de cele ale elitelor politice, administrative sau religioase. După cel de-al doilea război mondial, a avut loc o anumită diversificare, fără a putea însă vedea în asta indiciile unei transformări
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
găsim în Marea Britanie de la începutul secolului XX o elită unificată și ferm stabilită (ibidem, p. 100). Putem vorbi despre o elită că este unificată atunci când este o elită economică a cărei origine și formație nu diferă semnificativ de cele ale elitelor politice, administrative sau religioase. După cel de-al doilea război mondial, a avut loc o anumită diversificare, fără a putea însă vedea în asta indiciile unei transformări semnificative (ibidem, p. 101). Noțiunea de poliarhie Oricare ar fi raporturile dintre elitele
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
elitelor politice, administrative sau religioase. După cel de-al doilea război mondial, a avut loc o anumită diversificare, fără a putea însă vedea în asta indiciile unei transformări semnificative (ibidem, p. 101). Noțiunea de poliarhie Oricare ar fi raporturile dintre elitele de la putere, s-a propus ca regimurile pluraliste să fie calificate mai degrabă ca poliarhii decât ca democrații. Noțiunea se înscrie într-o schemă de clasificare propusă de Robert Dahl (1971, pp. 5-16). Această clasificare a regimurilor politice - și a
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
putere, s-a propus ca regimurile pluraliste să fie calificate mai degrabă ca poliarhii decât ca democrații. Noțiunea se înscrie într-o schemă de clasificare propusă de Robert Dahl (1971, pp. 5-16). Această clasificare a regimurilor politice - și a rolurilor elitelor politice corespunzătoare - se bazează pe două dimensiuni distincte: contestarea și participarea. Aceste două noțiuni, independente una de cealaltă, chiar dacă se întâmplă să coincidă, definesc un spațiu cu două dimensiuni (vezi schema 2). Fg69 -p89 fără restricții contestație publică nu există
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
dimensiuni nu este complet democratizat” (Dahl, 1971, p. 8). Așadar, subiacentă acestei distincții terminologice, găsim o concepție comparabilă cu cea a lui Joseph Schumpeter sau a lui Raymond Aron, conform căreia idealul de democrație se traduce empiric prin regimuri sau elite aflate în competiție pentru putere. Dahl se explică: observând că unii cititori vor rezista cu siguranță ideii de a utiliza termenul poliarhie în locul celui de democrație, el consideră importantă „menținerea distincției dintre democrație ca sistem ideal și aranjamentele instituționale care
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
menținerea distincției dintre democrație ca sistem ideal și aranjamentele instituționale care au ajuns să fie socotite ca un fel de aproximație imperfectă a acestui ideal, după cum o arată și experiența” (ibidem, p. 9). Formarea „complexelor dominante” Se întâmplă ca niște elite eterogene, operând în domenii de activitate diferite, să formeze o alianță relativ stabilă și să creeze astfel un „complex dominant”. Gradul de coeziune al unui astfel de complex nu este suficient pentru a se putea vorbi despre el ca despre
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
un „complex dominant”. Gradul de coeziune al unui astfel de complex nu este suficient pentru a se putea vorbi despre el ca despre o clasă dominantă sau una conducătoare. Scări de valori diferite, ierarhii ale preocupărilor diferite mențin specificitatea acestor elite, dar un interes comun le face asemănătoare (uneori, chiar foarte asemănătoare). Este ceea ce Charles Wright Mills a crezut că poate observa într-o oarecare măsură în Statele Unite, în domeniul armatei, al economiei și al administrației publice. În etapa istorică a
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
le face asemănătoare (uneori, chiar foarte asemănătoare). Este ceea ce Charles Wright Mills a crezut că poate observa într-o oarecare măsură în Statele Unite, în domeniul armatei, al economiei și al administrației publice. În etapa istorică a Statelor Unite studiată de Mills, elita puterii are toate trăsăturile unui „complex dominant” relativ stabil. Dar Mills nu merge până la tratarea în termeni de clase, exceptând momentul când spune că elita puterii are conștiința de sine și că putem să-i recunoaștem, așadar, echivalentul unei conștiințe
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
armatei, al economiei și al administrației publice. În etapa istorică a Statelor Unite studiată de Mills, elita puterii are toate trăsăturile unui „complex dominant” relativ stabil. Dar Mills nu merge până la tratarea în termeni de clase, exceptând momentul când spune că elita puterii are conștiința de sine și că putem să-i recunoaștem, așadar, echivalentul unei conștiințe de clasă. Într-o manieră care se pretează mult mai puțin la discuții în zilele noastre, existența unui „complex dominant” a caracterizat multă vreme regimul
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
formală la ideologia de stat (Coenen-Hunther, 2000, pp. 136-137). A rezultat din ea teoria troțkistă a apariției unei noi clase cu caracter birocratic. Cu toate acestea, când „formula politică” sovietică și-a pierdut credibilitatea, s-au profilat trei segmente ale elitei conducătoare, strâns legate una de alta, dar totuși distincte: Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, KGB și complexul militaroindustrial (Albats, 1995, pp. 261-262). În martie 1990, atunci când a fost abrogat articolul 6 din Constituția sovietică ce legitima rolul conducător al Partidului
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
apoi, chiar prăbușirea regimului sovietic, pentru a vedea confirmată și întărită viziunea paretiană a diversității păturilor conducătoare - inspirată din „diversitatea multiplelor grupuri sociale” (Pareto, 1916, § 2025) -, și nu concepția monolitismului totalitar ce făcuse să dispară complet specificitatea diferitelor segmente ale elitei. Mai mulți autori au crezut că pot identifica și în Franța, într-un context politic și instituțional complet diferit (un regim pluralist deschis competiției libere a elitelor), emergența progresivă a unui „complex dominant”, care ar fi produsul unui sistem de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
nu concepția monolitismului totalitar ce făcuse să dispară complet specificitatea diferitelor segmente ale elitei. Mai mulți autori au crezut că pot identifica și în Franța, într-un context politic și instituțional complet diferit (un regim pluralist deschis competiției libere a elitelor), emergența progresivă a unui „complex dominant”, care ar fi produsul unui sistem de formare reunește pe candidații la posturi înalte în administrația publică cu viitoarele cadre superioare din sistemul privat. S-a remarcat în nenumărate ocazii că Marile Școli (îndeosebi
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
că Marile Școli (îndeosebi l’École Polytechnique și l’École Nationale d’Administration) „joacă un rol fundamental în formarea unei mari părți a clasei conducătoare franceze” (Birnbaum et. al., 1978, p. 125). Aceste instituții formează „o fracțiune din ce în ce mai importantă a elitelor administrative, politice și economice ale țării”, după cum o dovedește „locul considerabil ocupat în rândul clasei conducătoare franceze de membrii marilor «corpuri» ale statului [...], Inspectoratul de Finanțe, Consiliul de Stat și Curtea de Conturi, pentru corpurile care recutează cadre provenite de la
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
mai mari) provin din astfel de rezervoare ce selectează și formează în jurul vârstei de douăzeci și cinci de ani mai puțin de șaptezeci de persoane pe an, adică 0,01% din fiecare generație. A asigura înnoirea unei fracțiuni atât de importante a elitelor noastre administrative, politice și economice dintr-un rezervor atât de restrâns și la o vârstă atât de precoce conferă Franței un record mondial care, până astăzi, n-a fost niciodată egalat în țările dezvoltate. Michael Bauer și Benedicte Bertin Mourot
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
dintr-un rezervor atât de restrâns și la o vârstă atât de precoce conferă Franței un record mondial care, până astăzi, n-a fost niciodată egalat în țările dezvoltate. Michael Bauer și Benedicte Bertin Mourot, „Tripla excepție franceză. Cu privire la formarea elitelor”, Esprit, nr. 10, 1997, p. 50. Elitele puterii și elitele notorietății Dacă excelența și preeminența sunt noțiunile-cheie care nu încetează să ne vină în minte atunci când este vorba despre elite, modalitățile de a le aprecia și pe una, și pe
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
la o vârstă atât de precoce conferă Franței un record mondial care, până astăzi, n-a fost niciodată egalat în țările dezvoltate. Michael Bauer și Benedicte Bertin Mourot, „Tripla excepție franceză. Cu privire la formarea elitelor”, Esprit, nr. 10, 1997, p. 50. Elitele puterii și elitele notorietății Dacă excelența și preeminența sunt noțiunile-cheie care nu încetează să ne vină în minte atunci când este vorba despre elite, modalitățile de a le aprecia și pe una, și pe cealaltă sunt extrem de variate, așa cum am avut
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
atât de precoce conferă Franței un record mondial care, până astăzi, n-a fost niciodată egalat în țările dezvoltate. Michael Bauer și Benedicte Bertin Mourot, „Tripla excepție franceză. Cu privire la formarea elitelor”, Esprit, nr. 10, 1997, p. 50. Elitele puterii și elitele notorietății Dacă excelența și preeminența sunt noțiunile-cheie care nu încetează să ne vină în minte atunci când este vorba despre elite, modalitățile de a le aprecia și pe una, și pe cealaltă sunt extrem de variate, așa cum am avut deja ocazia s-
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Bauer și Benedicte Bertin Mourot, „Tripla excepție franceză. Cu privire la formarea elitelor”, Esprit, nr. 10, 1997, p. 50. Elitele puterii și elitele notorietății Dacă excelența și preeminența sunt noțiunile-cheie care nu încetează să ne vină în minte atunci când este vorba despre elite, modalitățile de a le aprecia și pe una, și pe cealaltă sunt extrem de variate, așa cum am avut deja ocazia s-o constatăm. În plus, diferitele domenii de activitate sunt inegal valorizate. Timp de mai mult de un secol, indicatorii prestigiului
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
care a câștigat o poziție dominantă în toate domeniile vieții. Desigur, puteai să nu aderi la judecățile ei de gust (să preferi, de exemplu, acordeonul în favoarea unor instrumente mai nobile, dar te-ai fi descalificat ca lider de opinie. Restructurarea elitelor tradiționale De câteva decenii, influența crescândă a mass-media, în principal audiovizuale, a „contribuit masiv la răsturnarea scărilor de valori tradiționale” (Boudon și Bourricaud, 1982, p. 215). Fenomene istorice noi (cum ar fi dezvoltarea artelor sau a sporturilor de masă propagate
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
scărilor de valori tradiționale” (Boudon și Bourricaud, 1982, p. 215). Fenomene istorice noi (cum ar fi dezvoltarea artelor sau a sporturilor de masă propagate de mass-media) au dus la apariția a noi grile de apreciere. A rezultat apariția unor noi elite, care nu mai sunt în mod direct elite ale puterii, ci, înainte de toate, ale notorietății. Aceste elite ale notorietății se impun prin tehnicile specifice vedetelor. Ne gândim, în primul rând, la vedetele spectacolelor de varietăți sau la cele ale competițiilor
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
p. 215). Fenomene istorice noi (cum ar fi dezvoltarea artelor sau a sporturilor de masă propagate de mass-media) au dus la apariția a noi grile de apreciere. A rezultat apariția unor noi elite, care nu mai sunt în mod direct elite ale puterii, ci, înainte de toate, ale notorietății. Aceste elite ale notorietății se impun prin tehnicile specifice vedetelor. Ne gândim, în primul rând, la vedetele spectacolelor de varietăți sau la cele ale competițiilor sportive. Excelența în domenii apreciate odinioară ca fiind
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
artelor sau a sporturilor de masă propagate de mass-media) au dus la apariția a noi grile de apreciere. A rezultat apariția unor noi elite, care nu mai sunt în mod direct elite ale puterii, ci, înainte de toate, ale notorietății. Aceste elite ale notorietății se impun prin tehnicile specifice vedetelor. Ne gândim, în primul rând, la vedetele spectacolelor de varietăți sau la cele ale competițiilor sportive. Excelența în domenii apreciate odinioară ca fiind minore le conferă un renume care-l eclipsează de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
tehnicile specifice vedetelor. Ne gândim, în primul rând, la vedetele spectacolelor de varietăți sau la cele ale competițiilor sportive. Excelența în domenii apreciate odinioară ca fiind minore le conferă un renume care-l eclipsează de departe pe cel al unor elite mai tradiționale. Bineânțeles, puterea ce decurge din asta nu-i decât una produsă de fascinație. Dar această enormă influență asupra unor largi sectoare ale opiniei are efecte de contagiune foarte reale. Statutul de vedetă câștigă sectoare pe care le-am
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
monopolist”. Dar, adaugă Boudon, „este vorba despre un monopol al prestigiului, și nu de tipul celui care include resurse simbolice și materiale”. Deducem că mandarinii de altădată sunt înlocuiți de „guru” (Boudon, 1979, p. 92). Puterea de fascinație exercitată de elitele notorietății asigură și vedetelor sportului și ale mass-media un rol de model cultural care-i neliniștește pe educatori. Într-adevăr, în ochii tinerei generații, „cântăreții care percep onorarii imense, sportivii cu salarii lunare de milionari „dobândesc” prestigiul banului câștigat ușor
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]