6,312 matches
-
în opera filosofului grec. (n. trad.) * Plinius, Naturalis historia, vol. VI, Mineralogie și istoria artei, ed. cit., p. 111 (n. trad.). * Vergilius, Eneida, traducere de Nicolae Ionel, Institutul European, Iași, 1996, p. 287 (n. trad.). 64 Umberto Eco, Il problema estetico di San Tommaso, Edizione di Filozofia, Torino, 1956, p. 119, nota 5. * Oscar Wilde, Decăderea minciunii, traducere de Magda Teodorescu, Polirom, Iași, 2001, p. 51 (n. trad.). 65 Alain Roger, Nus et paysages. Essai sur la fonction de l'art
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
pitagoricienilor că muzica, frumusețea, arhitectura, natura și însăși construcția cosmosului erau strâns legate între ele, practic inseparabile. În concepția pitagoreică, rapoartele controlau universul, iar ceea ce era adevărat pentru pitagoricieni a devenit în curând adevărat pentru întreg Apusul. Legătura supranaturală între estetică, rapoarte și univers a devenit unul dintre principiile fundamentale cele mai trainice ale civilizațiilor din Europa. Chiar și în perioada lui Shakespeare oamenii de știință mai vorbeau despre rotația globurilor de dimensiuni diferite și dezbăteau tema muzicii divine care răsuna
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
un răspuns calitativ pe care puterile publice îl aduc așteptărilor populației, urmărindu-se participarea lor activă (problemele vieții cotidiene ale locuitorilor din orașe sunt cele legate de organizarea spațiilor publice și private, circulație, parcare, curățenie, întreținerea imobilelor, a spațiilor aferente, estetica urbană, paza și supravegherea, liniștea publică, serviciile urbane (trierea și colectarea deșeurilor menajere, distribuția energiei, gazului, apei etc.). Un cartier are circa 3 800 locuințe, în jur de 10 000 locuitori, circa 20% din populația totală a orașului. Predomină locuințele
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
prin crearea acestui gunoi natural de marcă ("Earthcare Organic Compost"). Mediul (natural și construit) are funcții cultural-educaționale, de agrement. Oamenii locului răspund de păstrarea peisajului și de amenajarea teritoriului. În multe cazuri însă, oamenii nu țin seama de mediu, de estetica lui. Cum poate fi motivată și concertată reflexia colectivă asupra mediului și peisajului ca expresie a identității comune? Dispariția, în Maiorca, a zidurilor din piatră și a teraselor cultivabile a determinat Consell Insular de Mallorca (Insulele Baleare, Spania) să înființeze
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
una roșie. 2 23 iunie 1880 Proces verbal nr. 89 Istoria literaturii franceze din secolul al XVIIIl-lea A.Visanti C. Quintescu Stefan.G. Vârgolici Admis cu două bile albe și una roșie 3 25 iunie 1880 Proces verbal nr. 94 Estetica și Istoria ei C. Leonardescu I. Caragiani C.C. Dimitrescu Admis cu două bile albe și una roșie 4 27 iunie 1880 Proces verbal nr. 114 Morala și Istoria ei I.Caragiani A.Visanti C. Leonardescu Admis cu două bile roșii
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
elină), Ștefan G. Vârgolici (limba și literatura franceză), Nicolae Quintescu (literatura elină), Constantin Leonardescu (Istoria filosofiei, Etica Logica), N. Ionescu (Istorie medie și modernă), Aron Densușianu (Limba și literatura latină), Andrei Visanti (limba și literatura română), Constantin Dumitrescu-Iași (Psihologie, Pedagogie, Estetică), Petru Râșcanu (Istoria antică și științele auxiliare). Al. Husar îl caracterizează ca fiind un student distins, într-un articol din Dacia literară (Husar, 1999, p. 13). Aprecierea este puțin gratuită, deoarece nu este prea greu să te distingi între 8
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
artistului. Cartea Stil și gândire se bucură de aprecieri contemporane ale unor personalități ale culturii românești. Într-un articol din Dacia literară, reputatul filosof al culturii, Alexandru Husar, spune că această lucrare a lui Gruber a ilustrat în țara noastră estetica psihologică și autorului îi revine meritul de a "a fi făcut din ea o preocupare consecvent urmărită și ceea ce nu putem ignora de ecou european" (Husar, 1990, p. 13). Filosoful ieșean consideră că această lucrare îl impune pe Gruber atenției
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
loc o tranformare a valorii lor de luminozitate, cum a scos în evidență binecunoscutul fenomen Purkinje. Preocuparea pentru studiul culorilor este veche de când lumea, eforturile în această direcție find intensificate și diversificate în epoca modernă și contemporană, fiind prezentă în estetică, fizică, chimie, fiziologie, oftalmologie, psihologie. Reprezentanți marcanți ai acestor studii, în cursul secolului XIX sunt: * Gaspard Grégoire, negustorul de textile care a elaborat tehnica reproducerii operelor de artă pe mătase și care a publicat în 1820 un Atlas al culorilor
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
1878 de către Sociéte sténochromique din Paris, cu referiri la luminozitatea și saturația culorilor; * Charles Henry, directorul laboratorului de fiziologie a senzațiilor la Universitatea din Paris, autorul unei lucrări intitulate Introduction à une esthétique scientifique (1885), în care încearcă crearea unei estetici generale bazată pe două noțiuni psihofizice: dinamogenie și inhibiție. Efectuează studii asupra lui Georges Seurat și asupra altor pictori postimpresioniști, fiind interesat de armonie, culoare și formă; * un număr apreciabil de psihologi și fiziologi de la sfârșitul secolului XIX și începutul
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
filosofia; Psihologie antropologică; Psihologia religiilor; Psihologia eticii; Bazele psihologice ale credinței religioase. Istoria psihologiei și a filosofiei, cuprinzând principalele instituții intelectuale: știința, medicina, creștinismul și educația. III. Baza culturală a psihologiei. În cadrul acestei direcții existau cursuri cu următoarele denumiri: Antropologie, Estetică, Filosofie contemporană, Istoria esteticii, Estetica și etica lingvistică, Curs general de filosofie, Introducere generală în filosofie, Filosofie contemporană, Cursuri asupra miturilor și credințelor religioase comparate, Psihologia gustului și istoria teoriilor estetice, Viața sălbaticilor. IV. Cursuri cuprinzând cunoștințe despre baza morfologică
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
religiilor; Psihologia eticii; Bazele psihologice ale credinței religioase. Istoria psihologiei și a filosofiei, cuprinzând principalele instituții intelectuale: știința, medicina, creștinismul și educația. III. Baza culturală a psihologiei. În cadrul acestei direcții existau cursuri cu următoarele denumiri: Antropologie, Estetică, Filosofie contemporană, Istoria esteticii, Estetica și etica lingvistică, Curs general de filosofie, Introducere generală în filosofie, Filosofie contemporană, Cursuri asupra miturilor și credințelor religioase comparate, Psihologia gustului și istoria teoriilor estetice, Viața sălbaticilor. IV. Cursuri cuprinzând cunoștințe despre baza morfologică și fiziologică a funcționării
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Psihologia eticii; Bazele psihologice ale credinței religioase. Istoria psihologiei și a filosofiei, cuprinzând principalele instituții intelectuale: știința, medicina, creștinismul și educația. III. Baza culturală a psihologiei. În cadrul acestei direcții existau cursuri cu următoarele denumiri: Antropologie, Estetică, Filosofie contemporană, Istoria esteticii, Estetica și etica lingvistică, Curs general de filosofie, Introducere generală în filosofie, Filosofie contemporană, Cursuri asupra miturilor și credințelor religioase comparate, Psihologia gustului și istoria teoriilor estetice, Viața sălbaticilor. IV. Cursuri cuprinzând cunoștințe despre baza morfologică și fiziologică a funcționării psihicului
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
latent între profesorii secundari care activau direct cu elevii și conducerea Seminarului care era formată din universitari având ca director pe Ion Găvănescul, profesor cumulard de la Universitatea din Iași, care avea un șir impresionant de funcții: titularul catedrei de pedagogie, estetică și istorie de la univeritatea ieșeană, membru în senatul onorabilei instituții, decan al facultății de litere, membru în comisii de capacitate, de bacalaureat, de licență, și lista nu este completă, deoarece activa în partidul conservator al sistemului politic al României mici
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
în fapt Junimea și Convorbirile literare, întreținea o vastă corespondență, călătorea frecvent în străinătate și preda la Universitate un maldăr de discipline. În 1872-1873, la catedra unică de filozofie, Titu Maiorescu predă succesiv diverse materii filosofice: Etica, Psihologia (1865-1866), Antropologia, Estetica (1866-1867), Filosofia istoriei, Logica (1867-1868), Introducere la metafizică (1869-1869), Pedagogia, Filosofia limbei (1869-70). Titu Maiorescu pleacă în anul 1872 și catedra va fi ocupată de Leonardescu (Anuarul general al Universităței dei Iași. Tipărit cu prilejul Jubileului de cinci-zeci de ani
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
universitate având concepții de stânga, în fruntea căruia se găsea Garabet Ibrăileanu, care "făcea jocurile" în universitate și care constituia o veritabilă barieră de acces în această instituție pentru cei care împărtășeau alte convingeri politice. În calitate de profesor de psihologie și estetică și șef al catedrei de psihologie la universitatea din Iași, între 1926-1938, de șef al catedrei de psihologie la universitatea din București, după 1948, de director al Institutului de psihologie al Academiei, director al Revistei de psihologie, după 1955, o
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
la începutul secolului XXI. Extinderea este evidentă și în domeniile noi de cercetare. Din parcurgerea acestei sumare bibliografii observăm extinderea preocupărilor științifice de cercetare a sinesteziei de la domeniile incipiente ale psihologiei și psihiatriei spre cele ale disciplinelor cognitive, neuropsihologiei, oftalmologiei, esteticii, geneticii și semanticii. Trăim vremurile în care apar societăți științifice de sinestezie (cele din Belgia, Germania, Statele Unite, Rusia, Australia sunt cele mai cunoscute), apar website-uri de sinestezie, teste de sinestezie, iar la perioade regulate de timp au loc conferințe și
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
4.3.1. Versul în discuție / 84 4.3.2. Artificiul monologului și al aparteului / 86 4.3.3. Motivarea povestirii / 90 5. "Iluzia de prezență" / 92 5.1. Unitatea de timp / 93 5.2. Unitatea de loc / 98 6. Estetica purității / 104 6.1. Definiția tradițională a genurilor dramatice / 105 6.2. Forme noi / 107 7. Tragedia ideală / 112 7.1. Scopul său: catharsisul / 112 7.2. Evenimentul patetic / 115 7.3. Un personaj îndepărtat de umanitatea medie / 118 7
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
cruzimii" / 258 2.2. Stanislavski sau arta "retrăirii" / 265 2.3. Grotowski și "teatrul sărac" / 270 3. Un teatru politic / 274 3.1. Meyerhold și "teatrul convenției conștiente" / 274 3.2. Distanțarea brechtiană / 278 Concluzie / 288 Glosar / 291 Cronologie. Teoreticienii esteticii teatrale / 295 Bibliografie / 301 Tabla ilustrațiilor / 302 Index / 303 Cuvânt înainte Analiză textuală, artă a interpretării, estetică a receptării, iată cele trei moduri posibile de abordare a teatrului, după cum ne situăm pe poziția autorului dramatic, a actorului sau a publicului
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Un teatru politic / 274 3.1. Meyerhold și "teatrul convenției conștiente" / 274 3.2. Distanțarea brechtiană / 278 Concluzie / 288 Glosar / 291 Cronologie. Teoreticienii esteticii teatrale / 295 Bibliografie / 301 Tabla ilustrațiilor / 302 Index / 303 Cuvânt înainte Analiză textuală, artă a interpretării, estetică a receptării, iată cele trei moduri posibile de abordare a teatrului, după cum ne situăm pe poziția autorului dramatic, a actorului sau a publicului. În funcție de epoci, de teoreticieni, unul din cele trei moduri a fost preferat. Dacă este posibil să fie
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
complexă de similitudine și de neasemănare. Obiectul de artă nu este niciodată duplicatul celui real, ci îl transfigurează într-o formă ideală, proces care îi conferă un fel de eternitate. Artiștii Antichității știau acest lucru vizând crearea unei opere imuabile. Estetica s-a născut la om din dorința de eternitate. În Fizica, Aristotel, după ce a constatat că "arta imită natura", distinge două moduri ale mimesisului. "Pe de o parte, arta duce până la capăt ceea ce natura este incapabilă să producă, pe de
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
-i schimbă numele. Piesa, creată în 1990 în Germania, este apoi interzisă în Franța, cu ocazia primelor reprezentații în 1992, la presiunea spectatorilor indignați. 3.3.2. Criteriile tragediei ideale Regulile de compoziție ale tragediei ideale sunt bazate pe o estetică a receptării. Aristotel examinează sistematic toate condițiile cerute pentru nașterea, la cel mai înalt grad posibil, a milei și fricii la spectator. Aceste condiții se ocupă, după cum vom vedea, de complexitatea acțiunii, de caracterul schimbării bruște de situație, de calificarea
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
pentru asta o separare strictă a genurilor. Invocând faptul că fiecare gen s-a născut adoptând un stil specific, un mod de versificație special, Horațiu cere ca tragedia și comedia să adopte tonuri diferite. Cu mult înainte, el formulează o estetică a purității care va deveni a clasicilor. "În ce ritm se puteau scrie remarcabilele fapte ale regilor, cele ale conducătorilor, și sumbrele războaie, a fost arătat de Homer. În unirea a două versuri inegale a fost închis mai întâi plânsetul
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
mai multă finețe) decât alții." (Cartea II, cap. 2) Capitolul II Clasicismul Vârsta de aur a teatrului francez, clasicismul este comparabil, în măreția sa, cu teatrul grec. Chiar dacă teoreticienii se declară urmași ai lui Aristotel și Horațiu, ei creează o estetică scenică perfect originală, foarte diferită de cea a umaniștilor, prizonieri ai modelului antic pe care au visat în zadar să-l reînvie. Dacă regula celor trei unități, concepută de mari teoreticieni precum Mairet și Chapelain, a fost unanim păstrată ca
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
au visat în zadar să-l reînvie. Dacă regula celor trei unități, concepută de mari teoreticieni precum Mairet și Chapelain, a fost unanim păstrată ca simbol al dramaturgiei clasice, asta se datorează faptului că ea se află în centrul acestei estetici noi. Pe când teatrul medieval oferă spectacolul unor acțiuni succesive care nu au neapărat o legătură unele cu altele, iar teatrul umanist, liric și elegiac, nu prezintă privirilor spectatorilor decât puțină acțiune, clasicismul inventează, cu unitatea de acțiune, arta de a
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
evoluție. Din Evul Mediu până în Renaștere, s-a trecut de la fresca amplă care se dezvoltă în libertate pe zidurile bisericilor și palatelor, sau de la pânza unde sunt juxtapuse mai multe scene, la tabloul de șevalet cu subiect unic. În teatru, estetica medievală a scenelor cu decor simultan plat a fost înlocuită de scena cu decor unic în care diferitele elemente sunt unite de perspectivă. Scena, ca și tabloul, este pe lângă asta limitată, începând cu anii 1640, de cadrul de scenă (v.
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]