4,041 matches
-
asupra lumii", așa cum credeau epicureicii, "afecțiune a corpului", în concepția lui Descartes și a raționaliștilor, "stăpână a înșelăciunii și falsității", după Blaise Pascal, imaginația are ca nucleu gnoseologic puterea de a crea 8. Imaginarul, ca modalitate de creație și ca evadare din chingile individualității 9, construiește un sistem de relații coincidentia oppositorum dintre "eu" și "lume". Pentru J. P. Sartre, imaginația este "un act magic", "o incantație" 10, cu ajutorul căreia dorințe, vise, obiecte și evenimente dorite se transformă în real imediat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
contestat până și în zilele noastre: a aruncat Marele Sigiliu al Regatului în râul Tamisa. Regele a fost capturat în Kent, însă, pentru că nu dorea să îl transforme într-o victimă, Prințul de Orania i-a creat circumstanțele prielnice unei evadări. La data de 23 decembrie Iacob s-a refugiat la curtea lui Ludovic al XIV-lea, unde a trăit în asceză până la sfârșitul vieții. Versiunea oferită de lucrările apocrife este alta, surprinzătoare:„între timp, majestatea sa străduindu-se să părăsească
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
revenim la literatura apocrifă și aducem un nou citat, care contrazice variantele oficiale:„Regele a transmis lorzilor un mesaj, subliniind dorința sa de a părăsi regatul. Lorzii și-au luat răgazul necesar pentru a formula răspunsul“. Prin urmare„surpriza“ unei evadări a regelui Iacob al II-lea a fost mai degrabă o înțelegere de comun acord între cele două părți aflate în conflict. Regele Iacob și-a salvat viața și familia, iar parlamentul a putut să proclame un nou rege, evitându
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de rege autoritar, lucru întărit de hotărârea regelui de a o căsători pe sora sa, Chretienne, cu unul din fii ducelui de Savoia. Acesta căsătorie a ofensat-o pe Maria de Medicis, care hotărăște să evadeze din castelul Blois. Episodul evadării a fost descris de către Simone Bertiere, în cartea Les Reines de France au temps des Bourbons:„Spre orele șase ale dimineții, in februarie, este încă este întuneric. În castelul Blois, toată 82 lumea doarme. Nimeni nu o vede trecând peste
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
ale zorilor, sub privirile mirate ale țăranilor care se duceau la târg, și care credeau că se află într-o escapadă amoroasă. Se simte total întinerită în fața acestui dispreț nostim și râde: «Mă iau drept o doamna de companie!»“ După evadare reușește să strângă o armată cu care pornește un atac împotriva fiului, sperând să îl detroneze. Astfel, se declanșează ceea ce istoria va numi„războiul dintre mamă și fiu“. Privind din exterior, situația este ireală: un fiu își întemnițează propria mamă
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
anul 1653, străbătuse un drum lung, învățând multe despre natura umană și ajungând să cunoască și mai multe despre tăria propriului caracter. Și-a apărat fratele cu sabia în mână în fața mulțimii dezlănțuite. A trecut de două ori prin emoțiile evadării din capitală în fața frondeur-ilor și a acceptat ca dormitorul să i fie invadat de o mulțime de necunoscuți curioși să-l privească în timp ce se prefăcea adormit. A fost trădat de prinții de sânge, care erau membrii familiei sale, a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
influențat, constrâns, legat, obligat" (idem, p. 66, s.a.). De obicei, calm și rațional, el se poate înfuria sau poate trece realmente la insulte dacă izolarea și independența îi sunt amenințate. El poate fi, totodată, expert în a găsi metode de evadare. Fugind de oameni, individul izolat speră "să atingă o anumită integritate și seninătate" (idem, 1998, 75). Autoarea precizează faptul că motivul pentru care panica acestuia este atât de mare este acela că nu dispune de o tehnică de a se
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
știe să renunțe la ceea ce-i e aproape va câștiga ce e departe”. Exemplu: Jacques Brel În 1975, Jacques Brel a cunoscut gloria, atât În muzică, cât și În cinematografie. Dar acest om al sfidării este obosit, simte nevoia unei evadări... În același an ajunge pentru prima dată În Insulele Marchize, unde se va și stabili În anul următor. Dar este de asemenea anul În care resimte primele simptome ale bolii care Îl va răpune. Saturn este În conjuncție cu Marte
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
printr-un tranzit al lui Neptun au impresia că dețin un adevăr de care sunt, de fapt, foarte departe. Cum să-l trăiești pe Neptun Trebuie să accepți partea de visare, să dai frâu liber imaginației, păstrând totuși niște bariere: evadarea nu trebuie să se transforme În fugă, În sustragere. De asemenea, În timpul tranzitelor armonioase ale lui Neptun, este indicat să-ți urmezi intuiția, pe când În cazurile contrare este de preferat să „rămâi În contact” cu persoanele cărora le apreciezi părerile
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
Acest tranzit dă naștere unor erori de „manevrare a macazului”. Singura diferență este că, În cazul careului, individul provoacă singur aceste erori, În timp ce, În cazul opoziției, pare să le suporte mai mult consecințele. Sunt posibile Înșelăciunile, ba chiar escrocheriile, frecventa evadare din realitate (alcoolism sau droguri). Femeile pot face erori grave cu privire la partenerii lor, pe care În mod greșit Îi idealizează. Sens: Este necesar să acceptăm ideea că există riscul să ne Înșelăm, fie În legătură cu noi Înșine, fie asupra unei persoane
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
scopul ei este de a include mesaje într-un anumit mediu astfel încât să rămână insesizabil. Un model conceptual cunoscut, propus de Simmons 1, este următorul. Alice și Bob sunt în pușcărie și doresc să pună la cale un plan de evadare; comunicarea dintre ei este posibilă doar prin intermediul gardianului Willie, dar dacă acesta va afla ce uneltesc pedeapsa lor va fi și mai dură. Așadar, ei trebuie să găsească o modalitate de a ascunde mesajele secrete într-un inocent text care
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
sifilisul. În secolul al XVII-lea și al XVIII-lea apar bolile de pletoră (apoplexia, obezitatea, guta). Epoca Romantică este legată de proliferarea ftiziei, „febra somatică”, dar și de începutul utilizării drogurilor stupefiante (eteromania, opiomania, hașișul) ca o expresie a evadării omului în „universurile imaginare”. Secolul XX schimbă complet modul de viață, felul de a gândi și de a acționa al omului, dar, odată cu acestea, și formele de manifestare ale sănătății și bolii. Apar noi forme de suferință, în majoritatea lor
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Vacanță în Olimp (1981) este un roman plasat în contemporaneitate, la malul Mării Negre, în stațiunea Olimp. Personajele, oameni din felurite medii sociale, se încadrează într-o atmosferă de vacanță, asumându-și mentalitatea ludicului. Ambiguitatea din titlu sugerează dorința lor de evadare într-un vis de fericire, iar dacă zeii inconsistenți nu le împlinesc visul, marea are darul miraculos de a le deschide inimile spre afectivitate. Cu o mișcare narativă naturală și alertă, scriitoarea își urmărește alternativ eroii, intersectându-le poveștile într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285561_a_286890]
-
mai ridicat. * Stânjenește dezvoltarea intelectuală și creativitatea. * Produce "gânditori" de duzină care sunt rezultatul omogenității sociale a consumului de televiziune. * Promovează egocentrismul adolescentin. * Provoacă o supraîncărcare informațională. Efecte afective * Afectează timpul liber al femeilor casnice. * Servește ca un mecanism de evadare; ușurează depășirea stresului social. * Reprezintă o sursă atractivă a educației, distracției și dezvoltării culturale a copiilor. * Anormalitățile vieții de zi cu zi devin informații obișnuite prin știrile televiziunii. * Asigură oportunități pentru eliberare emoțională și relaxare. * Comunică viața mai degrabă în
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
preferată unei camere de hotel, turistul nedorind totuși să renunțe nici la un minimum de confort. Indiferent de preocupările lor, fie că sunt ei muncitori, profesori, doctori, ingineri ori oameni de afaceri, orășenii resimt, din când în când, nevoia unei evadări în natură pentru a-și reface tonusul și a-și recăpăta echilibrul fizic și psihic. Ei sunt atrași de frumosul, puritatea, armonia vieții rurale, fiind încântați de minunățiile pe care le poate oferi spațiul rural românesc. Turistul poate admira în
PERSPECTIVE ALE DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL VR?NCEAN by Camelia BUT? () [Corola-publishinghouse/Science/83104_a_84429]
-
și pătrunzătoare. Însă „prețul” pe care îl plătește în schimbul unei asemenea clarviziuni se relevă într-un anume conservatorism al gustului, ca și într-o survolare cam grăbită a „discursului” operei. Micromonografiile Constantin Noica (2000) și Titu Maiorescu (2003) realizează o evadare din actualitatea imediată. Fără a produce o mutație radicală în receptarea celor doi scriitori, lecturile cuprind puncte de vedere originale și nu de puține ori polemice. SCRIERI: Semnele realului, București, 1981; Textul și realitatea, București, 1984; Obsesia credibilității, București, 1996
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288251_a_289580]
-
unitatea spirituală, adaug și una fonetică". Uvedenrode este poema pe care o consideră ilustrativă pentru direcția sa lirică, obsesie a unei clarități iraționale, ce sugerează la început, cu o limpezime în proximitatea silogismelor, un Oedip translucid și germanic, apoi o evadare în vis, totul tratat rapsodic conform canoanelor poetice ce mi le-am trasat, cu acea sonoritate imanentă de care-ți vorbeam. Poezia pentru Ion Barbu rămîne o atitudine de vis și extaz firească la un fervent al infrarealității. Pe 15
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ani de închisoare pentru implicare în arestarea și torturarea manifestanților în timpul mandatului său, la scurt timp însă, pe 16 mai, fostul președinte egiptean, Mohamed Morsi, alături de alți 105 membri ai Frăției Musulmane au fost condamnați la moarte pentru plănuirea unei evadări în masă dintr-o închisoare, fiind condamnați totodată și pentru violențele comise în timpul revoltei din 2011; la 26 iunie, Vaticanul a semnat cu Autoritatea Palestiniană un acord privind drepturile Bisericii Catolice în Teritoriile Palestiniene, care avansa și ideea soluționării conflictului
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
reanimarea comparatisticii într-un moment în care disciplina se urnea cu greu dintr-o letargie prelungită. Prin această lucrare, în chiar termenii autorului, comparatismul însuși dobândește un sens militant, de spargere a unei blocade, de ieșire din izolarea totalitară, de evadare în lumea liberă. Sinteza despre René Étiemble este prelungită de o alta, având același statut (de circulație externă exclusivă), Comparatisme et théorie de la littérature (1988), unde autorul propune insistent o reformă radicală a domeniului. Contraoferta sa presupune substituirea pozitivismului miop
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
mai vechi. În forme adaptate circumstanțelor autorul și-a strecurat ipotezele sub cenzura comunistă în pseudoînsemnările de călătorie Olé! España! (1974), Carnete europene (1976) sau le-a enunțat în jurnalele intelectuale și morale Prezențe românești și realități europene (1978) și Evadări în lumea liberă (1993). În mod explicit programul apare în cartea Pentru Europa: integrarea României. Aspecte ideologice și culturale (1995), tentativă a unui intelectual din Est de a găsi o soluție de echilibru între două zone culturale opuse și ostile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
în Les Avant-gardes littéraires au XX-ième siècle, vol. II: Théorie, Budapesta, 1984; Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, 1987; Comparatisme et théorie de la littérature, Paris, 1988; ed. (Comparatism și teoria literaturii), Iași, 1998; Biografia ideii de literatură, I-VI, Cluj-Napoca, 1991-2000; Evadări în lumea liberă, Iași, 1993; Teoria della letteratura, tr. și îngr. Marco Cugno, Bologna, 1994; Pentru Europa: integrarea României. Aspecte ideologice și culturale, Iași, 1995; Politică și cultură. Pentru o nouă cultură română, Iași, 1996; The Biography of the Idea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
Moraru, Nominalism critic, VTRA, 1991, 11; Radu G. Țeposu, Un model românesc pentru ideea de literatură, „Euphorion”, 1992, 9-11; Sorin Antohi, Pentru cine scrie Adrian Marino?, „22”, 1993, 32; Gheoghe Crăciun, Itinerar spiritual, F, 1993, 12; Matei Călinescu, Însemnări despre evadările... lui Adrian Marino, VTRA, 1993, 12; Ioan Buduca, Privatizarea lui Sisif, „Cuvântul”, 1995, 2; Ștefan Borbély, Marino europeanul, APF, 1995, 8; Gheorghe Crăciun, Homo europaeus, VTRA, 1995, 10; Titu Popescu, „Pentru Europa”, „Observator” (München), 1995, 2-4; George Pruteanu, Râsul în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
în special în paginile de literatură străină ale revistelor neconformiste, uneori chiar în premieră românească, a cât mai multor valori literare liberale occidentale; conferirea unor premii Nobel constituia, de pildă, bune prilejuri de a evada din conformism și constrângerea apăsătoare; evadarea în lumea liberă se făcea prin Stockholm, prin alte metropole occidentale, de predilecție Paris și New York; d. De aceeași esență inconformistă, nealiniată, evident alternativă, a fost și introducerea în discuție a cât mai multor teme literare marginale, necanonice sub nici un
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
după 1989, sub formă de inedite. Dintre acestea fac parte și unele dintre jurnalele personale (scrise la München, în 1987, și amintiri din detenție și deportare, redactate tot în străinătate, dezvăluite (doar parțial), în 1990, în Jurnalul literar, apoi în Evadări în lumea liberă 13. Ne servim de un astfel de exemplu și din rațiuni practice: el ne este mult mai... accesibil. Mai ușor de verificat decât altele. Nu ascundem, pe de altă parte, că resimțim situația noastră, în astfel de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
roumain par Maria Constandache (Paris, Editions de le Diffărence, 1994). 13 Adrian Marino, Jurnal-München, 1987 (note finale), in: Jurnalul literar, I, 20, 21, mai 1990; Amintiri din deportare (cu subtitlul Din textele rezistenței anticomuniste), Idem, I, 33, 20 august 1990; Evadări în lumea liberă (Iași, Institutul European, 1993), pp. 153-188. 14 Poate fi consultată, în acest sens, și nota introductivă semnată A.M., la versiunea românească a cronicii romanului Le second messager (1988) de Bujor Nedelcovici; Din critica literară a inegalității, in
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]